Apicultura - Forum discuții Apiardeal

PLANTE ŞI ARBORI MELIFERI, TIPURI DE STUPĂRIT => ARBORI MELIFERI => Subiect creat de: stefan1 din Ianuarie 30, 2014, 06:06:58 AM

Titlu: Paliurul
Scris de: stefan1 din Ianuarie 30, 2014, 06:06:58 AM
  S-a discutat pe forum despre specii indicate pentru a face imprejmuiri, care daca ar fi si melifere ar fi mai bune. O varianta (neincercata) ar fi cu aceasta specie, paliurul.
  Nulele stiintific este Paliurus spina-christi.
  Este un arbust de 2-5 (6) m inaltime originar se pare din zona est-mediteraneana dar raspandit din Spania si Maroc in toata zona mediteraneana, in Asia Mica, Iran pana spre Asia Centrala.
Genul Paliurus mai are 4 specii asemanatoare native din Asia.
  Numele genului, Paliurus provine din latina si inseamna "ghimpe" (si in greaca veche 'palouros' inseamna acelasi lucru). Numele provine de la perechile de spini (unul drept si altul curbat in spate) pe care le are pe ramurile lungi, flexibile, dintr-un lemn dur, folosit de altfel pentru confectionarea de cozi pentru diferite unelte. A doua particula a numelui (spina-cristi) sugereaza ca din aceasta specie s-a impletit coroana care a fost pusa pe cap Domnului Isus inainte de rastignire. Aici insa exista controverse, si alte specii cum ar fi Sarcopoterium spinosum, Rhamnus catharticus sau Crataegus spec. (acest gen cuprinde cca 200 specii si multi hibrizi) sunt si ele in discutie. Mai este o specie de jojoba cu particula 'spina-cristi' (Ziziphus spina-christi). Genul Zizyphus este foarte apropiat de genul Paliurus, cuprinde cca 40 de specii de arbusti sau arbori.  Zizyphus spina-cristi este considerat copac sfant de musulmani (se spune ca atunci cand Mahomed a fost urcat de ingerul Gabriel in ceruri, in al 7-lea cer, cel mai inalt, erau astfel de arbori, dar cu frunzele mari cat o ureche de elefant si fructele (care sunt dulci si comestibile) cat ulcioarele (normal sunt putin mai mici decat maslinele). In unele zona din lumea araba acesti arbusti (care normal cresc de max 4-5 m), nefiind taiati, ajung pana la 10 m si in Yemen sau Eritreea  specia asigura productii bune de miere.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Din lanul de fasole din Ianuarie 30, 2014, 08:25:09 PM
Foarte interesant ! Am străbătut  tot Orientul Mijlociu, din Egypt, de la Abu Simbel, şi până la Mashhad, în nord-estul Iranului. În Asia Mică am fost, la est,  până la Erzurum, dar nu am remarcat acest Paliur. Nu mi-a rămas pe retină, e adevărat că nici nu am fost atent la toate...
Vorbind despre plante melifere, eu m-am mulţumit, aici, să plantez salcâmi, destul de mulţi – zic eu –  şi o voi mai face din nou, la primăvară, dacă mă ţine Dumnezeu sănătos.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Din lanul de fasole din Ianuarie 30, 2014, 09:07:55 PM
Vă rog să mă iertaţi, noi, cei de vârsta mea, citim ceva şi ne aducem aminte de ale noastre, vechi, nimeni nu le mai ştie. Mi-am adus aminte de roşcove, ce bune erau, când eram copil mi le aducea tata – Dumnezeu să-l odihnească – mai ştie cineva cum sunt ?
Roşcovul e un arbore  melifer, am văzut pe valea Buzăului ceva ce seamănă, are păstăile aproape la fel, nu face flori, din ceea ce mi-aduc aminte, face un fel de mâţişori... Habar nu am ce e !
Despre roşcov –  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99cov (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99cov)
Să auzim de bine! 
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Ianuarie 31, 2014, 03:24:07 AM
Citat din: Din lanul de fasole din Ianuarie 30, 2014, 08:25:09 PM
Foarte interesant ! Am străbătut  tot Orientul Mijlociu, din Egypt, de la Abu Simbel, şi până la Mashhad, în nord-estul Iranului. În Asia Mică am fost, la est,  până la Erzurum, dar nu am remarcat acest Paliur. Nu mi-a rămas pe retină, e adevărat că nici nu am fost atent la toate...
Vorbind despre plante melifere, eu m-am mulţumit, aici, să plantez salcâmi, destul de mulţi – zic eu –  şi o voi mai face din nou, la primăvară, dacă mă ţine Dumnezeu sănătos.

  In araba numele acestei specii este "samir", care este si un nume destul de raspandit la arabi. De fapt si in ebraica numele speciei Paliurus spina-cristi este "Shamir"si se gaseste si in Biblie. Shamir este un nume mentionat in Cronici (1 Cronici 24;24), cred ca din semintia lui Levi. Shamir era si o cetate din muntii lui Iuda. A fost si un prim ministru al Israelului modern (prin 1983-4) cu numele de Shamir. Ca sa spun mai mult, 'shamir' era si numele unei unelte mitice cu care se prelucra piatra. Legatura cu acest arbust ar putea sa fie aceea ca lemnul lui rezistent era utilizt  pentru cozi de unelte. Daca nu ma insel, 'shamir' inseamna si 'marar'. O coincidenta stranie, tatal acelui Shamir biblic se numea Mara, dar in latina 'marra' inseamna 'spin'.
Alt lucru interesant, era o oras antic Marouca mentionat ca locuitorii isi delimitau locurile de pascut cu acest paliur. Grecii si latinii numeau acesti locuitori care isi delimitau astfel locurile Marruccini si aproape sigur de acolo provine si in romana numele de "maracini" care se da de fapt mai multor specii care au ghimpi.
  Un alt lucru care da de gandit: Potrivit Bibliei, spinii au aparut pe Pamant in urma pacatului lui Adam. In Geneza cap 3:17-19 se spune:
  "17.    Iar lui Adam i-a zis: "Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!
18.    Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
19.    Prin sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce"."
  Coroana de spini, desi a fost pusa pe cap Domnului Isus de catre dusmanii lui si in batjocura, era un gest simbolic ca El, precum a preluat si acesti spini, care au venit pe lume in urma pacatului originar, asa preia si pacatele celor credinciosi.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: 4nissan din Ianuarie 31, 2014, 09:23:18 AM
Eu mi-am facut un gard din paliur iar semintele le-am luat din localitatea Jurilovca judetul Tulcea, acolo creste in mod nativ.Mai am niste seminte domnul Stefan dupa ce mai trece zapada daca doriti voi incerca sa va trimit .
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Eugen B din Ianuarie 31, 2014, 03:57:43 PM
4nissan cand infloreste paliurul si da ceva polen, miere?
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 01, 2014, 01:15:04 AM
Citat din: 4nissan din Ianuarie 31, 2014, 09:23:18 AM
Eu mi-am facut un gard din paliur iar semintele le-am luat din localitatea Jurilovca judetul Tulcea, acolo creste in mod nativ.Mai am niste seminte domnul Stefan dupa ce mai trece zapada daca doriti voi incerca sa va trimit .

  Iti multumesc anticipat si o sa-ti trimit un MP dupa ce termin acest topic.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 01, 2014, 02:47:00 AM
Citat din: Eugen B din Ianuarie 31, 2014, 03:57:43 PM
4nissan cand infloreste paliurul si da ceva polen, miere?

  Fata de zona de origine, paliurul are o mult mai mare arie de raspandire. El a fost raspandit nu numai natural ci si de catre oameni care il foloseau sa-si delimiteze proprietatile sau chiar ca mijloc de aparare. Se spune ca si apicultorii l-au raspandi, de unde se deduce ca are si o importanta apicola.
  Nu este pretentios fata de sol, creste si pe soluri nisipoase si pe cele argiloase, dar prefera pe cele din urma. Ca pH al solului nu are pretentii accepta si soluri puternic alcaline (calcaroase). Este o specie termofila, cauta locurile insorite sau usor umbrite. Suporta bine seceta, dar un aport de apa ii este favorabil. Ca temperaturi se zice ca rezista bine pana la -15 gradeC, deci pana la zona de rezistenta 7 *(tara noastra este in mare parte in zona 6 de rezistenta). Cu toate astea, curios, se spune ca se intalneste in mai toate zonele din tara noastra. Chiar as vrea ca forumistii care au intalnit-o sa semnaleze aici. Mai raspandita stiu ca este in Dobrogea si zona de vest Arad-Oradea. Ca altitudine, specia se poate intalni in zonele mai calde pana la 3000 m.
Prima poza este un arbust de paliurus din Bulgaria.
  Dau si o harta de raspandire in lume:
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Din lanul de fasole din Februarie 01, 2014, 06:45:17 PM
Citat din: stefan1 din Ianuarie 31, 2014, 03:24:07 AM


   In Geneza cap 3:17-19 se spune:
  "17.    Iar lui Adam i-a zis: "Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!
18.    Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
19.    Prin sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce"."
  Coroana de spini, desi a fost pusa pe cap Domnului Isus de catre dusmanii lui si in batjocura, era un gest simbolic ca El, precum a preluat si acesti spini, care au venit pe lume in urma pacatului originar, asa preia si pacatele celor credinciosi.

Impresionantă documentare, vă felicit! Dar nu sunt în stare să discut despre ceea ce nu ştiu. Am citit şi alte prezentări făcute de domnia voastră referitoare la diferite plante melifere – arbori, arbuşti, ierburi – excelente.
Ceea ce mă frământă pe mine, nemaiputând să merg în pastoral, e cum să-mi sporesc zestrea meliferă de lângă stupinile staţionare, în primăvară intenţionez, dacă mă ajută Dumnezeu, să mai folosesc două vetre, una la Pleşcoi şi alta spre mânăstirea Cârnu. Deocamdată mă lupt cu ciocănitorile – mi-au deranjat doi stupi, dacă aveam 400 nu era mare bai, dar nu am – asta nu mă împiedecă să mă gândesc la ale mele. Nici faptul că acum sunt sinistrat, sper că prin aprilie vor ajunge şi la mine cu dezăpezirea, ca să scot maşina de sub nămeţi şi să o mişc. Important pentru mine, ca ţel,  e să dezvolt baza meliferă din zonă pentru culesuri în lunile august, septembrie, octombrie, ele există deja, nu ştiu însă care sunt speciile la care să umblu.
Pentru culesul timpuriu – v-am povestit – mojdreanul m-a mai salvat şi altă dată. Că veni vorba de el, dădui peste un studiu interesant:
http://www.icemtl.ro/12%20Cuzic%20M%20Cercetari.pdf (http://www.icemtl.ro/12%20Cuzic%20M%20Cercetari.pdf)
Nu mă ajută în ceea ce vreau să fac, albinuţele mele au cules până în noiembrie, dacă le restrângeam cuibul păţeam ca alţii – tinerii cu măsura 141 – au lăsat suficientă hrană după venirea din pastoral, au făcut împachetarea cuibului de la sfârşitul lui august, şi s-au trezit în ianuarie că cele mai puternice familii aveau ramele pline de miere şi un pumn de albine moarte, pe fund, albină vie... cucu!
Mai vorbim.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Eugen B din Februarie 01, 2014, 07:22:27 PM
ok, deci in zona arad poate incerc, ms
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Din lanul de fasole din Februarie 01, 2014, 08:10:06 PM
Citat din: stefan1 din Februarie 01, 2014, 02:47:00 AM

  Nu este pretentios fata de sol, creste si pe soluri nisipoase si pe cele argiloase, dar prefera pe cele din urma. Ca pH al solului nu are pretentii accepta si soluri puternic alcaline (calcaroase). Este o specie termofila, cauta locurile insorite sau usor umbrite. Suporta bine seceta, dar un aport de apa ii este favorabil. Ca temperaturi se zice ca rezista bine pana la -15 gradeC, deci pana la zona de rezistenta 7 *(tara noastra este in mare parte in zona 6 de rezistenta).

E ca mojdreanul, gata aclimatizat la noi. Am găsit o hartă de răspândire a mojdreanului, care preferă soluri calcaroase:
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicMojdrean_MEDIA_3.html (http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicMojdrean_MEDIA_3.html)
N-am biblioteca mea la îndemână, dar mă ajut şi cu internetul... :rotfl:
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Din lanul de fasole din Februarie 01, 2014, 08:43:12 PM
Scuzele mele pentru întrerupere. Ciobănescul meu carpatin e de vină, a început să latre ca la urs. Am luat o lanternă puternică, să văd care e cauza pentru care e aşa de nervos. M-am lămurit, venise o ciută, în exteriorul curţii,  toate fug din pădure din cauza şacalilor şi se refugiază acolo unde sunt câini. Aceştia le latră, dar nu le atacă, ele nu sunt proaste, ştiu ele ce ştiu! :P
Dar ce zâsei că aş mai zice? Aaa... mi-adusei aminte:
Citiţi şi asta
http://www.icemtl.ro/10%20Dorosencu.pdf (http://www.icemtl.ro/10%20Dorosencu.pdf) ,
vă rog, şi mai discutăm.
Să auzim de bine !
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 02, 2014, 01:50:13 AM
   :thanks: pentru aprecieri!
  Am rasfoit putin 'lecturile' recomandate. Foarte interesante.
  Si eu sunt de parere ca stuparii ar trebui sa-si creeze o mica baza melifera in jurul stupinei sau macar in zona economica de zbor a albinelor. S-a mai discutat cate putin despre asta. Legislatia noastra inca descurajeaza pe cei care fac ceva si incurajeaza pe cei care vad ca e mai bine sa 'o ia pe scurtatura'.
  Solutia cu mojdreanul, unde se poate, este foarte buna inainte de salcam iar care nu merg mai departe in pastoral ar putea continua dupa salcam cu un cules de la artarul tataresc, dar pe care iarasi stuparii ar trebui sa-l raspandeasca.
  Cat despre culesurile de toamna, sunt foarte importante, dar fiecare zona trebuie sa-si cunoasca resursele si sa conduca pregatirea familiilor functie de acele culesuri. Unde sunt culesuri tarzii de mana sau de la struguri ar trebui sa se faca o recoltare totala sau macar partiala si sa completeze fie cu inlocuitori fie cu faguri cu miere buna, pastrati din timp. De asemenea nebunia de a da familiilor apipixuri pana in decembrie desi ele isi au facute din timp rezervele pentru iernare este o practica paguboasa. Asigurarea unui cules de polen de calitate in perioada de toamna iarasi este importanta. Stupinele foarte mari pot suferii, ca raza de cules pentru polen este mai mica decat cea de cules nectar, iar toamna plantele nu mai dau foarte mult polen.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 02, 2014, 02:40:56 AM
* Am pomenit despre zonele climatice de rezistenta.
  Una dintre limitarile importante in cultivarea unei anumite specii intr-un anumit loc, este temperatura minima care se intalneste in acea zona. Fiecare specie are o anumita rezistenta la temperaturi joase si nu poate trai in zone mai reci decat o anumita limita. Asa a aparut intai in SUA inca de prin anii 1920, dar s-a institutionalizat dupa 1960, harti cu zonele climatice de rezistenta. Acestea s-au perfectionat tot mai mult, incat acum la ei chiar pentru suprafete foarte mici se pot obtine aceste date. Metoda a fost preluata si in restul lumii si este de real ajutor pentru cei care vor sa cultive o anumita specie.
  Concret, dupa datele climatice statistice s-au intocmit harti impartite in 10 zone (mai recent, si din cauza schimbarilor climatice, scara s-a extins la 13 zone), fiecare zona cuprinzant suprafetele terestre in care temperaturile minime se incadreaza intr-un interval de 10 grade Fahrenheit. Corespunzator, fiecarei specii i se da fie o temperatura minima fie direct clasa de rezistenta, astfel ca se poate stidaca o specie se poate sau nu sa fie cultivata intr-un loc.
  Trebuie spus ca si alti factori locali sunt foarte importanti cand se stabileste locul de plantare a unei specii. De ex se stie ca in orase e mai cald cu 2-3 grade decat in zonele deschise invecinate. De asemenea vanturile, precipitatiile de iarna, stratul de zapada, permeabilitatea solului, gerurile sau brumele trazii si multi alti factori pot sa fie determinanti ca o specie sa poata trai intr-un anume loc.
  Dau mai jos aceasta scara de rezistenta climatica in grade Celsius si Fahrenheit.
  A doua imagine este o harta a Europei care m-a surprins. Nu stiam ca Anglia, Irlanda, Germania ba chiar Danemarca si sudul Suediei sunt intr-o zona climatica mai blanda decat Romania! Se vede ce mare influenta are Curentul Golfului!
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 03, 2014, 03:15:43 AM
 Frunzele (cazatoare) sunt mici de 2-4 cm asezate alternativ, pe doua randuri. La baza au acele perechi de tepi care probabil sunt modul de aparare contra animalelor care ar vrea sa le consume.
Florile paliurului sunt mici de 4-5 mm, grupate in mici buchete, de culoare galben-verzuie, cu 5 petale si 5 sepale. Sunt hermafrodite, adica si partile feminine si masculine (stamine si pistil) pe aceeasi floare. Sunt fara miros sau unii spun ca au un miros asemanator florilor de vita de vie. Sunt bine vizitate de albine si de alte insecte. Deci polenizarea este facuta de insecte.
  Despre perioada de inflorire am date diferite si aici colegul 4nissan ne poate da detalii. Daca unii dau ca perioada de inflorire mai-iunie, altii dau iunie-iulie, iunie-august si cei mai multi iulie-inceput de august. Bulgarii dau chiar mai-septembrie ca interval de inflorire! Este posibil ca perioada infloririi sa fie puternic influentata de zona climatica cum si salcamul infloreste de ex in Italia de la sfarsitul lui aprilie iar la noi in zonele inalte la inceputul lui iunie. Se poate, ca si la salcam, ca oferta de nectar sa fie influentata de zona. Se pare totusi ca perioada de inflorire este destul de lunga, ce e un mare avantaj pentru albine.
  Fructul este o samanta lemnoasa incercuita de o aripa-disc de 2-3 cm. La inceput sunt verzi, apoi la maturare devin galben stralucitor sau maroni.i Se matureaza in septembrie-octombrie sau octombrie-decembrie dupa alte surse.
  Fructele sunt comestibile. Fructele tinere se pot consuma iar mature, prajite si macinate pot fi folosite ca inlocuitor de cafea. Fructele coapte pot fi folosite ca medicament. Inca din antichitate s-a folosit in mai multe afectiuni. Se spune ca este expectorant, astringent, dezinfectant. Un decoct din fructe e bun pentru tuse, astm, hipertensiune, diaree, eczeme, la purificarea sangelui. Chinezii le folsesc la inflamatiile de colon sau reumatice. Arabii spun ca reduce colesterolul, poate scadea miraculos - zic ei - tensiunea arteriala sau zaharul din sange. Recomanda infuzie din fructe uscate, 30 min, 3-4 cani/zi. Se poate folosi si un extract de fructe in vin alb, folosit cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 04, 2014, 02:00:54 AM
  Paliurul si albinele
Pentru ca nu este o planta foarte raspandita si ocupa in general suprafete reduse, nu am gasit foarte multe date despre potentialul ei melifer. In Italia de ex se spune ca Paliurul nu da decat sporadic productii de miere monoflora. In special in regiunile Latio si Pugia se pot obtine si astfel de productii. Mierea de paliur are o culoare portocalie sau chihlimbarie, cu aroma si gust fine, putin caramelizata.
  In unele clasificari paliurul se mentioneaza doar ca planta nectarifera. Am citit insa niste studii in care se releva ca este o foarte buna specie polenifera.
  Un studiu facut de turci despre o zona din regiunea Bursa, din nord-vestul Turciei da date interesante. Este o zona melifera favorabila, loc cautat si pentru stuparit pastoral. S-a studiat pe o perioada de doua luni, din 1 mai la 30 iunie cantitatile de polen recoltat cu colectoare puse pe o perioada din fiecare zi. S-a separat pe specii sau genuri de plante, s-a cantarit separat in fiecare zi si insumat pe toata perioada. S-au folosit 5 familii situate la o altitudine de 50 m fata de nivelul marii. Polenul intai s-a cernut, luandu-se in studiu doar grauncioarele peste o anumita marime (pentru ca trebuiau separate pe specii, deci nu se putea alege fiecare firicel de polen). S-au stabilit peste 50 de specii sau grupe de specii (genuri) din care albinele au cules polen. S-au facut tabele si grafice cu cantitatile din toate speciile mai semnificative, pe zile. Din pacate nu am putut copia tabelele. Rezultatele au fost interesante. Pe toata aceasta perioada, cel mai mult polen strans a fost de la specii din familia rapitei, anume 13% din tot polenul colectat (se mentioneaza ca erau suprafete mari de rapita). Pe locul doi s-a clasat, surprinzator, papaveraceele (specii din familia macului) cu 12% din tot polenul analizat. Pe locul trei, cu 11% din tot polenul analizat a fost polenul de Paliurus spina-cristi! Pe o perioada de cca 20 zile, intre 20 mai si 10 iunie, de departe aceasta specie a furnizat cea mai mare cantitate de polen fata de speciile concurente. Se pare ca paliurul era foarte atractiv pentru albine, ca alte specii, chiar si rapita au fost neglijate cat timp paliurul a fost inflorit si culesul de la rapita sau mac s-a reluat dupa aceea.
  Un alt studiu l-am citit asupra spectrului polinic la mierea din Croatia. Deci aici s-a studiat polenul din miere. Nu am retinut exact conditiile experimentului nici perioada din an in care s-au prelevat probe. Rezultatele sunt surprinzatoare. Cel mai mult polen gasit era de la Paliurus spina-cristi, urmat apoi de Salvia officinalis in probele din regiunile nordice si Trifolium pretense (trifoiul rosu) in probele din zonele centrale si sudice. S-au identificat 78 feluri de polen, 91% din tot polenul era de la plante care ofereau si nectar si 9% de la plante care nu ofera nectar. Dintre acestea pe primul loc se afla Fraxinus ornus, adica mojdreanul de care a vorbit colegul (desi nu e cel mai raspandit copac). (inca nu am citit site-ul recomandat despre mojdrean, dar cred ca ai putea sa deschizi un topic sa il descrii).

  In poza ramuri de paliur. Se observa cresterea in zig-zag a ramurilor.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Februarie 05, 2014, 02:06:16 AM
  Inmultirea
Paliurul se poate inmulti prin seminte sau prin butasi.
La inmultirea prin seminte trebuie sa se tina cont de anumite lucruri. O sa descriu niste experiente facute pentru a stabili procedura optima de insamantare. S-au folosit trei loturi de samanta. Primul lot s-a semanat toamna in octombrie-noiembrie la fel cu insamantarea naturala. In al doilea lot s-a luat samanta in noiembrie si s-a asezat in strat multiplu in cutii cu nisip palasate in pivnite reci (5-10 grade C) sau in canale cu nisip. Din aceste locuri s-a luat primavara si s-a semanat in locul definitiv. Al treielea lot a folosit samanta colectata in noiembrie-decembrie, tinuta in camera si semanata in sol in fabruarie-martie. Primavara s-a studiat samanta din cele trei loturi si anume s-a masurat hormonul de incoltire si cei inhibitori din cele trei loturi. Cea mai favorabila proportie pentru incoltire a fost la lotul prim, adica samanta plantata toamna ca in conditii naturale. Cea mai nefavorabila a fost la samanta pastrata in casa peste iarna. S-a tras urmatoarea concluzie: Samanta de Paliur are nevoie pentru o incoltire optima - ca multe alte tipuri de seminte - de a traversa o perioada de temperaturi reci, care produc in seminte procese favorabile incoltirii. Se recomanda totusi al doilea mod de pregatire a semintelor, adica pastrarea peste iarna in santuri cu nisip sau cutii cu nisip umed in pivnite, aceasta pentru ca semanarea directa in toamna prezinta riscul ca acele seminte sa fie mancate de insecte , pasari sau soareci pe timpul iernii. Similar cu samanta de paliur, si cea de evodia incolteste optim daca traverseaza iarna afara in cutii cu nisip umed si plantata primavara in regim de sera in cazul evodiei.
  La paliur se spune ca samanta astfel tratata va rasari in aprilie-mai si, daca am inteles bine, poate chiar inflori in acelasi an toamna in octombrie!
     Inmultirea prin butasi
  Se recomanda folosirea butasilor din radacina. De fapt se stie ca paliurul are capacitatea de regenerare din radacini chiar daca se distruge partea aeriana. Avantajul acestui mod de inmultire este ca planta are o mai buna rezistenta la frig (la inmultirea din seminte, plantele sunt sensibile la frig in primul an si ar trebui protejate in prima iarna in special in zone mai reci).
  Se mai vorbeste dar nu am amanunte despre inmultirea prin butasi din ramuri tinere in iunie-iulie.
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: Din lanul de fasole din Februarie 05, 2014, 09:23:19 PM
Citat din: stefan1 din Februarie 04, 2014, 02:00:54 AM
  Nu am retinut exact conditiile experimentului nici perioada din an in care s-au prelevat probe. Rezultatele sunt surprinzatoare.  Dintre acestea pe primul loc se afla Fraxinus ornus, adica mojdreanul de care a vorbit colegul (desi nu e cel mai raspandit copac). (inca nu am citit site-ul recomandat despre mojdrean, dar cred ca ai putea sa deschizi un topic sa il descrii).

Domnul meu, nu cred că era cazul ca eu să deschid un topic pe tema mojdreanului – l-a deschis deja altcineva, nu l-am citit – subiectul a mai fost discutat  din ceea ce mi-aduc  eu aminte, ceea ce mă interesează pe mine sunt perdelele forestiere de protecţie  a drumurilor – aici se discută de suprafeţe între 2000 şi 9000 de hectare. E o chestie, nu? Vor fi incluse, sper eu, aici, suficiente specii melifere? Salcâmul, arţarul tătăresc se dezvoltă rapid...
În aceeaşi ordine de idei, cum intră în PNA ajutorul european pentru noile plantaţii de arbori meliferi? Va fi ca până acum, toate cheltuielile suportate de mine? Oare numai albinele mele au acces la plantaţiile mele?
Sunt multe de discutat pe acest subiect, propunerea dumneavoastră cu paliurul cred că e una foarte bună, aţi mai propus şi alte specii, normal ar fi ca cei din ACA să se lupte pentru ce ne batem noi gura de pomană aici. Sunt suficienţi specialişti în această ţară care pot confirma că nu scriem prostii.
Asta e una, dar mai am şi alta, vorbim un pic în glumă – eu nu pot scrie serios tot timpul – ceea ce mă interesează pe mine e un arbore melifer de mare valoare care să înflorească după 1 iulie, şi să mai facă şi fructe din care să iasă ţuică! Dacă ar ieşi direct scotch whisky, poate am avea o şansă...    :bzz:
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Iunie 20, 2020, 12:05:14 PM
Mi-a inflorit pentru prima data paliurul. Poate si din cauza vremii, dar nu am vazut in el decat o albina, desi alte insecte, mai mici sunt destul de multe. Sigur, i-ar fi placut o zona mai calduroasa si, cum salcamul da foarte slab miere in Germania, se poate ca si paliurul sa nu produca in zona mea.
  Dau aici in traducere un articol din Grecia despre mierea de paliur:

 " Una din sorturile de miere de înaltă calitate nutritivă, care este produsă în Grecia, este cea obținută din florile Paliurus. Această miere specială despre care am scris multe articole în trecut, provine de la florile plantei Paliurus spina-christi, care este cunoscută și cu multe nume. Îl cunoaștem și sub numele de Paliurus, Thorn, Thorn of Jerusalem și Thorn of Jesus. Este un arbust sau un copac mic, care poate crește până la cinci metri. Se găsește în sudul Europei și în Asia de Est. În Grecia, locul care are cel mai mult Paliurus este considerat a fi regiunea Pella și, în special, Edessa și Aridea.

 ,,Mierea Paliurus este excelentă pentru organismul uman, la fel de mult pentru albinele care o colectează. Când înflorește, albinele sunt mai sănătoase, mai productive și mai calme. "

 Denumirea ,,Thorn of Jesus" provine de la legenda conform căreia soldații romani au făcut o coroană cu spinii Paliurus și au pus-o pe capul lui Isus. Poate acesta este motivul pentru care multe alte legende urmăresc această plantă și în rândul apicultorilor. De exemplu, datorită fiziologiei florilor sale, albinele pot absorbi nectarul din el numai cu vremea ploilor și a vânturilor. Ceva care nu se întâmplă foarte des pe timp de primăvară. Deci apicultorii tind să spună că vor colecta miere de Paliurus, numai dacă Dumnezeu o va dori.

Miere ,,Tsali" așa cum este spusă și de grecii din Tracia (turc cali = tufiș), împreună cu forma de monedă a fructelor au multe și foarte unice proprietăți. În bibliografia internațională, această miere este menționată ca stimulent al sistemului imunitar, regulator al nivelului de colesterol, chiar îmbunătățitor al capacității sexuale masculine. În multe site-uri italiene, există referințe pentru consumul de 70 de grame zilnic, care poate avea rezultate atât de grozave din prima lună.

 Un mit despre numele de Paliurus, este mitul lui Paliuras. Potrivit acestuia, Paliuras a fost un negustor de îmbrăcăminte crunt, care nu i-a ajutat niciodată pe săraci și pe cei slabi. De fiecare dată când cineva mergea la el pentru caritate, îl izgonea din magazinul său, înjurandu-l. Banii câștigați înșelând oamenii, obișnuia să-i atârne de hainele sale. După ce a murit, Dumnezeu l-a transformat in această plantă. Așa că de fiecare dată când cineva trece pe lângă el, îl apucă de haine folosindu-și spinii cum ar spune: este al meu! Monedele sale (fructele in forma de banuti) sunt văzute mai bine în octombrie, când cad frunzele."
Titlu: Re: Paliurul
Scris de: stefan1 din Iunie 22, 2020, 05:54:38 AM
De la croati dau cateva date despre mierea monoflora de paliur.
Este o miere galbena, mediu de dulce si usor amaruie, care cristalizeaza repede si cu cristale mari.
Analiza polinica arata ca mierea monoflora contine in proportie intre 46 si 92% polen de paliur. Polenul continut din oricare alta specie nu depaseste 5-16% din totalul continutului de polen.
 
- continut mediu de apa - 16,6%
- conductivitatea electrica [mS/cm] - 0,68
- pH - 4,8
- acizi liberi [mmol/kg] - 17,1
- lactone       - " -    -  7,5
- tital aciditate - " -  -24,0
- indice diastazic - 42,08
- invertaza [U/kg] - 245,5
- HMF [mg/kg] - 1,3
- prolne [mg/kg] - 518,6
- rotatie specifica - -6,71
- fructoza [g/100g] - 38,1
- glucoza   - " -   - 33,8
- zaharoza  - " -   -  2,2
- maltoza   - " -   -  2,4
- melezitoza- " -   -  0.6
- rafinoza  - " -   -  0,1
- total zaharuri [g/100g] -77,3
- fructoza + glucoza [g/100g] - 71,9
- fructoza/glucoza - 1,1
- glucoza/apa - 2,0