SECTIUNEA I Biologia familiei de albine

Creat de dragos2006, Octombrie 14, 2009, 07:33:33 PM

« precedentul - următorul »

D006


D006

Albinele fac parte din :
  -regnul ANIMALIA
   -subregnul  NEVERTEBRATA
  -increngatura ARTHROPODA
  -subincrengatura MANDIBULATA
  -clasa INSECTA
   -subclasa PTERYGOTA
-ordinul HYMENOPTERA
-subordinul  APOCRITA
-grupul ACULEATA
-subfamilia APOIDAE
f-amilia APINAE
-tribul APINI
-genul APIS
-specia  DORSATA
             FLOREA
             CERANA
             MELLIFICA.

stefan1

Cercetari genetice. Origini
Cercetarile genetice contribuie la o alta intelegere a albinei, a originii si evolutiei ei.
S-au studiat peste 1000 de marcheri genetici. Acestia au permis o mai fina cunoastere decat cea dupa caracteristicile morfologice (Ruttner 1978) sau dupa ADN-ul mitocondrial (Garnery si Solignac – 2000). S-a stabilit asa ca albina provine din Africa si nu din Asia sau Orientul-Apropiat. Au fost doua migratii, una prin Spania, apoi prin insulele Britanice, Europa de Nord, Scandinavia si pana in Rusia. A doua migratie are loc mai tarziu prin Orientul-Apropiat si Sud-Europa. Albina neagra si albina italiana sunt astfel cel mai departe genetic de parintele lor comun, Apis Scutellata), cu toate ca sunt asa apropiate geografic.
In America de Nord doar in 1622 s-au introdus primele colonii de albine. S-au introdus in timp 8 rase, iar albina americana este un amestec al acestora. Albina africanizata  a aparut doar de 50 de ani. Cercetari genetice arata ca exista hibridare a albinei africanizate cu albina italiana, dar nu si cu albina neagra. Deci pe prima o inlocuieste prin hibridare iar pe a doua prin eliminare. E greu inca de explicat acest comportament. Se fac multe cercetari pentru a gasi genele responsabile cu agresivitatea si sa se explice diferentele de agresivitate intre rasele de albine.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

Cercetari genetice. Gustul si mirosul la albine
Hugh Robertson si Kevin Wanner au descoperit familiile de receptori asociati cu gustul si mirosul. S-a gasit ca albina are 170 gene responsabile de miros (Drosofila are 62 iar tantarii 79). Acest numar mare dovedesta capacitatea exceptionala in ce priveste posibilitatile olfactive ale albinei, care le ajuta sa perceapa feromonii, semnalele de la alte albine si tot comportamentul in interiorul coloniei. Mirosul le ajuta sa-si aleaga florile cele mai potrivite, dar are un rol important si in declansarea furtisagului. Si trantorii au pe antene multi receptori olfactivi pentru feromonul de matca.
Din contra, in ce priveste gustul, albinele au doar 10 receptori (fata de 68 la Drosofila si 76 la tantari). Aceasta se explica prin faptul ca insectele care au un stadiu de larva care se hraneste cu plante, trebuie sa le deosebeasca. Aceasta pentru ca unele plante dezvolta sisteme de aparare secretand substante toxice. Albinele nu au conflicte cu plantele ci ajutor reciproc, deci in nectaruri florile nu pun toxine contra albinelor. Si larvele albinelor, care sunt crescute de surori, nu trebuie sa se teama de hrana toxica.
Pesticidele au pus albinele intr-o situatie nemaiintalnita. Ele nu gaseau pana acum in flori decat substante nedaunatoare si le luau fara sa le analizeze. Acum nu au capacitatea de a detecta pericolul. Culegatoarele aduc toxinele si in stup, unde hrana si ceara sunt infestate. Enzimele de detoxifiere produse de insecte prin gene specializate, le fac pe acestea mai rezistente decat albinele, care sunt deci mult mai sensibile decat mustele, gandaceii si tantarii la poluarea actuala.
Mediul stupului, cu mare aglomeratie, umezeala si caldura, e foarte favorabil la dezvoltarea de diferiti agenti patogeni. Contra lor a dezvoltat o serie de comportamente cum ar fi instinctul igienic, propolizarea, o bariera imunologica fata de anumiti agenti patogeni. Bolile noi le gasesc nepregatite imunologic iar poluarea le slabeste imunitatea.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

bucovineanu

Citat din: stefan1Cercetari genetice. Origini
Cercetarile genetice contribuie la o alta intelegere a albinei, a originii si evolutiei ei.
S-au studiat peste 1000 de marcheri genetici. Acestia au permis o mai fina cunoastere decat cea dupa caracteristicile morfologice (Ruttner 1978) sau dupa ADN-ul mitocondrial (Garnery si Solignac – 2000). S-a stabilit asa ca albina provine din Africa si nu din Asia sau Orientul-Apropiat. Au fost doua migratii, una prin Spania, apoi prin insulele Britanice, Europa de Nord, Scandinavia si pana in Rusia. A doua migratie are loc mai tarziu prin Orientul-Apropiat si Sud-Europa. Albina neagra si albina italiana sunt astfel cel mai departe genetic de parintele lor comun, Apis Scutellata), cu toate ca sunt asa apropiate geografic.
In America de Nord doar in 1622 s-au introdus primele colonii de albine. S-au introdus in timp 8 rase, iar albina americana este un amestec al acestora. Albina africanizata  a aparut doar de 50 de ani. Cercetari genetice arata ca exista hibridare a albinei africanizate cu albina italiana, dar nu si cu albina neagra. Deci pe prima o inlocuieste prin hibridare iar pe a doua prin eliminare. E greu inca de explicat acest comportament. Se fac multe cercetari pentru a gasi genele responsabile cu agresivitatea si sa se explice diferentele de agresivitate intre rasele de albine.
Obstacolul care a impiedicat ca albinele provenind din cele doua ramuri, respectiv albina italiana si albina neagra, sa nu se amestece desi sunt asa de apropiate geografic este format de lantul muntos al Alpilor. Carnica, rasa care o gasim si la noi provine din ramura care a venit in Europa prin Orientul Apropiat.

stefan1

In stup exista unele albine cu rol de mentinerea temperaturii optime. Pe antenele albinei sunt peste 20000 de celule senzoriale. Aceste celule pot masura diferente de temperatura de 0,05 gr. celsius. Se zice ca albina are circuite complicate ale hemolimfei in zona muschilor de zbor. Se poate realiza acolo o temperatura de pana la 45,3 grade. Are si un sistem de racire in anticurent, incat temperatura abdomenului ramane scazuta.
Albinele de incalzire stau pe fagurii de puiet nemiscate, intr-o pozitie adancita, de obicei pe langa celulele goale din puiet care se mai numesc si camere de caldura. Activitatea de incalzire este epuizanta pentru albine, o albina sta asa, nemiscata si aparent fara treaba, cam 30 de minute, dupa care trebuie sa se realimenteze pentru a-si relua activitatea.
Temperatura din jurul puietului nu este chiar constanta, are o medie de 35 grade, dar variaza intre 32 si 36 grade. Albinele care au avut parte de o temperatura mai mare in stadiile de larva si pupa au o mai mare capacitate de invatare si o viata ceva mai lunga. Si in constructia de faguri albinele de incalzire au un rol. Acolo se realizeaza o temperatura de cca 40 de grade, incat ceara este mult mai maleabila si poate fi modelata.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

D006