Arbusti cu inflorire foarte timpurie

Creat de stefan1, Februarie 15, 2014, 12:25:57 AM

« precedentul - următorul »

stefan1

   
  Arbusti cu inflorirea foarte timpurie
Dau specia si lunile de inflorire, cu mentiunea ca inceputul infloririi poate fi si mai devreme in ani cu iarna mai calduroasa ca acesta.
- Corylus avellana (I-III)
- Alnus glutinosa (III-IV)
- Cornus mas (II-III)
- Berberis bealei (sinonim Mahonia bealei) (II-V)
- Jasminum nudiflorum (XI-IV)
- Hamamelis sp. (I-III)
- Erica carnea(XII-III)
- Daphne mezereum (II-IV)
- Rhododendron 'Peter John Mezitt' (III-IV)
- Abeliophyllum distichum (III)
- Chimonanthus praecox (XI-III)
- Viburnum farreri (XII-III)
- Viburnum x bodnantense (XII-III)
- Lonicera fragrantissima (XI-III)
- Prunus subhirtella 'Autumnalis' (XI-XII+III-IV)
- Taxus baccata (III)
- Prunus davidiana (III)
- Prunus dulcis ((III-IV)

Cine mai stie altii sa ii adaugam listei?
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Din lanul de fasole

Citat din: stefan1 din Februarie 15, 2014, 12:25:57 AM
   
  Arbusti cu inflorirea foarte timpurie
Dau specia si lunile de inflorire, cu mentiunea ca inceputul infloririi poate fi si mai devreme in ani cu iarna mai calduroasa ca acesta.
- Corylus avellana (I-III)
- Alnus glutinosa (III-IV)
- Cornus mas (II-III)
- Berberis bealei (sinonim Mahonia bealei) (II-V)
- Jasminum nudiflorum (XI-IV)
- Hamamelis sp. (I-III)
- Erica carnea(XII-III)
- Daphne mezereum (II-IV)
- Rhododendron 'Peter John Mezitt' (III-IV)
- Abeliophyllum distichum (III)
- Chimonanthus praecox (XI-III)
- Viburnum farreri (XII-III)
- Viburnum x bodnantense (XII-III)
- Lonicera fragrantissima (XI-III)
- Prunus subhirtella 'Autumnalis' (XI-XII+III-IV)
- Taxus baccata (III)
- Prunus davidiana (III)
- Prunus dulcis ((III-IV)

Cine mai stie altii sa ii adaugam listei?

Subiectul e foarte interesant, dar fără documentare nu pot vorbi. Aşa că rămâne pe altădată...
C. Pălămidă - Valea Sării, Buzău

stefan1

#2
  Corylus avellana (alunul)
Despre el s-a mai scris, de aceea dau doar niste date pe scurt.
Creste in tufe pana la 5-7 m inaltime. Exemplarele singulare pot ajunge la statura de arbori, pana la 10 m inaltime. Pentru albine intereseaza doar florile masculine (amentii sau matisorii), care se formeaza partial din toamna sau in timpul iernii si incep sa elibereze polen cum temperatura creste putin. Valoarea lui melifera este mare in special pentru faptul ca infloreste devreme, cand exista foarte putin polen in natura si cand albinele au mare nevoie de polen (galben sau galben-verzui la unele soiuri). Nu ofera nectar. In anumite conditii ofera si mana dar rar recoltata de albine. Sa mai spun ca alunul este un mediu favorabil cresterii trufelor, atat trufe negre (Tuber melanosporum) cat si trufe de vara (Tuber aestivum) si trufe de iarna (Tuber brumale).
  Polenul de alun, foarte fin, se raspandeste de catre vant foarte departe, chiar la sute de km de sursa si este o cauza importanta de alergie (febra fanului).

  In imagine 'matisori' ai unei varietati de alun (C.a. Contorta, cu ramurile contorsionate).
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

ves.lucian

Sa traim cu si in HRISTOS , singura bucurie si nadejde neinselatoare !!!
Fara sa ai albine poti sa traiesti !!! DAR CE ROST ARE ???
Nu-mi pare rau ca ma inteapa albina !!! imi pare rau ca moare daca ma inteapa !!!

happy

Stefan mai adaug si eu ceva tare bun pentru albine http://gradina.acasa.ro/amenajarea-gradinii-117/sfaturi-pentru-cresterea-plantei-ulex-europaeus-173651.html
Se poate face si gard viu ,nu stiam ca infloreste din februarie pana in iunie :uimit:
http://hapy.sunphoto.ro/
Lumea nu ar exista fara albine!

Bistriteanul

Ribes sanguineum.
Infloreste imdediat de ii dau frunzele, dupa unele surse:ianuarie,februarie,martie.

PS. Astazi la Lidl am vazut o oferta de diferiti butasi (10lei/buc) printre care am gasit si Ribes.
Admir albina si cainele national, Ciobanescul Romanesc Carpatin.

http://www.carpatin.net/
http://www.carpatin.net/forum

Bistriteanul

Weigela florida si weigela rosa.
Inflorire iunie. Despre valoarea melifera am gasit doar ca atrage in numar mare albinele.
Admir albina si cainele national, Ciobanescul Romanesc Carpatin.

http://www.carpatin.net/
http://www.carpatin.net/forum

Bistriteanul

Hypericum hidcote.
Inflorire:iunie-septembrie.

7 albine pe o floare!
Admir albina si cainele national, Ciobanescul Romanesc Carpatin.

http://www.carpatin.net/
http://www.carpatin.net/forum

Bistriteanul

Amelanchier lamarckii
Inflorire:martie-aprilie.
Fructele sunt comestibile.
Admir albina si cainele national, Ciobanescul Romanesc Carpatin.

http://www.carpatin.net/
http://www.carpatin.net/forum

Bistriteanul

Potentilla fruticosa.
Lunga perioada de inflorire: mai-pina toamna tarziu (inghet).
Admir albina si cainele national, Ciobanescul Romanesc Carpatin.

http://www.carpatin.net/
http://www.carpatin.net/forum

stefan1

Citat din: happy din Februarie 19, 2014, 10:05:07 AM
Stefan mai adaug si eu ceva tare bun pentru albine http://gradina.acasa.ro/amenajarea-gradinii-117/sfaturi-pentru-cresterea-plantei-ulex-europaeus-173651.html
Se poate face si gard viu ,nu stiam ca infloreste din februarie pana in iunie :uimit:

  Asa este, dar nu stiu daca in conditiile tarii noastre ar inflori asa devreme. S-a mai scris cate ceva despre Ulex aici:
  http://apiardeal.ro/forum-discutii/index.php?topic=5532.msg173636#msg173636
Kiwi Bee il cunoaste foarte bine. Totusi daca am inteles bine la el incepe inflorirea prin august, care ar corespunde in emisfera noastra cu februarie, dar la el clima este mult mai blanda ca la noi. Nimeni din tara nu a semnalat ca are asa ceva sa vedem cum se comporta la noi.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Din lanul de fasole

Citat din: stefan1 din Februarie 20, 2014, 01:02:06 AM

Pe 24 februarie Dragobetele, fiul Babei Dochia, personifică logodna animalelor, adică
rutul sălbăticiunilor, parada nupțială a păsărilor iar, prin extensie, erotismul fetelor și băeților.


Nu e un citat din postările dumneavoastră, domnul meu, vroiam doar să vă semnalez un site - nu e de cercetare ştiinţifică - dar merită citit.
http://europea.ro/documents/Februarie.pdf
C. Pălămidă - Valea Sării, Buzău

Shiva

salcia capreasca - Salix caprea 'Kilmarnock'
Joy, frustration, excitement, madness, aha's, headaches ... codito ergo sum!

Fiecare are un spirit care poate fi slefuit, un corp care poate fi antrenat si o cale pe care sa o urmeze ...

stefan1

Citat din: Din lanul de fasole din Februarie 23, 2014, 08:35:29 PM
...
... vroiam doar să vă semnalez un site - nu e de cercetare ştiinţifică - dar merită citit.
http://europea.ro/documents/Februarie.pdf

  Multumes frumos, interesant!   :hi:
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

    Alnus glutinosa (arinul negru)
Nu este un arbust ci mai degraba un arbore, dar o sa vorbesc de el aici, fiind pe lista speciilor cu inflorire foarte timpurie.
Face parte alaturi de mesteacan din familia Betulaceae. Se cunosc 25-40 de specii de arine, aproape toti crescand in emisfera nordica Cele mai raspandite specii europene sunt Alnus glutinosa, A. incana (arinul alb sau gri) si A. viridis (arinul verde) fiecare cu mai multe subspecii plus hibrizi.
Ca niste caracteristici generale, arinii sunt arbori sau arbusti iubitori de locuri umede, motiv pentru care se intalnesc pa langa ape, fie in amestec cu alte specii fie ocupand singure anumite teritorii. Sunt specii care au si florile masculine si cele feminine pe acelasi exemplar, insa in inflorescente separate. Sunt specii anemofile, adica polenizarea o face vantul. Astfel de specii nu produc de regula si nectar, deoarece nu au nevoie sa atraga insecte pentru polenizare. Fructele sunt un fel de conuri ca cele de brad dar mai mici, cu parti intarite care retin intre ele semintele pana la maturare.
Alnus glutinosa este un arbore de 20-30 (40)m, cu frunze cazatoare care traieste 80-120 de ani, dar s-au semnalat exemplare si de 200 sau chiar 300 de ani. La noi e cel mai raspandit. Radacina este pivotanta, puternica, fixandu-l bine in sol. Are si radacini superficiale dar mai mici si care nu se extind prea mult de la trunchi, astfel ca intre arbori solul este lipsit de radacini. Ca si leguminoasele, aceste radacini au ndoritati unde se afla o ciupesca fixatoare de azot, care traieste in simbioza cu speciile de arin. O caracteristica a arinilor este ca lastareste puternic daca trunchiul este taiat, insa noile trunchiuri produc arbori cu o durata de viata mai mica decat trunchiul originar. Tulpina este in general dreapta si se prelungeste pana la partea superioara a coroanei. Din trunchi se desprind ramuri care fac o coroana de obicei piramidala. Culoarea scoartei devine cu timpul inchisa la culoare (de aici are numele de 'negru') si puternic ridata. Lemnul este de densitate medie (550 kg/m cub, la continut de 12-15% umiditate). Are o culoare alba-galbuie, dar se inroseste repede dupa taiere, datorita sevei puternic oxidante (se spune ca arinul sangereaza). Lemnul este fin, inelele de crestere sunt aproape invizibile si culoarea lemnului este aceeasi de la 'inima' pana in exterior. Lemnul este deosebit de rezistent la putrezire daca sta in apa, desi in aer umed putrezeste destul de repede. Frunzele sunt pana la 10 cm lungime, cu varful rotunjit sau obtuz spre deosebire de arinul alb care are frunzele mai ascutite si cu un numar mai mare de nervuri. O alta caracteristica a arinului negru este ca frunzele tinere sunt puti lipicioase. De aici denumirea de 'glutinosa' ='lipicios' (in latina). Si lastarii tineri sunt lipiciosi. La arinul alb frunzele tinere nu-s lipicioase. Toamna frunzele de arine cad inca verzi fiind.
  Florile. Arinul negru infloreste devreme in februarie-aprilie, dar in iernile mai calde chiar in ianuarie. Florile masculine sunt amenti (matisori) de 5-10 cm lungime care cresc grupati 2-5 in general spre varful ramurilor. Ei se formeaza inca de toamna si incep sa infloreasca cum vremea se incalzeste putin. De fapt ei constituie o sursa buna de hrana in timpul iernii pentru unele pasari cum ar fi cocosul de munte sau cocosul mesteacanului. Polenul este galben si este imprastiat de vant cand se sparg sacii poleniferi. Ca la multe specii, florile masculine infloresc clar inaintea celor feminine (protoandrie), aceasta favorizand polenizarea incrucisata. Atat inflorescentele feminine cat si cele masculine pot avea la baza si flori hermafrodite (deci si cu stamine si cu pistil) care daca se fecundeaza pot sa formeze fructe la fel ca florile feminine.
Dupa fecundare se formeaza fructele (vezi poza) care la inceput sunt verzi, apoi la maturare seamana cu un con de brad dar mult mai mic, care tin itre niste solzi lemnosi semintele, care sunt niste achene cu o mica aripa care o ajuta ca in cadere sa se indeparteze de copac. Fructele raman peste iarna pe ramuri, de fapt adevarata maturare este primavara. Peste iarna sau in martie-aprilie, semintele sunt eliberate si cad pe sol. De asemenea pasarile dar in special apa sunt agenti de raspandire a semintelor. Peste iarna semintele sunt o sursa de hrana pentru pasari.
  Utilizari
Arinul este o specie valoroasa cu multe utilizari. Lemnul se prelucreaza usor si se pot confectiona din el diferite obiecte. Pentru ca se poate vopsi usor si se foloseste ca furniruri. Dar se foloseste si la confectionarea de chitare. Gospodinele faceau mosoare pentru tesut si alte ustensile clasice. Se mai foloseste la creioane sau in industria chibritelor. Lemnul omogen l-a facut bun pentru ornamente de mobilier sau pentru machete in industrie. O utilizare importanta este pentru constructiile acvatice, datorita rezistentei foarte mare in acest mediu. De fapt se spune ca Venetia a fost construita jumatate pe piloni de arine (stejarul era de asemenea folosit). Faptul ca trunchiurile sunt inalte le indica pentru asemenea utilizari. Se mai utilizeaza la fantani, jgheaburi dar si la amenajari de drenare (se pun trunchiuri alaturate  si se acopera cu pamant. Pe langa ele apa isi face o buna scurgere.). Lemnul are o buna putere calorica si scoate putin fum. De aceea a fost mult utilizat la prepararea prafului de pusca. De asemenea din el se face un carbune de buna calitate. Este foarte bun si la incalzire iar taranii rusi il foloseau sa curete funinginea din sobe si hornuri in special dupa folosirea lemnului de mesteacan (cu multe depuneri). Scoarta contine tanini si de aceea se folosea la prelucrarea si colorarea pieilor. De asemenea se foloseste la colorarea fibrelor textile in galben,rosu, maro, negru. Pentru ca inbogateste solul cu azot, arinul se poate utiliza la imbunatatirea calitatii solurilor. Unii il folosesc ca premergator la plantatiile de plop, dar japonezii il folosesc chiar pentru refacerea terenurilor agricole. Am mai citit de culturi mixte de arine cu sorg. Frunzele contin 20% proteina, 6% grasimi, vitamina C, caroten etc. Rusii le usuca si le dau la oi, capre, iepuri. Bascii  folosesc lemnul la distilarea casnica a alcoolului. Taiau lemnul din iulie si il segmentau ca sa se usuce pana la utilizarea in toamna. Are si o serie de utilizari medicale pe care nu le mai amintesc. Conurile se zice ca imbunatatesc calitatea apei din acvarii.
  Pentru albine:
Poate fi o sursa foarte timpurie de polen. Totusi italienii zic ca albinele iau cantitati mici de polen de la arine. E posibil ca acolo albinele sa aiba alternative mai bune, cu specii care ofera si nectar. Rusii recomanda o modalitate interesanta de folosire. Sa se taie ramurile cu amenti in pragul infloririi si sa se aduca in incaperi incalzite, Aici polenul este eliberat si se scutura usor. Apoi se cerne si se administreaza albinelor in turte sau sirop.Nectar nu ofera deloc, insa mai ofera primavara de pe frunze si lastari destul de mult propolis. Specia are totusi unele dezavantaje, unul ar fi ca prima inflorire are loc la cca 10 ani de la plantare, dar sunt exemplare care numai la 40 de ani incep sa infloreasca! Arinul negru, desi traieste catre suta de ani sau chiar mai mult, infloreste numai pana pe la 60 de ani, iar perioada cu cea mai buna inflorire e intre 20 si 40 de ani. Cresterea cea mai buna o are intre 5 si 10 ani si in perioada de maxim realizeaza sporuri anuale mai mari decat orice alta specie.
  Inmultirea nu se face greu, fie prin seminte care isi pastreaza 2-3 ani capacitatea gerninativa dar sunt foarte mici si deci au o putere concurentiala scazuta fata de alte specii. Se poate inmulti insa si prin drajoni pe care dupa o anumita varsta arinii in produce. De asemenea un trunchi taiat priduce mai multi lastari care dezvolta alte trunchiuri. Se poate inmulti si prin butasi.
  Daunatori.
Recent, o ciuperca face ravagii in padurile de arini. Este descrisa de prin 1900, dar din 1980 a inceput sa faca mari pierderi, probabil suferind unele mutatii. Arinii afectati au un frunzis mai dens, dar frunze mai mici si mai galbene. Apar si pe trunchi la baza pete negricioase din care iese un anumit exudat. Sub ele se pare ca lemnul se necrozeaza. Intre 20 si 30% din populatia de arin negru din Vest se pare ca este afectata de acest flagel.
  Despre celelalte specii mai cunoscute de arin: Arinul alb (Alnus incana) (incana=gri) are coaja deschisa la culoare si necrapata. Are talia ceva mai mica decat arinele negru (pana la 25m), frunzele mai ascutite, cu mai multe nervuri, nelipicioase. Conurile sunt mai mici. Are radacini doar la suprafata, puternic extinse. Infloreste si mai devreme decat sarinele negru. Urca pe vai la altitudini destul de mari./ Arinul verde (Alnus viridis) este si mai montan, creste de multe ori in zonele expuse avalanselor, profitand de capacitatea lui de a da drajoni daca trunchiul principal este distrus de avalnse. Are cea mai mica talie (3-12 m) si desi prefera zonele inundabile, rezista mai bine decat arinele negru in zone cu mai putina apa.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)