Consideratii despre forma cea mai buna a stupilor si a ramelor. Calcul

Creat de eugen.ivan, Ianuarie 28, 2010, 01:50:09 AM

« precedentul - următorul »

eugen.ivan

Ideea mi-a venit citind "Calauza stuparului" Cele mai multe informatii de aici au ca sursa acea carte. Am selectat adaptat si compilat fragmente fara a mai pune puncte inte fragmente sau ghilimelele de rigoare. Va rog sa scuzati aceasta metoda, motivul a fost usurinta expunerii. Deci, pentru o lectura exacta a textului, va recomand cu caldura "Calauza Stuparului". Eu am redat din editia a VII-a din 1936.
"Uleile trebuiesc  facute dupa anumite socoteli si sa indeplineasca anumite cerinte privitoare la:
1.    Forma, incaperea si intocmirea lor dinauntru.
2.    Inlesnirea de a fi manuite.
3.    Curatenia si limpezimea mierii.
Forma cea mai potrivita chipului de vietuire al albinelor e cea rotunda; dar stuparii tinand seama mai mult de economie, de usurinta de cladire si de manuire dau uleielor sistematice forma unei lazi cu patru pereti.
La hotararea incaperii uleiului trebuie sa tinem seama de doua lucruri:
1.    matca sa nu poata fi niciodata stanjenita in ouat din pricina lipsei de loc
2.    albinele sa gaseasca intotdeauna casute goale unde sa puna mierea pe care o aduc de pe camp.
Unii crescatori de albine cer ca incaperea uleiului sa fie potrivita dupa bogatia tinutului in flori cu miere. Aceasta perere este gresita. Dupa bogatia locului potrivim numarul stupilor nu marimea lor.
Stupii mari au trei insusiri bune:
1.    Sunt mai putin inclinati la roire
2.    Dau miere mai multa
3.    Sunt mai buni la iernat
Intr-un stup deosebim doua parti: una care serveste pentru cresterea puietului, numite cuib, si alta in care albinele culegatoare strang mierea, numita magazie. Un uleiu bun trebuie sa aiba atata incapere incat locul destinat fiecareia dintre cele doua parti sa nu fie stramtorat prin intinderea celuilalt.
Se poate face socoteala cu deamanuntul  de cate casute are trebuinta matca in cuib si de cate culegatoare in magazie. Se stie ca matca ajunge sa oua in toiul culesului cate 3500 – 4000 de oua in 24 ore. Se mai stie ca un ou, trecand prin toate fazele are nevoie de 21 de zile, adica 21zile x 3500 oua/zi egal cu 73.500 casute. Dar pe langa acestea mai trebuiesc alte casute care sa pastreze in ele mierea si pastura de hrana a puietului. Dupa incercari precise stuparii au ajuns la incredintarea ca 1000 de larve mananca 131 de grame si 53 de centigrame de miere si polen amestecat cu apa; iar pentru tot puietul de 73.500 de larve, in 21 de zile trebuiesc 9,667 Kg hrana. Un decimetru patrat de fagure are pe amnadoua fetele 850 de casute de lucratoare, care pot tine in el 315 grame de miere. Pentru cele 9,667 kg de hrana ar trebui atunci 30 de decimetri patrati si jumatate, care fac 26.000 de celule. In concluzie, numarul celulelor trebuitoare puietului si cu al celor pentru pastrarea hranei lui fac la un loc, in numar rotund 100.000 de celule pe care trebuie sa le cuprinda cuibul.
Incaperea magaziei de stransura depinde de belsugul florilor dimprejurul stupinei, de aceea este greu sa se faca o socoteala exacta. Insa daca avem stupi mari cu 100.000 de albine, atunci 80.000 din ele merg la cules, iar 20.000 raman in stup. Stiind ca 1000 de albine la un cules bun aduna intr-o zi 30 de grame de miere, deosebit de hrana zilnica a lor si a puietului, si daca culesul dureaza 15 zile, atunci cele 80.000 de albine vor strange 36 de kg de miere. pentru care trebuiesc  90.000 de casute.
Pe scurt, un stup bine socotit trebuie sa aibe cam 200.000 de celule. 10.000 de celule prind un loc de 4 litri si ca intindere 12 decimetri patrati. Pentru 200.000 de celule trebuiesc 20 de faguri de cate 12 decimetri patrati. Acestia ocupa in stup un loc de 80 de litri. Inca un motiv pentru care trebuie spatiu este faptul ca albinele intai imprastie nectarul pe o suprafata mai are dupa care dupa ce o vantura, o strang in magazie.
Forma ramelor. Trebuiesc indeplinte trei conditii:
1.    sa asigure albinelor o iernare buna
2.    puietul trebuie sa se dezvolte bine vara
3.    un loc indestulator pentru hrana albinelor
Iarna, albinele se strang in ghem de 25 de centimetri, pentru stupii puternici. Deci rama trebuie sa ingaduie albinelor sa stranga in ghem de 25 de centimetri in partea cea mai mare, adica sa aibe o latime de minim 25-26 de centimetri. Ca sa fie ferit de frigul care intra pe urdinis, si de bataia curentilor reci de pe fundul stupului, ghemul trebuie sa inceapa, macar cu 5 centimetri mai sus de fund si sa aiba si el 25 cm. in sus. Deci un total de 30 cm. Hrana trebuie asezata deasupra ghemului, in partea cea mai calduroasa a stupului, astfel incat ghemul pe masura ce mananca mierea care-i sta la indemana, sa se poata ridica treptat spre tavan (podisor). O fasie de miere lata de 6-7 cm. pentru ramele largi de 30-33 cm. si de 10 cm. pentru ramele largi de 25-26 cm. deasupra gramezii de albine e indestulatoare pentru hrana pana primavara, chiar in iernile cele mai prelungi. Pentru ca ghemul sa aiba 25 cm de jur imprejur este nevoie iarna de 8 rame pentru ca albinele sa poata forma ghemul pe cele 7 uliti dintre ele.
Vara, matca isi intinde roatele de puiet pe un diametru de 30-33 cm. ramele trebuie sa aibe aceasta largime, ca sa nu impiedice ouatul. Ouatul incepe din speteaza de jos si intr-o rama inalta de 36-40 cm. ramane un loc de 6-10 cm. pentru asezarea hranei. Matca cere vara 8-10 rame pentru intinderea puietului.
Asa dar, daca avem in vedere iernatul, rama nu trebuie sa fie mai ingusta de 25 cm. inauntru; iar daca tinem seama de dezvoltarea puietului, ea nu trebuie sa fie mai larga de 30-33 de cm. Orice largime mai mare formeaza un proisos vatamator pentru albina si pagubitor pentru stupar. Ca sa fie iarna incalzit golul din jurul ghemului cere o cheltuiala de hrana si o munca suplimentara pentru albine, de care acestea trebuiesc scutite.
Ramele pentru stransura, cei mai multi stupari le cer sa fie mici. Mierea dintr-un an este d emai multe soiuri, dupa flori. daca ramele sunt mici, fagurii se umplu si se capacesc repede, iar mierea se alege de la sine, dupa felul florilor din care a fost culeasa."

eugen.ivan

Din aceste considerente, eu personal am construit un stup din polistiren extrudat, pe 12 rame in pat rece, cu rama de 40 cm inaltime si 30 cm latime.  Dupa ce l-am construit, am constatat ca, intamplator, in etaj pot sa pun 8-9 rame dadant, stas, dar perpendiculare pe cele de jos, adica in pat cald. Ceea ce cred ca nu va fi o problema pentru albine. In acest fel, pot sa las cuibul neumblat si sa scot decat ramele din cat, pe care sa le extrag cu centrifuga obisnuita pe care o am. Fundul este cu sita antivaroa, cu tavita sub sita care poate inchide complet fundul. Stupul este doar pentru experimentul meu. Va sta undeva mai intr-o parte in stupina. Mai mult decat atat, eu nu fac pastoral, timpul meu este limitat. Faptul ca umbli cu doua tipuri de rame nu este ok, insa doar ca si experiment, facand 15 rame de alt tip, nu cred ca este o pierdere. Problema cred ca va fi cu lipirea fagurilor care sunt stas pe alta dimensiune. Deoarece nu am rame de acest fel deja crescute, nu pot spune ca familia va avea un start corespunzator. De aceea cred ca la anul sau peste doi ani va ajunge la performanta maxima pe care o astept de la el. Insa sunt sigur ca va ierna mult mai bine decat ceilalti.

D006

cauta pe net despre stupul Warre...gasesti lucruri interesante.
si la mine va fi in experiment un stup asemanator.Doar ca va fi alcatuit din 3 corpuri.