Andreiu Oprea

[andreiu]

      In zona, culesul este foarte slab, spre inexistent. O familie ceva mai slaba decat media, nu a construit fagurele artificial dat in urma cu doua saptamani. Dimpotriva, l-au ros pe traseul sarmei.

[andreiu]

       In schimb, matcile din familiile puternice au ouat ca in aprilie, pe toata suprafata fagurelui. Este o mica compensatie, pentru ca in perioada imediat urmatoare, roii trebuie ajutati cu rame cu puiet la eclozionare.

[andreiu]

       Vremea ploioasa, urmata de valul de caldura, a favorizat dezvoltarea puietilor de pomi altoiti. Iata cum arata acum doi castani comestibili altoiti pe stejar.

[bismark]

    Frumos,mosule, frumos,te-ai specializat in altoit? vreau si eu o tona de castane cind vor da in rod, daca om mai apuca , cit despre albine la mine ramele insirmnate vertical le-au umplut suta la suta cu puiet  nu stiu ce ma fac daca nu eclozeaza pina la rasarita.Cred ca de acum incolo insirmez numai vertical ca nu se onduleaza din cauza caldurii si nici la extras nu se burdusesc.Anul asta am pus si-n ceaunul de mamaliga roi si tot sint ful cu albina si cuiburile blocate,fac cite o barba de 20-30 de cm, pina la pamint si acopera toata fata stupului zici ca vor sa roiasca cu toate ca le-am ras la singe in fiecare saptamina.Cu respect

[andreiu]

       Sper mosule sa mai apucam amandoi macar prima livrare de 10 kile. Daca nu, las cu limba corespunzatoare urmasilor mei sa livreze urmasilor tai, anual, cantitati din ce in ce mai mari. Tona cred ca o sa fie realizata pe timpul urmasilor urmasilor urmasilor ....   In ceea ce priveste barbile stupilor, mai cheama din cand in cand un frizer, sau fa-le cioc, sa semane cu stapanul.

[bismark]

    Multumesc, mosule ca te-ai gindit la viitor numai ca urmasii mei sint imprastiati peste tot in lume (*Germania,Austria,Italia,Moldova) si nu stiu cum vor imparti castanele :razz:cit despre frizer azi nu lucreaza ca prinse un peste de coada si-l zvirli pe gratar sa se bronzeze si sa-l udam dupa aceea cu ceva rece sa-si revina.O duminica placuta, cu respect

[fiug1970]

le merge bine la altoi,dar n-ai incercat sa-i"plantezi"cat mai jos pe portaltoi,sa n-aibe ochi din care sa lastareasca stejarul?.eu am trimis acasa un butas de vita de vie italiana,cumparata din leroy merlin(am inteles ca s-a deschis si in bucuresti)si baiatu' n-a fost atent cand a inmugurit si a crescut lastari de sub altoi si acum doi ani cand am fost acasa am avut marea surpriza sa vad juma' de bolta acoperita cu vita salbatica!!!avea o dezvoltare iesita din comun!!si o frunza rotunda si moale numai buna de sarmale!!si struguri precum poama cainelui!(cine stie cum arata planta ).anul trecut am cumparat butasi de struguri de masa dintr-o plantatie din comuna dorobantu.arad.am decis sa las vita salbatica sa am portaltoi fiindca rezista mai mult la filoxera,cu conditia sa stea cineva cu foarfeca in mana in fiecare luna ca daca nu,acapareaza toata curtea!!

[fiug1970]

altoiam la inaltime,pe pomi fructiferi,cand lasam 2-3 soiuri de fructe in acelasi arbore.

[andreiu]

     Ai dreptate Florine, la o luna dupa altoire, din stejar au pornit lastari puternici iar altoiul de castan statea pe loc. Imediat ce am rupt lastarii cu pricina si-a dat drumul si altoiul. Anii urmatori o sa tin seama de sfatul tau si de observatiile proprii si o sa altoiesc cat mai aproape de sol posibil.
     Rereritor la altoirea in coroana, am si eu un mar in care altoiesc anual cate 5-6 crengute de soiuri diferite de mar si par. Pana acum am 13 asemenea altoiri in el. In poza alaturata sunt vizibile 3 din cele 5 care s-au prins anul acesta.

[fiug1970]

eu am altoit un par in gutui.problema pt.care n-a mers a fost ca gutuiul inflorea mai devreme decat parul,iar florile de par nu erau rezistente la primaveri tarzii si florile se scuturau fara sa fie polenizate.si sfarsitul:un sfredel al lemnului a gasit de cuvinta sa intre exact in ramura de portaltoi!concluzia:trebuiesc altoite soiuri care au aceeasi perioada de inflorire,cat de cat,asta si pentru a avea recolte,ca doar de frumusete...cum aveti destul loc pentru a planta,puteti creea un nucleu de mini pepeniera!in ghivece de tranzit,de plastic,puteti semana seminte de pomi fructiferi ca sa aveti portaltoi.dc.in ghivece?pt.ca la ora de altoire,cand sant de grosimea unui creion(2-3ani cel mult)sa nu stati in ghenunchi sau pe burta ca sa altoiti la primu/al doilea ochi,ci sa luati ghiveciul sa sa-l asezati pe o masa si asa sa puteti altoii cat mai aproape de sol.cand eram copil,tata cumpara cartulii din editura ceres acele ghiduri de buzunar,iar eu imi petreceam multe ore citind.clar ca pe langa citit mai trebuie si multa,multa practica,insa omul este precum vinul:timpul il innobileaza!

[andreiu]

       Am si eu o carte de pomicultura, mai veche decat mine, editata in 1946, unde sunt redate realizarile pomicultorilor sovietici, in frunte cu marele Miciurin. Metodele de altoire insa sunt aceleasi ca si cele descrise in aceasta carte. Imi aduc aminte cu nostalgie de pe vremea scolii primare, cand un var de-al meu, Mircea, profesor de botanica, mai mare ca mine cu 18 ani (Dumnezsu sa-l odihneasca) ma lua pe langa el cand altoia in pepiniera scolii din satul natal, sau la pescuit clean si mreana pe Aries.

[andreiu]

        Si tot de la varul Mircea (odihneasca-se in pace) am primit si primele lectii de apicultura. Avea stupina stationara, cu cca 30 de familii, in stupi orizontali, iar mastile apicole erau cu obrazare din sarma, cam cum arata masca de scrima. Avea una ruginita, cu sarmele rupte, cu gauri marite, in care, de multe ori, albinele deranjate patrundeau si ma intepau in zona sprancenelor.

[fiug1970]

prin gaurile alea mari ale mastii a intrat si pasiunea,bag seama

[andreiu]

      Le repara cu sarma subtire de insarmat, dar cate una se contorsiona de asa natura de patrundea prin acea mica impletitura. Avea albine mult mat agresive decat ale mele acum. Afumatorul era de fapt un ibric cu coada lunga, si avea intotdeauna iasca de copac la indemana. Dalta apicola era o pila lata, subtire, indoita putin in zona unde se pune manerul. A plantat si el multi puieti de salcam pe langa drumurile si ulitele din sat, care insa erau taiati sistematic de proprietarii locurilor respective, cand ajungeau la grosimea unui steamp (stalp)de gard.

[andreiu]

      Si mai avea Mircea (fie iertat) un talent grozav de a ne sicana, chiar umili, de a-si bate joc de noi cei mai mici, de a ne intinde fel de fel de capcane. Toate acestea insa in asa mod erau ticluite incat sa ne dezvolte ambitia  curajul, atentia si dorinta de a invata. Niciodata nu i-am purtat pica pentru aceste mici umilinte. Rabdam cu stoicism micile farse si cautam cu tot dinadinsul de a-i dovedi ca nu suntem fricosi, lenesi (puturosi), neatenti sau neascultatori.