SALCIA

[stefan1]

  Salix cinerea (zalogul)
(Grauweide, Aschgraue Weide, Aschweide (in germana), Grey sallow (engl.), Saule cendré, Saule gris (franz.), Salice cinereo, Salice acuminato (ital.))
Este o specie raspandita in mai toata Europa, o parte din Asia si putin in nordul Africii.
  Exista insa doua varietati care difera destul de mult si ca aspect si ca zona de raspandire (vezi harta).
-   Salix cinerea var. cinerea
-   Salix cinerea var. oleifolia sau atrocinerea. Aceasta e de talie mai mare (10-15 m) si accepta si terenuri cu mai putina umezeala decat prima varietate. Se intalneste in vestul Europei, in Marea Britanie, parte din Franta, Spania, Tarile de Jos dar si in nordul Africii la altitudini de 0-1500m. In numar mai restrans se gasesc exemplare si in zone mai estice si pana in Scandinavia, dar nu este nativa din acele zone. Frunzele ei au pe dos o pilozitate rosiatica. Scoarta mai inchisa la culoare si brazdata de crevase.
  Salix cinerea var. cinerea este varietatea cunoscuta la noi si cu arie mai mare de raspandire decat cealalta varietate. Este un arbust de 4-6 m inaltime si 3-4 m latime, cu coaja neteda si frunze oarecum asemanatoare cu salcia capreasca, cu peri densi pe partea inferioara, de culoare gri-galbui, incat i se mai spune si salcia gri. De fapt o caracteristica a ei este existenta perisorilor de aceeasi culoare si pe ramurile tinere si pe muguri. In iarna acesti muguri au o frumoasa culoare spre portocaliu. Frunzele au latimea maxima cam la o treime de la varf. Ii place locurile umede, se intalneste la marginea baltilor sau a apelor curgatoare, in zavoaie, de la campie pana la etajul montan (intre0-2000m altitudine). Creste de obicei in forma de arbust. Daca creste izolat formeaza o coroana caracteristica in forma de emisfera, datorita unor ramuri care cresc lateral.
  E o salcie cu inflorire timpurie, in martie-aprilie, florile aparand inaintea frunzelor sau aproape concomitent. Matisorii masculini sunt de pana la 5 cm lungime, argintii la inceput apoi galbeni cand au polen, cei feminini pana la 8 cm, gri-verzui, apoi cu acel puf alb de la semintele care se matureaza in mai-iunie. Florile masculine au doua stamine si cate o glanda nectarifera fiecare, iar cele feminine un ovar si la fel o glanda nectarifera. In conditii naturale s-a constatat o proportie de 2/1 intre exemplarele feminine si cele masculine la Salix cinerea.
  In natura se intalnesc si multe hibridari intre aceasta specie si alte specii de salcii cu inflorire timpurie, cum ar fi Salix aurita, Salix caprea sau Salix viminalis (rachita).
  Pentru albine, Salix cinerea este o specie valoroasa, avand o inflorie timpurie si oferind atat nectar cat si polen. Si ea este clasata in clasa 3 ca oferta de nectar si de polen (clasa 4 e cea mai valoroasa). Da si mana uneori.
  Dau aici un link despre unele afide de frunza ale acestor specii de salcii:
   http://influentialpoints.com/Gallery/Chaitophorus_salicti_Sallow_leaf-vein_Aphid.htm
 
   Ultima poza cu harta de repartitie a salix cinerea in Eurasia (ambele varietati)

[stefan1]

             Salix daphnoides
English name: Violet willow
U.S. name: Daphne Willow
French name: saule noir
German name: Schimmel Weide
Italian name: Salice dafnoide
  E un arbore sau arbust ce poate ajunge pana la 10 (15)m inaltime. De cele mai multe ori insa e sub forma de arbust, de cca 6 m inaltime. Se intalneste in buna parte din Europa, in locuri mai umede pe langa ape dar este si o salcie ornamentala, folosita in amenajari peisagistice. Pentru ca e si o specie melifera, este raspandita si de catre stupari. Natural nu se gaseste in locuri foarte joase, este socotita mai mult o specie de deal si de munte, pana la 2000 m inaltime, totusi creste sip e dunele de la Marea Nordului.
  Scoarta este gri si doar la baza este brazdata. Ramurile tinere (care se rup usor) sunt rosu stralucitor, dar cele de 2 ani au o culoare rosu-brun si sunt in iarna si primavara 'brumate' (vezi poza) la fel ca prunele toamna, de aceea in germana se numeste si Reifweide (Reif=bruma). E o specie cu crestere rapida in prima perioada, se poate taia din 5 in 5 ani, folosind lemul in diferite moduri.
  Frunzele au partea superioara de un verde inchis si stralucitor, iar partea inferioara cu peri doar la frunzele tinere si de o culoare mai pala gri-albastruie.
  Florile , la fel in ca la alte salcii, in copaci separati pe sexe. E o salcie cu inflorire timpurie, florile apar inaintea frunzelor, in martie-aprilie iar maturarea semintelor in mai–iunie-iulie. Matisorii au 2-5 cm lungime. Fiecare floare are cate o glanda nectarifera.
  O salcie femela face foarte multe seminte. Cu toate acestea inmultirea prin seminte nu este de foarte mare succes. Semintele au o scurta perioada de viabilitate. Dupa 14 zile daca nu au incoltit si-au pierdut deja 50% din puterea de germinare. Doar daca gasesc loc propice, umed si fara concurenta altor specii, se pot dezvolta noi plante din seminte. Chiar daca se prind, dar urmeaza si perioade de seceta in primul an, tinerile plante pot disparea in proportie de 95-100%. Se poate insa inmulti insa cu usurinta prin butasi, deci vegetativ. In unele state (europene) este socotita ca specie pe cale de disparitie, aceasta din cauza lucrarilor de indiguiri si desecari, care ii reduce habitatele favorabile.
  Pentru albine S. daphnoides este apreciata cu o productie de 150 kg miere/ha la o concentratie a nectarului de 12-60% si catalogata la clasa 3 (buna) ca oferta de nectar si 4 (foarte buna) ca oferta de polen.
  In poza 1 se vad culorile diferite ale ramurilor la diferite varste
  In a doua se vede acea brumare de pe ramuri (in germana specia se mai numeste si Schimmelweide (Schimmel=mucegai))

[stefan1]

  Sa descriu cateva varietati de Salix daphnoides produse de pepiniera Eggert din Germania:
   -Salix daphnoides Oxford Violet. E o varietate selectata in Anglia, cu mare valoare ornamentala, cu o brumare albastruie a mladitelor mai pronuntata ca la alte varietati. Creste pana la 5-8 m inaltime, in forma de tufis. Frunzele sunt ceva mai scurte si mai late ca la alte varietati si au fata inferioara mai albicioasa, luminoasa. Daca se doreste folosirea de ramuri, se pot face taieri anuale de la baza. In acest caz o sa avem tufisuri de pana la 2 m inaltime.
   -Salix daphnoides pomeranica. E un arbust pana la 6 m inaltime, cu Frunze ceva mai late decat latimea caracteristica speciei. Iarasi characteristic ii este o crestere sub forma de tufis.
   -Salix daphnoides Praecox  cu numele german - Frühblühende Reifweide (adica salcia care infloreste devreme). De fapt aceasta precocitate o caracterizeaza. Are inflorirea in februarie-martie, mai devreme decat data caracteristica de inflorire a speciei. Aceasta ii mareste valoarea melifera, dar ar fi bine sa se gaseasca aproape de stupina, caci culesul la distanta e periculos primavara devreme. Are aspect mai mult de arbore decat de tufis, ajunge la 5-9 m inaltime si 3-4 diametrul coroanei. Frunzele sunt inguste si mai lungi ca media speciei. Matisorii au usor miros de miere. Predomina exemplarele masculine in cazul inmultirii naturale. Pretul de livrare la pepiniera mentionata este de 2,19euro/exemplar.

[stefan1]

  Salix discolor
  Se mai numeste american willow dar e mai cunoscuta este ca pussy willow.
  Este nativa din Canada si nordul SUA. E un arbust sau arbore care ajunge pana la 6 m inaltime. Frunzele sunt de verde inchis si stralucitor pe fata superioara si cu peri albi-albastrui pe spate, poate aceasta caracteristica i-a dat numele (pus pe la 1800 de un botanist german). Matisorii masculini si feminini sunt pe arbori separate. Infloreste inaintea infrunzirii. Matisorii masculini sunt totusi mai mici ca la salcia capreasca, dar se folosesc des cu scop decorativ.
  De fapt numele 'pussy willow' nu inseamna o prostie cum poate s-ar putea crede. Pussy mai inseamna si pisoi iar dupa unele surse 'pussy willow' este un nume generic dat la ramurile inmugurite (cu matisori) folosite in foarte multe tari ornamental sau in procesiuni inclusiv religioase. Deci indiferent de specia de salcie, strict in acea perioada cand are matisori se poate numi astfel. Dupa alte surse numele de pussy willow il are aceasta specie Salix discolor din America si Salix caprea (in special Salix caprea pendula (plangatoare)) din Europa.

[stefan1]

    Salix exigua
Se mai numeste in engleza si : sandbar willow, narrowleaf willow, sau coyote willow
E o specie originara din America,in special in jumatatea de vest a Americii, din nordul Mexicului pana in nordul Canadei.
  In latina exigua=mica si caracterizeaza talia acestei salcii care nu e prea inalta, dar sunt totusi f minlte specii mult mai mici decat ea. Inaltimea ei este de 2-4 (5) m si pana la 3 m latime. Caracteristice ii sunt si frunzele foarte inguste si foarte lungi si o culoare mai deschisa a frunzisului.
  Infloreste in aprilie-mai, dupa ce au aparut frunzele. Matisorii sunt separati pe sexe pe plante diferite. Sunt si cazuri f rare cand pe acelasi matisor sunt si flori masculine si feminine. Matisorii masculini sunt in medie de 4 cm lungime dar pot ajunge pana la 10 cm, iar cei feminini putin mai mici, totusi pot ajunge pana la 8 cm. Semintele se matureaza in mai-iunie. Ca si la alte salcii semintele nu au perioada de dormitare, daca nu gasesc imediat loc favorabil isi pierd in mare parte capacitatea germinativa dupa 7 zile iar dupa 3 saptamani practic 100%. Are insa o mare capacitate de inmultire vegetativa. Din radacinile ei cresc alte plante incat face de obicei vetre intregi cu exemplare-clona.
  Ca sol ii place solurile nisipoase (se si nuneste si sandbar willow). Iubeste umezeala si rezista vreme indelungata si in zone inundate, dar are o mare rezistenta la seceta, ce e un lucru foarte rar pentru salcii. Astfel este foarte indicat sa fixeze dunele de nisip, facand o retea densa de radacini superficiale dar avand si radacini mai adanci.
  Durata de viata este redusa, 10 ani, maxim 20.
  Corzile foarte flexibile se pot utiliza la impletituri si rezista foarte bine la taieri. De asemenea este o specie pe care o mananca cu placere erbivorele, care pot sa produca mari pagube daca pasc plantele mici. Altfel suporta o pasunare moderata in primavara, dar pasunarea chiar moderata pe toamna produce daune pentru dezvoltarea ulterioara a acestor salcii.
  Este o specie destul de sensibila la boli si daunatori.
  Pepiniera Eggert ofera si aceasta specie la 7,95 euro/exemplarul.

[pharaonu75]

Ce stiti despre Salix matsudana tortuosa (salcia creata sau salcia rasucita)?
Ce importanta are d.p.d.v. apicol?

Am vazut ca are o multime de flori.

[bucovineanu]

Datorita temperaturilor crescute din aceasta iarna in multe zone din tara salciile au pornit deja in vegetatie. Sunt multe sanse ca atunci cand vor inflori, sa vina zile reci si albinele sa nu aiba norocul sa se bucure.

[stefan1]

Ce stiti despre Salix matsudana tortuosa (salcia creata sau salcia rasucita)?
Ce importanta are d.p.d.v. apicol?

Am vazut ca are o multime de flori.

  Am scris despre ea la Salix babylonica. Salix matsudana este considerata o subspecie de Salix babylonica din nordul Chinei si se deosebeste de ultima prin faptul ca florile feminine au doua glande nectarifere/floare si e putin mai rezistenta la frig. Varietatea tortuosa este un mutant din Salix matsudana, mutatie prin care frunzele au o forma contorsionata care da respectivei specii un aspect interesant, ornamental.
  Date despre productia de miere si polen concret pentru aceasta varietate nu am, dar consider ca se incadreaza in caracteristicile speciei, adica treapta 3 de clasificare si pentru nectar si pentru polen sau buna oferta de nectar si buna oferta de polen.

[stefan1]

Datorita temperaturilor crescute din aceasta iarna in multe zone din tara salciile au pornit deja in vegetatie. Sunt multe sanse ca atunci cand vor inflori, sa vina zile reci si albinele sa nu aiba norocul sa se bucure.

  Am spus ca cele mai bune culesuri de la salcie am avut in anii cu inprimavararea cea mai tarzie. Exact aceasta e problema, starea vremii in perioada destul de scurta cat salciile sunt inflorite.
  Nu stiu ce specii de salcii au cei din sud, dar de multe ori auzeam ca la ei incepea culesul de salcie dupa ce la noi se gata!
  Daca pot o sa dau date si despre specii de salcii cu inflorire mai tarzie.

[bucovineanu]

Acelasi lucru a fost valabil si la mine. Variatiile mari de temperatura cu diferente mari de la o zi la alta in timpul iernii, nu sunt in favoarea unei bune iernari pentru familiile de albine.

[stefan1]

     Salix fragilis
Este o specie de salcie de talie mare, asemanatoare cu salcia alba, cu care ocupa cam aceleasi arealuri.
Este originara din Europa. Se pare ca initial din Europa de est si Asia (pana spre Siberia) si apoi s-a extins de-a lungul vremii in toata Europa. Acuma este raspandita si in America de Nord, mai cu seama in partea estica, inclusiv in Canada. Din 1928 in Canada aceasta specie a fost atacata de o ciuperca parazita care a distrus-o in multe regiuni.
  Poate atinge 15-20 (29) m inaltime si pana la 15 m diametrul coroanei. Trunchiul ajunge la 0,8-1m diametru cu scoarta gri-maro si fisuri adanci. Ramurile, relativ drepte, devin dupa al patrulea an fragile in special la baza. De fapt numele ii vine de la aceasta caracteristica de a se rupe foarte usor si cu zgomot (se numeste si "crack willow" (crack inseamna si a pocni)). Durata de viata este apreciata la 75 de ani dar se vorbeste si de exemplare de 200 de ani.
  Radacinile sunt superficiale dar se intind pe suprafete mari. Si din aceasta cauza si pentru ca suporta locuri inundate, se foloseste ca si salcia alba pe marginea apelor, pentru consolidarea malurilor. Se zice ca-i convine si soluri calcaroase, pe care nu le suporta orice salcii.
Frunzele sunt mari, mai mari ca la salcia alba, cu perisori la inceput apoi stralucitoare, usor zimtate si cu mici glande pe margine.
  Mugurii sunt lungi, curbati, fara pilozitate, de culoare maro-inchis.
Florile apar in aprilie, odata cu frunzele. Au lungime de 4-5 cm cei masculini si de 6-7 cei feminini, aflati pe exemplare separate pe sexe. Matisorii masculini sunt galbeni, apoi devin maronii. Si florile masculine si cele feminine au cate doua glande nectarifere (dupa unele surse, cele feminine doar o nectarie). Maturarea semintelor se face cam dupa o luna, in mai-iunie.
  O caracteristica a ei este capacitatea foarte usoara de raspandire prin butasi. Ramurile friabile se rup usor sub greutatea zapezii sau actiunea vanturilor de primavara. Aceste ramuri daca ajung pe sol umed inradacineaza foarte repede. De asemenea duse de apa si depozitate pe prunduri, formeaza acolo noi arbori.
  Se hibrideaza foarte usor cu alte specii de salcie in special cu Salix alba si hibrizii devin mai rezistenti la rupere, asa ca in natura sunt mai multi hibrizi decat specia pura. In afara ca se intalneste in toata Europa pana in Turcia si buna parte din Rusia, a fost importata si in America unde dupa foarte multa vreme s-a naturalizat si se intalneste in multe zone. Se gaseste acum si in Australia. Se intalneste la altitudini de 0-1000 (1100) m, in zone mai umede, pe langa rauri, lacuri, mlastini, diguri, halde de steril dar si pe langa stupine, stuparii fiind unii dintre cei care contribuie la raspandirea ei. Lemnul usor se foloseste pentru diferiti stalpi sau obiecte casnice, jucarii, ba in Europa se face chiar cherestea, dar in America se foloseste doar pentru foc. Traditional din lemnul ei se faceau si saboti sau chiar proteze. Coaja contine tanini pana la procentaje de peste 10%. Frunzele si ramurile tinere se pot folosi la furajarea oilor si caprelor. Scoarta interioara fiarta sau chiar cruda, uscata si macinata, se poate amesteca cu faina de cereale si sa se faca paine din ea. Gustul insa e amarui si doar in mare criza s-a mai consumat, ca de altfel si frunzele si ramurile fragede.
  Exista o varietate de Salix fragilis de talie mai mica, numita Salix fragilis decipiens, care rar depaseste 5-7 m inaltime. Si frunzle acesteia sunt mai mici si complet fara perisori. Unii botanisti sustin insa ca aceasta specie, Salix decipiens, este de sine statatoare, iar Salix fragilis ar fi de fapt in hibrid dintre aceasta si salix alba. Altii considera Salix decipiens (inselator, in latina) ca un hibrid intre Salix fragilis si Salix triandra.
  Salis fragilis "Russeliana" este de departe cea mai raspandita varietate cultivata de Salix fragilis in Marea Britanie. E un copac viguros, de 20-25 m inaltime, de sex feminin, raspandit vegetativ prin butasi.
  Un hibrid natural intre Salix fragilis si Salix alba este Salix x rubens, care are in diferite proportii caracterele celor doi parinti. In America Salix fragilis se hibrideaza frecvent cu Salix nigra (autohtona).
  In unele zone cum ar fi Noua Zeelanda, jumatatea de nord a Americii sau Africa de Sud, Salix fragilis este considerate ca specie invaziva, iar in Noua Zeelanda este interzisa comercializarea ei (si a inca catorva specii de salcii). Ba chiar sunt programe de restabilire a vechilor ecosisteme folosind erbicide impotriva salciilor.

  Pentru albine, Salix fragilis este o specie valoroasa, comparabila cu Salix alba. Infloreste cu cateva zile dupa aceasta si da nectar si mai ales polen, desigur exemplarele masculine, care sunt ceva mai raspandite decat cele feminine. Poate sa dea si mana.

  In prima poza se dau comparativ cateva frunze de salcii care cresc si in Canada. Se observa ca Salix fragilis are una din cele mai mari frunze.
  In a patra poza se vede un matisor cu polen. Se observa ca florile de la baza matisorului sunt trecute, au schimbat si culoarea, la mijloc culege albina, iar spre varf inca nu s-au deschis florile.

[marius_vfp]

domnule stefan scuzele de rigoare daca ati scris despre aceasta specie de salcie , vreau sa abordam putin subiectul "salcia energetica"   Salix viminalis .
cum vi se pare ca idee plantarea unei astfel de specii de salcie .

Salcia energetica, O afacere cu energie

NHR Agropartners, Combina New Holland de recoltat salcie

pe langa Miercurea Ciuc exista deja o plantatie si la noi in tara.(potrivit informatiilor gasite pe net  : Plantații de salcie energetică în România: la Miercurea Ciuc (la ieșirea spre Odorhei), în comuna Ghilad (jud. Timiș).)

[stefan1]

  O sa vorbim mai tarziu si despre culturile de salcii in scop energetic.

[stefan1]

      Salix medwedewii sau salcia caucaziana
  Este o subspecie a Salix triandra si anume Salix triandra var. triandra si o sa dau mai multe date cand o sa vorbesc despre triandra.
  Salix medwedewii este un arbust cu mai multe tulpini, care creste pana la 3-5 (8) m inaltime si 2-3 m latime. Lastarii sunt fara par, frunzele inguste si matisori mari. Ceea ce o caracterizeaza este ca dupa inflorirea de primavara, mai face un anumit numar de matisori si in iunie, vizitati si acestia bine de albine.
E o specie rara, dar care se poate inmulti vegetativ in lunile de iarna (noiembrie-martie). Prefera locuri mai putin umede si terenuri aproape de lutoase.
  Pepiniera Eggert vinde cu 2,19 euro/exemplar, iar una franceza, Brochet Lanvin din Nantes la un prêt de 18 euro.

[stefan1]

  Salix gracilystila var. melanostachys sau Salix melanostachys
( in latina 'gracile' inseamna subtire sau fin)
  E o specie originara din Japonia, Coreea, China si Rusia Orientala. E un arbust sau tufa de talie mica, de 1-2 (3) m inaltime. Prefera locurile umede, chiar inundabile , deci pe langa cursuri de apa sau lacuri si balti.
  Ramurile tinere sunt paros-matasoase iar apoi pierd perisorii si capata o culoare maro inchis.
  Frunzele de 10-12 cm lungime si 3,5 cm latime, ascutite si fin dintate iar spre baza lanceolate. La inceput au perisori fini pe partea superioara care pe urma dispar si au o culoare verde inchis. Pe partea inferioara au perisori gri-albiciosi si spre baza chiar pufoase.
Matisorii separati pe plante feminine si masculine. Neobijnuita este culoarea matisorilor, neagra sau maro-inchis. Cei masculini cilindrici, cu diametrul de 1-1,5 cm diametrul si 3-3,5 cm lungime, au doua stamine si glande nectarifere la baza. Curios, desi matisorii sunt negrii, anterele au polen galben. Matisorii feminini sunt de cca 2,5 cm lungime, cu pistilul lung.
  Infloreste inainte de aparitia frunzelor, in martie-aprilie si semintele se matureaza in mai. Este bine cautata de albine.
  Este o specie care creste destul de incet. Se poate taia, crescand alte ramuri. Se poate si altoi pe alte specii de salcie.
  Sunt mai multe varietati de Salix gracilystila, cu culoare a matisorilor neagra, maro sau alte nuante.                       
Ramurile inmugurite sunt decorative, japonezii le si folosesc in aranjamente de ikebana.
Pepiniera Eggert dar si Borchet Lavin si altele vand si aceasta specie de salcie.