Mă poate ajuta cineva cu cateva crengute de salcie (căprească, zălog, răchită ) ^:)^
Sorine,cati ani ai ?
Daca nu mai folosesti londoul, iesi(ACUM) pe strada , fa rost de un frerasrau de mana ,intreba pe primul intalnit ce este si unde gasesti o salcie ,taie din ea cate crengi vrei ,da sa fie LEMNIFICATE.
Apoi le scurtezi cam la 1,5m ,faci o groapa langa o sursa de apa , arunci (OBLIGATORIU) in ea niste baliga proaspata de vaca , ingropi toate crengile in acea groapa ,calci bine si batatoresi , lasi sa curga multa apa .
La anul care vine ai grija sa aiba mereu apa la groapa cu salcii.
In toamna scotii din groapa salcii INRADACINATE si le plantezi unde vrei.
Asta imi aduce aminte de o intamplare din 2006, cand au fost acele inundatii!
Eram pe la inceputul lunii aprilie la Dunare, la pescuit.
Am taiat o creanga de salcie, lunga de vreo 2 metri si cam de 7 cm diametru... i-am taiat toate crengutele si lastarii, dupa care am ingropat-o vreo 50 cm... o foloseam pentru a lega de ea diverse lucruri pescaresti!
Au venit inundatiile, a trecut un an, iar in primavara urmatoare am gasit-o tot acolo, doar ca avea crengi, frunze, lastari!
Acum este o frumusete de salcie, care in primavara va da polen si nectar! :wink2:
Am plantat un pom fara sa imi dau seama :nod:
salut , intrebare toate specile de salcie sunt bune , toate dau polen sau doar cateva specii , am ceva santuri si canale in zona , ar merge super , sunt cateva salcii dar daca ar fi mai fi si ceva surioare pa langa ele nui bai , sunt acei matisori care infloresc primavara aceia imi plac mult tot asa se inmultesc ca si salciile ?
spor la treaba .
De o importanta melifera mai mare ar fi:
Salcia alba - 100-150 kg miere/ha si foarte mult polen
Salcia capreasca - 150-200 kg miere/ha si foarte mult polen
Salcia pletoasa - 100 kg miere/ha si mult polen
In plus salcia ofera in toamna si cules de mana.
Citat din: pharaonu75 din Decembrie 14, 2011, 09:08:35 PM
Asta imi aduce aminte de o intamplare din 2006, cand au fost acele inundatii!
Eram pe la inceputul lunii aprilie la Dunare, la pescuit.
Am taiat o creanga de salcie, lunga de vreo 2 metri si cam de 7 cm diametru... i-am taiat toate crengutele si lastarii, dupa care am ingropat-o vreo 50 cm... o foloseam pentru a lega de ea diverse lucruri pescaresti!
Au venit inundatiile, a trecut un an, iar in primavara urmatoare am gasit-o tot acolo, doar ca avea crengi, frunze, lastari!
Acum este o frumusete de salcie, care in primavara va da polen si nectar! :wink2:
Am plantat un pom fara sa imi dau seama :nod:
Minunat!Daca ar face toti pescarii gestul asta ,ce dumbravi minunate ar fi pe malul garli.
Cei mai multi "PLANTEAZA" pet..uri din plastic ,cu obstinatie desi vad bine ca nu lastaresc .
Dar nici nu putrezesc.
Ajuta insa la recunoasterea locului.
Si a NEMERNICULUI.
cu parere de rau da peturile pe la mine lastaresc de la an la an , daca apare unul sigur se aduna mai multe , sa dea o petrecere de peturi
spor la treaba .
N A marine vezi ca nu tot ce zboara se mananca !!!! :redcard:
Citat din: pharaonu75 din Decembrie 14, 2011, 09:44:55 PM
De o importanta melifera mai mare ar fi:
Salcia alba - 100-150 kg miere/ha si foarte mult polen
Salcia capreasca - 150-200 kg miere/ha si foarte mult polen
Salcia pletoasa - 100 kg miere/ha si mult polen
In plus salcia ofera in toamna si cules de mana.
si in ce perioada infloresc?
Citat din: cipriene din Decembrie 17, 2011, 11:36:19 PM
si in ce perioada infloresc?
Salcia alba - aprilie - mai
Salcia capreasca - martie - aprilie
Salcia pletoasa - martie - aprilie
chiar nu am mancat pana acum miere de salcie, e buna?
Este de o culoare galbuie, faina. Are cea mai mare cantitate de polen dintre toate sorturile de miere pe care le-am mancat. Se simte bine gustul de polen in miere. Cristalizeaza repede.
poate anul viitor reusesc si eu sa gust :bzz: :bzz: :bzz:
O intrebare pentru cunoscatori... doresc sa fac un gard in jurul stupinei si mi-as dori ca stalpii sa fie din salcie(crengi mai groase 5-10 cm.......cand e perioada optima de taiat si plantat ca totusi sa se prinda ? acum in martie inainte de inflorire se poate ce spuneti?
Multumiri anticipat!
Se poate dar sa nu le lipseasca apa
salcia sau rachita se planteaza cam pana in luna mai se prinde si daca o arunci pur si simplu intru-n loc mai umed
Citat din: Doru2011 din Martie 16, 2012, 01:48:53 PM
O intrebare pentru cunoscatori... doresc sa fac un gard in jurul stupinei si mi-as dori ca stalpii sa fie din salcie(crengi mai groase 5-10 cm.......cand e perioada optima de taiat si plantat ca totusi sa se prinda ? acum in martie inainte de inflorire se poate ce spuneti?
Multumiri anticipat!
Salcia se prinde destul de usor, adica si daca lasi o bucata de trunchi direct pe pamand incepe sa faca radacini.
Eu pur si simplu am infipt in pamant niste bucati tot asa peste 10 cm grosime si 2 metri lungime, mai bine zis le-am batut cu un ciocan putin mai serios. :)
Primavara sunt foarte bune deoarece daca vremea permite se aduc cantitati destul de mari de miere si polen.
Citat din: Doru2011 din Martie 16, 2012, 01:48:53 PM
O intrebare pentru cunoscatori... doresc sa fac un gard in jurul stupinei si mi-as dori ca stalpii sa fie din salcie(crengi mai groase 5-10 cm.......cand e perioada optima de taiat si plantat ca totusi sa se prinda ? acum in martie inainte de inflorire se poate ce spuneti?
Multumiri anticipat!
Nu conteaza cand o pui in pamant, apa sa aiba. In 2-3 sapt dau frunzele. Nu incerca totusi mai tarziu de sept-oct :P
Despre salcii:
Grupa salicacee cuprinde salcia si plopul.
Exista vre-o 450 de soiuri de salcie. Majoritatea in emisfera nordica, se intalnesc chiar si in zonele arctice. Pot avea inaltimi foarte variabile, de la 3 cm la 30 m. Si frunzele foarte variabile, de la rotunde la foarte ascutite. Pe ramuri, fiecare frunza este pozitionata rotit cu 2/5 dintr-un cerc fata de precedenta, incat tot a 5-a frunza e pe aceiasi directie. Florile sunt separate, masculine si feminine, cu o singura exceptie in care pot fi flori feminine si in matisori masculini. Matisorii masculini sunt mai grosi si ei contin polenul. Cei feminini mai subtiri, cilindrici, verzi. Ambele tipuri de flori au la baza cate doua glande nectarifere. Copacii pot fi si cu flori masculine si feminine, de obicei putin mai multe feminine. Sunt si copaci numai masculini sau numai feminini, in special cei obtinuti din mladitze (inmultire vegetativa). De obicei infloresc devreme, in martie-aprilie dar sunt si soiuri care infloresc in iunie (ex Salix pantandra). Soiurile timpurii sunt cele mai valoroase , oferind nectar si polen la multe specii, cand inca nu se prea gasesc in natura. Soiurile cele mai timpurii: salix caprea, salix cinarea, salix viminalis, salix daphnoides etc. Semintele se matureaza rapid, in 4-6 saptamani, dar sunt si soiuri care doar iarna elibereaza semintele. Semintele de salcie sunt printre cele mai mici seminte de arbori (1-1,5mm lungime si 0,2 mm latime). Sunt raspandite de vant, dar datorita dimensiunilor nu rezista concurentei altor plante in perioada de inceput. Salciile sunt plante-pionier. Ocupa locurile fara vegetatie dupa incendii de padure sau in soiuri erodate sau mlastini. In conditii bune, samanta incolteste in cateva zile. Din al 4-lea an poate rodi. Ajung rar la 80 de ani. Mai nou, in tari nordice sa cultiva soiuri cu crestere rapida, in scopuri energetice. Se recolteaza timp de 30 de ani sau chiar mai mult si dau castig mai mare ca daca s-ar cultiva cereale. Multe specii se folosesc si pt impletituri. Cu cat frunza salciei este mai ingusta, cu atat mladitele sunt mai maleabile si se pot impleti.
CitatO intrebare pentru cunoscatori... doresc sa fac un gard in jurul stupinei si mi-as dori ca stalpii sa fie din salcie(crengi mai groase 5-10 cm.......cand e perioada optima de taiat si plantat ca totusi sa se prinda ? acum in martie inainte de inflorire se poate ce spuneti?
Multumiri anticipat!
De ce nu plantezi puieti de salcam? Poti planta din 2in 2 metri sau chiar mai desi iar dupa ce cresc, alegi pe cei mai buni. Eu asa am facut acum un an . Am plantat din jumate in jumate de metru iar acum deja perimetru e conturat si ritmul de crestere este foarte bun . Salcia merge in sol mai mlastinos iar vtra permaanenta pe un asfel de sol,nu stiu daca e tocmai indicat.
Ai grija ca salcamul e invaziv. Merge daca alaturi nu e teren arabil.
Pentru mine e perfect.Nu creste el cat i-mi doresc eu.
nu nu , cica nu creste el cat pot taia eu , ,am taiat niste salcami de 30 de ani aporx in toaman trecuta , abia astept sa dea mladite tinere so las ce cea mai viguroasa .
Poate cineva sa-mi spuna cum arata salcia capreasca?
Folosind storcatorul, am obtinut o cantitate apreciabila de seminte de catina si ma bate gindul sa o pun in pamint.Ce trebue sa fac pentru o germinatie buna?
Multumesc.
Salcia capreasca e salcia care are florile barbatesti, cele cu polen, mai mari decat alte soiuri si este cea care infloreste prima. Are secretia de nectar cea mai importanta din toate soiurile. In unii ani se schimba vremea si nu o prind albinele. Mai multe o sa spuna Stefan.
Catina se inmulteste prin lastari. Nu stiu daca acele seminte vor incolti. Oricum, pentru a fructifica e nevoie atat de planta barbateasca cat si de cea femeiasca.
Multumesc pentru raspuns.
Cu semintele de catina,am sa incerc totusi.
Sanatate!
Citat din: Aurel din Ianuarie 03, 2013, 09:09:53 PM
Poate cineva sa-mi spuna cum arata salcia capreasca?
...
Asa:
Citat din: pharaonu75 din Ianuarie 04, 2013, 05:12:55 PM
Citat din: Aurel din Ianuarie 03, 2013, 09:09:53 PM
Poate cineva sa-mi spuna cum arata salcia capreasca?
...
Asa:
[/quote
poate sa ma invete si pe mine cum pot face sa am si eu catina sa plantez? se face din fruct sau la fel ca la salcie?
O sa descriu cateva specii de salcii care s-ar putea cultiva si la noi.
Salciile au o capacitare foarte mare de hibridare, de aceea este si foarte greu sa se stabileasca exact carei specii ii corespunde un anumit exemplar. Aspectul difera mult in functie de zona in care creste, de clima si sol, daca sunt feminine sau masculine, de perioada din an. Inmultirea prin seminte nu prea este indicata, deoarece semintele de salcie sunt f mici si in cateva saptamani isi epuizeaza capacitatile germinative daca nu gasesc conditii favorabile de dezvoltare. Inmultirea vegetativa este cea mai indicata, aceasta scurtand si perioada pana plantele infloresc si permit sa cunoastem exact daca este un exemplar feminin sau masculin. Pentru albine multi stupari prefera exemplarele masculine, caci acestea ofera polenul mult cautat in primavara. Totusi se pare ca plantele feminine ofera mai mult nectar decat cele masculine. Despre asta poate vom mai discuta.
Salix acutifolia (adica cu frunze ascutite)
E un arbust mare, de 5-7 dar poate ajunge si la 12 m inaltime si 3-4 latimea coroanei. Creste 40-75 cm /an. Radacinile sunt superficiale si se poate folosi la fixarea solurilor nisipoase. Infloreste in februarie-martie-aprilie (dupa zona geografica) inainte de aparitia frunzelor si rodeste in aprilie-iunie. E originara din nordul Eurasiei, din Polonia, Ucraina, Finlanda, pana in Siberia. Rezista deci la temperaturi scazute. Ii place umezeala dar rezista destul de bine si la perioade mai secetoase.
Florile sunt bine vizitate de albine in special pentru polen.
Ramurile tinere cat si radacinile sunt foarte flexibile si se pot folosi la impletituri de cosuri, unelte de pescuit etc in stare proaspata sau fierte, mai cu seama ca cel putin unele varietati au ramurile tinere de o culoare frumoasa, rosu-violet (vezi foto). Se folosesc coarde de un an sau maxim doi. In medicina se poate folosi ca si alte specii de salcie ca febrifug (contin acid salicylic, dar si tanini 1-12%)dar si in multe alte afectiuni de la anestezic si calmant la afectiuni intestinale sau ginecologice si malarie. Extern, decoctul de coaja se foloseste in afectiuni bucale, dezinfectant pentru rani, in varice sau musculatura slabita dupa boli grave . Curios, se zice ca coaja fiarta sau proaspata, dupa ce se usuca se poate macina si sa se adauge fainii de cereale sa se manance. Se pot manca si mladitele foarte tinere fierte, dar doar in cazul lipsei hranei si nu au un gust bun (probabil rusii au incercat si asta).
Sunt mai multe varietati:
-Salix acutifolia Blue Streak (ramurile mai mature sunt de o culoare alb-albastruie, de unde ii vine numele englezesc)
-Salix acutifolia Hutchinsons Yellow
-Salix acutifolius Pendulifolius
Domnule Stefan,interesante si utile informatiile dumneavoastra
Va multumesc !
Salix alexensis (de Alaska)
Este specia de salcii cu cea mai mare talie din zona arctica. Poate ajunge la 8-10m inaltime si un diametru al trunchiului de 18 cm. In engleza se numeste si Feltleaf Willow, adica salcia cu frunze de pasla, caci frunzele au pe spate perisori desi. De fapt si ramurile tinere sunt acoperite de perisori.
In acele zone nordice infloreste in luna mai (florile inaintea aparitiei frunzelor) si rodeste in iunie. Matisorii masculini sunt de 3-3,5 cm lungime si cam la fel de grosi, iar cei feminini de 6-15 cm lungime. Ambii au glande nectarifere (0,6-1mm lungime). Matisorii sunt colorati in rosu sau galben sa atraga insectele polenizatoare.
Semintele au capacitate mica de germinare, cam o saptamana de la data cand se desprinde din copac, dar in conditii favorabile de umiditate incoltesc intr-o zi. E o specie pionier in zone erodate sau eliberate de apa sau ghetari sau dupa incendii, dar nu face fata altor plante. Nici plantele mari nu rezista concurentei si dupa un numar de ani lasa loc altor copaci concurenti, cum ar fi plopul. Se poate inmulti usor si din ramurile cazute jos si care fac usor radacini, de asemenea dupa incendii se regenereaza din radacini.
Aceasta specie are un rol important in ecologia zonei asigurand hrana multor animale arctice. Elanii, cele mai mari cervide nordice, doboara acesti copaci si le mananca crengile. In timpul iernii, acestea sunt pana la 95% din hrana elanilor. Si pe vara mugurii, frunzele si ramurile sunt hrana cautata de elani, caribu, caprioare si chiar de ursi. Si iepurii si soarecii polari consuma scoarta, ramuri, seminte. Mugurii de iarna sunt tare cautati de potarnichea de zapada sau de cocosii de munte. Oamenii folosesc lemnul acestei specii ca principala sursa de incalzire dar fac din lemn si ramuri si unelte casnice, impletituri sau chiar arcuri si capcane pentru animale. Se foloseste si in scopuri medicale.
Nu stiu daca se poate dezvolta si in zona noastra si nici ce comportament ar avea in aceste zone.
Mai jos poze cu mugurii masculini, feminini si harta de raspandire
Salcia alba (Salix alba)
Este originara din Europa si Asia de vest si centrala dar se intalneste mult si pe continentul American, chiar si in Alaska (vezi si harta). Si in nordul Africii e prezenta. E un copac de talie mare, ajunge pana la 30 (35) m inaltime si pana la 15 m diametrul coroanei iar trunchiul poate ajunge la 1m diametru. Are radacini superficiale, ca toate salciile, pana la 2 m, dar larg raspandite. Poate trai pana la 100 de ani. Ca si Salix fragilis sunt indicate a marginii cursurile de apa, deoarece prospera in soluri umede sau chiar frecvent inundate si nu suporta perioade mari de seceta. Se numeste 'alba' deoarece frunzele au pe ambele fete, dar mai cu seama pe partea inferioara perisori desi si scurti de culoare albicioasa. Infloreste, dupa zona, in aprilie-mai, cu matisori pana la 5 (7) cm lungime cei masculini (galbeni) si pana la 4 cm cei feminini (verzui apoi albi).Este o specie dioica, adica florile masculine si cele feminine sunt pe copaci diferiti. Se pare ca in habitatele naturale exemplarele feminine sunt ceva mai numeroase ca salciile barbatesti. Ambele tipuri de flori au si glande nectarifere.
Se stie ca lemnul salciilor nu este prea valoros, totusi se poate utiliza in multe domenii. Din pacate in special alburnul (lemnul interior, care are o culoare mai inchisa decat straturile superioare) este lipsit de tanini si predispus la putrezire. De aceea multe salcii batrane au mijlocul scorburos, acolo gasindu-si adapost diferite animale sau chiar umplandu-se cu pamant si devenind mediu de inradacinare pentru alte plante. Castorii (unde exista) prefera vecinatatea salciilor, pe care le folosesc in amenajarile lor si si ca hrana. Uneori varful salcilor se taie pentru a le limita cresterea si a obtine mai multe ramuri subtiri folosite in diferite scopuri. Chiar exista o varietate anume din care se fac batele de cricket. Se poate folosi datorita greutatii reduse si usuritei prelucrarii si la proteze sau incaltaminte de lemn. Daca se lasa sa creasca, se pot obtine de la Salix alba trunchiuri frumoase de pana la 10 m lungime. Lemnul poate fi impregnabil, dar mai mult stratul alb, superficial. Densitatea medie a lemnului este de 560 kg/m cub (intre 330 si 590 kg/m^3) la o umiditate de 12-15%. Este deci un lemn putin dens si din pacate si putin rezistent atat la solicitari mecanice cat si la intemperii. Cu o putere calorica de 19,8Mj/kg se situeaza intre molid si fag, dar daca se caculeaza capacitatea calorica /m^3, aceasta e scazuta datorita densitatii lui reduse. Totusi lemnul de salcie este cumva asemanator ca proprietati cu cel de plop. Salciile in general, alaturi de plop, sunt speciile cu cea mai rapida crestere si de aceea uneori utilizate in rotatie intensiva, adica cu taiere dupa doar cativa ani, in scopuri energetice. Continutul de cenuse este de 1,8%, de 3 ori mai mare ca cel al molidului.
Salcia alba este una din cele mai raspandite salcii din Europa, cu multe varietati si la fel de multi hibrizi (peste 300).
Dau aici doar cateva varietati:
Salix alba Aurea
Salix alba Belders
Salix alba Chermesina
Salix alba Dart's Snake
Salix alba Küstenrasen
Salix alba Liempde
Salix alba Snake
Salix alba subsp. alba L.
Salix alba subsp. coerulea Silver Column
Salix alba subsp. vitellina
Salix alba Tristis
Salix alba var. caerulea
Salix alba var. sericea
Salix alba var. vitellina Britzensis
Salix alba Westonbirt
Salix alba Yelverton
Salix alba si albinele
In conditiile noastre Salix alba infloreste in martie-aprilie, fiind ca timp de inflorire o salcie semitimpurie. Primele specii de salcii care infloresc sunt Salix daphnoides (salcia violet), apoi Salix viminalis (rachita) si hibridul acesteia cu S caprea, numit Salix smithiana. Urmeaza Salix capreea si apoi Salix alba.
Salix alba atrage foarte bine albinele. Unii autori spun ca albinele au tendinta de a neglija alte specii de salcii cand sunt inflorite salciile albe. Inflorirea dureaza cca doua saptamani, odata cu infrunzirea. Desi am spus ca salciile feminine sunt putin mai numeroase ca cele masculine, matisorii masculini par putin mai numerosi sau cel putin sunt mai vizibili, si di cauza culorii galbene.
La baza florilor masculine sunt cate doua glande nectarifere, in timp ce la cele pistilate (feminine) doar cate una. In fiecare floare se poate detecta nectar in doua zile, rar si in a treia. Adesea se gaseste nectar si in florile ofilite (cu anterele maronii), dar mult mai putin si mai concentrat. Glandele nectarifere de la florile feminine secreta mai putin nectar si unele deloc. Deci florile masculine secreta mai mult nectar si sunt mai importante , fiind si mai mult timp deschise si mai numeroase (dupa cercetatorii Halmagy si Suhayda, 1961).
O floare feminina da 0,010-0,012mg nectar cu o concentratie de zahar intre 30 si 70% (functie de umiditatea atmosferica relativa). Continutul mediu de zahar/floare feminina e de 0.007mg. Florile masculine au intre 0,0352 si 0,0428 mg/floare (max 0,3 mg nectar/floare), cu 0,024mg zahar/floare. Desi cantitatea de nectar/floare e mica, intr-un matisor se gasesc 100-140 flori.
Noptile reci nu au efecte negative nici asupra deschiderii florilor nici a secretiei de nectar. Salix alba poate asigura culesuri de pana la 1-2 kg miere /zi si familie. In plus exista 2-5 glande extraflorale, pe petiole, care pot produce nectar, dar numai in primavara.
In poza a doua se vede diferenta de culoare a fetei si dosului frunzei, forma matisorilor, cu cei masculini putin mai mari ca cei femenini si aspectul florilor masculine si feminine. Ultimul matisor e unul feminin dupa fecundare, ii apare un puf care face ca culoarea sa devina din verde mai albicioasa.
Salix americana
Se pare ca e un hibrid intre Salix cordata si Salix gracilis, produs in America. Ajunge la 4-6 m inaltime si 3-4 m diametrul coroanei. Are coarde foarte lungi si flexibile, foarte bune pentru impletituri. De fapt a fost adusa in Europa de un mester impletitor german pe la 1900. In germana se numeste Bindeweide (salcie pentru legat) sau Schälweide (Schäl= coaja). Intr-o vreme era foarte cultivate in Germania. Ca mai toate salciile este rezistenta la geruri, nepretentioasa la sol dar prefera locuri insorite sau semiinsorite. Frunzele tinere si varfurile coardelor in vara sunt rosiatice. Infloreste in martie-aprilie, deci este timpurie. In stare naturala exemplarele masculine sunt mai numeroase.
Dau si o poza cu ce se poate face cu aceasta specie (dar si cu altele):
Salcia capreasca (Salix caprea)
Este una din cele mai importante specii de salcii, in special pentru albine.
In engleza se numeste Goat willow (goat=capra), in franceza Saule marsault sau Saule des chèvres (marsault probabil salcie de martie, caci sault=salcie; chèvres=capra), in spaniola sauce cabruno, salce cabruno sau zargatillo (cabruno=tap sau libidinos), italiana Salicone sau Salcio di montagna. In germana se numeste Salweide (Sal se presupune ca vine de la Salaha=salcie in germana veche, iar Weide =salcie). Numele de "caprea" se pare ca i se trage de la faptul ca in prima lucrare in care specia era descrisa, pe la 1550, era insotita de un desen in care o capra manca din aceasta salcie. De fapt caprele si chiar oile mananca cu placere frunzele acestei specii, ca de fapt si a altor salcii.
Se intalneste in intreaga Europa si pana in Asia Centrala si chiar putin in Africa de Nord. E o specie pionier care prefera soluri bogate, dar spre deosebire de majoritatea speciilor de salcie nu se gaseste niciodata in zone inundate sau mlastini si suporta si terenuri mai putin umede.
Se prezinta sub forma de arbust cu mai multe tulpini, dar si ca arbore de 6-12 m si in conditii favorabile ajunge si la 20m inaltime. Daca se lasa o singura tulpina, aceasta salcie dezvolta o coroana larga, ce-i este caracteristica. Varsta medie de viata este de 60 de ani.
Sund doua mari varietati de S. caprea:
- S. caprea varietatea caprea, intalnita in special in zone mai sudice si mai joase. Are frunzele mai mari si le pastreaza mai tarziu in toamna
-S. caprea var. sphacelata intalnita din Scotia in Scandinavia, Europa Centrala, Alpi si Carpati. Frunzele sunt ceva mai mici si cad mai repede in toamna
Trunchiul poate ajunge la 0,8-1 m diametru. Ramurile, gri initial, devin verde-galben la exemplarele feminine si brun-roscat spre negru la plante mascul. Cu vremea coaja capata crevase, crapaturi longitudinale cumva regulate care au rolul de a permite ajungerea aerului la anumite glande de sub coaja.
Fata de Salix fragilis, la care coardele se rup foarte usor, ale salciei capresti sunt totusi mai elastice si chiar pot folosi la unele impletituri nepretentioase.
Frunzele apar dupa matisori. Au 5-7 cm lungime si 2,5-4 cm latime. Au ceva perisori pe fata superioara dar mult mai multi si mai desi pe cea inferioara (vezi poza), care dau o culoare albastruie sau gri-verzue a dosului frunzelor.
Inflorirea are loc timpuriu, in martie-aprilie, dupa an si zona.Ca marea majoritate a salciilor, si salix caprea este dioica, adica florile feminine si cele masculine se gasesc pe arbori diferiti. Matisorii masculini sunt dupa diferite surse (probabil si dupa varietate) de 1,5-2,5 cm lungime respectiv de 3-7 cm lungime si mai grosi decat cei feminini, care sunt verzui, cilindrici si isi maresc lungimea dupa fecundare.
Samintele se matureaza in mai-iunie si sunt eliminate din capsule insotite de un puf care le ajuta sa pluteasca. Pot germina foarte repede (o zi) daca gasesc conditii faborabile (locuri unde sa nu aiba concurenta altor plante) dar in 7-10 zile isi pierd capacitatea germinativa. Spre deosebire de majoritatea speciilor de salcii, aceasta se inmulteste foarte greu pe cale vegetativa. In schimb, ca majoritatea salciilor, se hibrideaza f usor cu alte specii de salcie, dand cca 20 de hibrizi.
Alaturi de stejar, este specia care ofera hrana si adapost la cel mai mare numar de insecte, fluturi, gandacei, omizi, oferind primavara devreme hrana atat de rara in acea poerioada, astfel ca disparitia acestei specii din anumite zone pune in pericol existenta multor specii.
Inmultirea la salcia capreasca
Ca si alte specii de salcie, se poate inmulti din seminte. Un copac femel matur face sute de mii de seminte. Problema este ca inmultirea prin seminte lungeste perioada pana noua planta ajunge sa infloreasca. De asemenea nu se poate controla sexul noilor plante. Pentru stupari sunt de preferat exemplarele masculine, dar felul acestora se va vedea doar dupa cativa ani. In plus este pericolul foarte mare al hibridarii. Se stie ca Salix capreea se hibrideaza foarte usor si nu putem sti exact ce va iesi din seminte.
O a doua modalitate de inmultire este cea vegetative, foatre facila si foarte raspandita la salcii. Avantajul este ca se va obtine un exemplar-clona a celui din care s-a luat mladita, cu toate caracteristicile acestuia. Problema este ca Salix caprea este o exceptie intre salcii si se inmulteste foarte greu prin butasire. Ba sunt autori care spun ca daca reusim sa inmultim prin butasire o Salix caprea, atunci sigur este vorba de un hibrid si nu de salcie capreasca pura. Chiar si inmultirea in laborator, plecand de la cultura de celule, s-a dovedit dificila.
In plus sunt varietati de salcie capreasca, cum ar fi Salix caprea mas, care sunt doar exemplare masculine (desi aceasta zice ca se poate inmulti si prin butasi).
O alta solutie de inmultire vegetative, care permite multiplicarea mare a unui exemplar valoros este altoirea. Aceasta se poate aplica si la salcia capreasca. Multe amanunte nu am gasit despre asta. Ca portaltoi se recomanda Salix viminalis (rachita), iar ca luna de efectuare a altoirii martie sau aprilie. Ca metode de altoire sunt mai multe, am auzit ca se recomanda altoirea sub coaja.
O idée interesanta ar fi altoirea unei mladite masculine intr-o salcie femela, putand astfel sa inlesnim fecundarea (totusi incrucisata), chiar daca avem un singur copac.
Daca vreti sa obtineti salcie plangatoare se pot planta crengute cu varful subtire in pamint !
Salcia capreasca si albinele
Intre salcii, salcia capreasca este putin deosebita, in sensul ca nu necesita habitaturi foarte umede, deci poate fi cultivata si mai departe de ape. O alta caracteristica, de data asta nedorita, este ca se inmuteste vegetativ mult mai greu decat marea majoritate a speciilor de salcie. Pentru albine este una dintre cele mai valoroase specii, prin faptul ca are o inflorire timpurie si ofera un bun start familiilor de albine cand in natura sunt putine surse de nectar si de polen.
Inflorirea are loc in luna martie sau la inceputul lunii aprilie. Ca si la salcia alba, exemplarele masculine sunt mai cercetate de albine atat pentru nectar cat mai cu seama pentru polen. Cel mai bun cules este la infloriri rapide, de 4-6 zile si temperaturi de 18-20 grade.
In conditii favorabile, familiile puternice pot produce cantitati mari de miere si polen, cu spor la cantar comparabil, pentru cateva zile, cu cel de la salcam. S-au intalnit recorduri de 10 kg spor/zi. Rusii dau ca productie de miere pana la 4 kg/zi. Un asemenea spor am avut si eu (nu neaparat de la salcia capreasca, cred ca mai mult de la rachita) in cativa ani, doar cand inflorirea a fost mai tarzie si vremea a fost favorabila. Totusi este apreciabil, ca acest spor se realizeaza in maxim 5-6 ore de cules/zi si – cel putin la mine – distanta de zbor este mai mare de 1 km, ceea ce conteaza in conditii de primavara, cu vreme foarte variabila si temperaturi care repede scad sub 10 grade, prinzand albine in camp. In Europa se apreciaza la salcia capreasca productii de pana la 10-25 kg/familie pe an si 26-120 (150) kg/ha. Mierea de salcie este galben-aurie, uneori cu irizari verzui, cu continut mare de polen care se simte clar la consum. Cristalizeaza repede.
O floare masculina da 0,19-0,48mg nectar cu 20,0-47,6 (60)% continut de zahar, iar cantitatea de zahar/floare se apreciaza la 0,04-0,08mg/floare (dupa Peter, 1975).
Intr-o clasificare germana dupa importanta apicola, Salix caprea este catalogata in clasa 4* atat la productia de nectar cat si la cea de polen. Salcia produce si mana si propolis. Comparativ, salcamul este catalogat in clasa 4 la nectar dar in clasa 1* la polen, iar salcia alba cat si mai multe specii de salcii mai intalnite sunt de clasa 3* atat la polen cat si la nectar.
Varietati de Salix caprea
Am spus ca e o specie care se hibrideaza foarte usor, de aceea in natura de multe ori intalnim hibrizi ai acestei specii, mai mult sau mai putin cu caracterististici si de la alte specii de salcie si de multe ori greu de clasificat exact.
Dau aici cateva varietati de Salix caprea furnizate de o pepiniera germana, Eggert Baumschulen:
Salix caprea mas
Un arbust de 4-7 m inaltime si 3-4 m latime. Are matisori foarte mari si infloreste in februarie-martie-april. Este potrivita si pentru a forta inmugurirea (in scop decorativ).
Pepiniera livreaza exemplare masculine, obtinute prin altoire pe rachita (Salix viminalis).
Nu stiu de ce pentru aceasta varietate pretul unitar este de 6,25 euro, fata de 2-3 euro pentru alte varietati. Posibil ca si la ei sa fie destinat stuparilor... Sau poate pentru faptul ca s-a obtinut prin altoire.
Salix caprea Silberglanz (stralucire de argint)
Arbust de aceeasi talie ca precedentul, de 4-7 m inaltime si 3-4 m latime. Obtinut prin inmultire vegetativa din exemplare masculine selectate dupa criteriul infloririi foarte timpurii. Este o varietate ce se preteaza foarte bine la fortarea inmuguririi (adica se creeaza conditii de temperatura care declanseaza procesul inmuguririi, permitand desfacerea pe piata a matisorilor in lunile de iarna). Se da ca luni de inflorire decembrie-martie!
Pretul unitar de livrare de la pepiniera – 2,59 euro
Alte pepiniere produc alte varietati de Salix caprea (ex. Salix caprea Curlilocks produsa de firma engleza Beeches Nursery, sau Salix caprea Kilmarnock produsa de Beeches Nursery, Endsleigh Gardens Nursery, Ford Nursery, The Duchy of Cornwall Nursery din Anglia si Friesland-Staudengarten din Germania sau Salix caprea Pendula (plangatoare) produsa de Baumschule Boysen, Baumschule Freiberg, Baumschulgarten Enneking, Erks & Etzeler Baumschulen, Friesland-Staudengarten din Germania).
O adevarata enciclopedie!
Multumim! :hi:
Multumiri si aprecieri pentru munca de documentare si calitatea informatiilor oferite! ^:)^ =D>
:hi: :hi: :hi:
Salix caprea se poate confunda cu Salix apendiculata, care insa are frunzele mai mari si este de altitudine ceva mai mare (500-2300m fata de 200-2000 m la Salix caprea). Si perioada de inflorire la S. apendiculata este mai tarzie (april-iulie). O alta specie cu care se poate confunda este Salix cinerea care are insa ramurile tinere si mugurii cu perisori (care insa peste iarna pot cadea). Cu cele doua specii mentionate Salix capreea se si poate hibrida usor.
Despre inmultirea vegetativa la Salix caprea, daca tot se incearca, sa nu se faca in perioada de repaus, in lunile de iarna, cand se zice ca sansele de reusita sunt aproape de zero. Unele surse dau un procent de reusita de 50% la inmultirea prin butasi, daca se face imediat dupa terminarea infloririi, iar daca se folosesc tehnici mai avansate zice ca s-ar ajunge la 95% reusita.
Alte surse recomanda plantarea butasilor (recoltati din toamna sau imediat inainte de plantare), cu o saptamana inainte de inmugurire. Butasii sa fie de cca 20 cm lungime, cu cel putin doi ochi buni si de grosimea unui deget (1,5 cm diametru). Se ingroapa in pamant mai adanc, doar cca 1/6 din butas sa fie deasupra solului.
Dau ma jos o harta cu raspandirea salcii capresti in America de nord. Se vede ca totusi nu este raspandita in foarte multe state, cum este de ex. Salix alba dar si ca accepta zone cu conditii climatice diverse, cu clima si mai calda dar si mai rece decat la noi.
Salix babylonica (salcia plangatoare)
Este o specie cunoscuta din antichitate, originara din nordul Chinei si care s-a raspandit spre Europa pe vechile rute comerciale. In Anglia a ajuns prin 1730 din Alep, nordul Siriei. E un copac de talie destul de mare, de 20-25 m inaltime, cu ramuri cazatoare, cum de altfel se mai intalnesc la alte specii de salcii, multe dintre ele hibrizi cu aceasta. Durata de viata este relative scurta, 40-75 de ani.
Salcia adusa din Alep era feminina si s-au inmultit doar exemplare feminine exclusiv vegetativ (se inmulteste foarte usor vegetativ). Astazi se intalnesc insa hibrizi ai adevaratei Salix babylonica, mult mai bine adaptati climei europene si care se inmultesc si prin seminte.
Este Salix pendulina, un hibrid care are acceptat ca parinte feminine Salix Babylonica, iar ca 'tata' probabil Salix euxina sau Salix fragilis. Alt hibrid mult mai raspandit ca Salix babylonica este Salix sepulcralis, un hibrid cu Salix alba.
Mai este o specie, Salx matsudana, tot din nordul Chinei, care ete catalogata de unii botanisti tot ca Salix babylonica. Singura diferenta fata de aceasta este ca florile female au doua glande nectarifere/floare, fata de una la salix babylonica clasica. Dar si alte specii de salcii au fie una fie doua glande nectarifere la aceeasi specie, deci acest numar nu este un criteriu taxonomic.
Ca specii cultivate sunt iarasi mai multe varietati de S. babylonica:
- Salix babylonica "Babylon" sau "Napoleon" este varianta clasica de salcie plangatoare.
- Salix babylonica "Crispa" este un mutant cu frunzele rasucite in spirala
De asemenea de la salcia chinezeasca Salix matsudana, numita mai extins tot Salix babylonica, avem varietatea Salix babylonica "Pendula", mai raspandita datorita rezistentei mai mari la boli si la frig decat varietatile de mai sus. O alta varietate cu ramurile contorsionate si frunzele rasucite plecand de la aceeasi salcie chinezeasca este Salix babylonica "Tortuosa".
Sa divaghez putin: numele de Salix babylonica a fost dat de Line in 1736, Stiind ca a fost adusa in europa din zona Siriei si plecand de la primele doua versete din Psalmul 136 in versiunea Ortodoxa (137 in versiunea Latina si cea engleza)
"1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.
2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. "
Salciile plangatoare se potriveau foarte bine cu acesti deportati evrei care erau obligati de cuceritori sa le cante si sa-i distreze, cand ei aveau in suflete o mare tristete. Cercetari mai recente insa au aratat ca salcii nu existau in acea zona, ci doar plopi. E adevarat ca si plopii fac parte din aceeasi familie a salicaceae (Willow family in engleza si temenul 'willow' este generic pentru ambele specii). De asemenea si plopii, cu frunza lor tremuratoare, se asociaza bine cu tristetea. De fapt ultima versiune engleza a Bibliei, din 1978 a facut rectificarea si scrie: "There on the poplars we hung our harps" in loc de "On the willows there we hung up our lyres..." in versiunea din 1952. ("poplars"=plopi). La noi este tot versiunea cu salcii.
Salix babylonica infloreste in conditiile tarii noastre in luna aprilie. Matisorii apar odata cu frunzele. Ca toate salciile, matisorii masculini si feminini sunt in copaci separate. Totusi, exceptional, la aceasta specie se mai intalnesc uneori flori feminine in matisorii masculini. Matisorii masculi pot ajunge la 6 cm lungime, florile au cate doua stamine si doua glande nectarifere. Matisorii feminini sunt putin mai mici si florile au o singura glanda nectarifera. Exista si aici cazul salciei chinezesti S. matsudana, care are doua glande nectarifere in florile femele.
Trebuie mentionat ca de fapt cea mai raspandita in Europa salcie plangatoare nu este Salix babylonica adevarata ci un hybrid al acesteia cu Salix alba, numita Salix sepulcralis. Aceasta deoarece prima este mai putin rezistenta la inghet si boli in clima europeana.
Inmultirea, cum am spus, la aceasta specie nu este dificila, poate fi prin seminte dar mai bine prin butasi, care inradacineaza usor. Uneori se pot baga in pamant chiar ramuri care ating pamantul, iar dupa inradacinare se separa de salcia-mama si se planteaza unde dorim.
Pentru albine Salix babylonica este clasificata in clasa 3 atat la nectar cat si la polen (adica da productii bune), totusi e mai slab cotata ca salcia capreasca. In cazul Salix babylonica nu se spune daca da sau nu si miere de mana, cum dau majoritatea speciilor de salcie.
Aici matisori masculini si pistilati (femeli):
Salix cinerea (zalogul)
(Grauweide, Aschgraue Weide, Aschweide (in germana), Grey sallow (engl.), Saule cendré, Saule gris (franz.), Salice cinereo, Salice acuminato (ital.))
Este o specie raspandita in mai toata Europa, o parte din Asia si putin in nordul Africii.
Exista insa doua varietati care difera destul de mult si ca aspect si ca zona de raspandire (vezi harta).
- Salix cinerea var. cinerea
- Salix cinerea var. oleifolia sau atrocinerea. Aceasta e de talie mai mare (10-15 m) si accepta si terenuri cu mai putina umezeala decat prima varietate. Se intalneste in vestul Europei, in Marea Britanie, parte din Franta, Spania, Tarile de Jos dar si in nordul Africii la altitudini de 0-1500m. In numar mai restrans se gasesc exemplare si in zone mai estice si pana in Scandinavia, dar nu este nativa din acele zone. Frunzele ei au pe dos o pilozitate rosiatica. Scoarta mai inchisa la culoare si brazdata de crevase.
Salix cinerea var. cinerea este varietatea cunoscuta la noi si cu arie mai mare de raspandire decat cealalta varietate. Este un arbust de 4-6 m inaltime si 3-4 m latime, cu coaja neteda si frunze oarecum asemanatoare cu salcia capreasca, cu peri densi pe partea inferioara, de culoare gri-galbui, incat i se mai spune si salcia gri. De fapt o caracteristica a ei este existenta perisorilor de aceeasi culoare si pe ramurile tinere si pe muguri. In iarna acesti muguri au o frumoasa culoare spre portocaliu. Frunzele au latimea maxima cam la o treime de la varf. Ii place locurile umede, se intalneste la marginea baltilor sau a apelor curgatoare, in zavoaie, de la campie pana la etajul montan (intre0-2000m altitudine). Creste de obicei in forma de arbust. Daca creste izolat formeaza o coroana caracteristica in forma de emisfera, datorita unor ramuri care cresc lateral.
E o salcie cu inflorire timpurie, in martie-aprilie, florile aparand inaintea frunzelor sau aproape concomitent. Matisorii masculini sunt de pana la 5 cm lungime, argintii la inceput apoi galbeni cand au polen, cei feminini pana la 8 cm, gri-verzui, apoi cu acel puf alb de la semintele care se matureaza in mai-iunie. Florile masculine au doua stamine si cate o glanda nectarifera fiecare, iar cele feminine un ovar si la fel o glanda nectarifera. In conditii naturale s-a constatat o proportie de 2/1 intre exemplarele feminine si cele masculine la Salix cinerea.
In natura se intalnesc si multe hibridari intre aceasta specie si alte specii de salcii cu inflorire timpurie, cum ar fi Salix aurita, Salix caprea sau Salix viminalis (rachita).
Pentru albine, Salix cinerea este o specie valoroasa, avand o inflorie timpurie si oferind atat nectar cat si polen. Si ea este clasata in clasa 3 ca oferta de nectar si de polen (clasa 4 e cea mai valoroasa). Da si mana uneori.
Dau aici un link despre unele afide de frunza ale acestor specii de salcii:
http://influentialpoints.com/Gallery/Chaitophorus_salicti_Sallow_leaf-vein_Aphid.htm (http://influentialpoints.com/Gallery/Chaitophorus_salicti_Sallow_leaf-vein_Aphid.htm)
Ultima poza cu harta de repartitie a salix cinerea in Eurasia (ambele varietati)
Salix daphnoides
English name: Violet willow
U.S. name: Daphne Willow
French name: saule noir
German name: Schimmel Weide
Italian name: Salice dafnoide
E un arbore sau arbust ce poate ajunge pana la 10 (15)m inaltime. De cele mai multe ori insa e sub forma de arbust, de cca 6 m inaltime. Se intalneste in buna parte din Europa, in locuri mai umede pe langa ape dar este si o salcie ornamentala, folosita in amenajari peisagistice. Pentru ca e si o specie melifera, este raspandita si de catre stupari. Natural nu se gaseste in locuri foarte joase, este socotita mai mult o specie de deal si de munte, pana la 2000 m inaltime, totusi creste sip e dunele de la Marea Nordului.
Scoarta este gri si doar la baza este brazdata. Ramurile tinere (care se rup usor) sunt rosu stralucitor, dar cele de 2 ani au o culoare rosu-brun si sunt in iarna si primavara 'brumate' (vezi poza) la fel ca prunele toamna, de aceea in germana se numeste si Reifweide (Reif=bruma). E o specie cu crestere rapida in prima perioada, se poate taia din 5 in 5 ani, folosind lemul in diferite moduri.
Frunzele au partea superioara de un verde inchis si stralucitor, iar partea inferioara cu peri doar la frunzele tinere si de o culoare mai pala gri-albastruie.
Florile , la fel in ca la alte salcii, in copaci separati pe sexe. E o salcie cu inflorire timpurie, florile apar inaintea frunzelor, in martie-aprilie iar maturarea semintelor in mai–iunie-iulie. Matisorii au 2-5 cm lungime. Fiecare floare are cate o glanda nectarifera.
O salcie femela face foarte multe seminte. Cu toate acestea inmultirea prin seminte nu este de foarte mare succes. Semintele au o scurta perioada de viabilitate. Dupa 14 zile daca nu au incoltit si-au pierdut deja 50% din puterea de germinare. Doar daca gasesc loc propice, umed si fara concurenta altor specii, se pot dezvolta noi plante din seminte. Chiar daca se prind, dar urmeaza si perioade de seceta in primul an, tinerile plante pot disparea in proportie de 95-100%. Se poate insa inmulti insa cu usurinta prin butasi, deci vegetativ. In unele state (europene) este socotita ca specie pe cale de disparitie, aceasta din cauza lucrarilor de indiguiri si desecari, care ii reduce habitatele favorabile.
Pentru albine S. daphnoides este apreciata cu o productie de 150 kg miere/ha la o concentratie a nectarului de 12-60% si catalogata la clasa 3 (buna) ca oferta de nectar si 4 (foarte buna) ca oferta de polen.
In poza 1 se vad culorile diferite ale ramurilor la diferite varste
In a doua se vede acea brumare de pe ramuri (in germana specia se mai numeste si Schimmelweide (Schimmel=mucegai))
Sa descriu cateva varietati de Salix daphnoides produse de pepiniera Eggert din Germania:
-Salix daphnoides Oxford Violet. E o varietate selectata in Anglia, cu mare valoare ornamentala, cu o brumare albastruie a mladitelor mai pronuntata ca la alte varietati. Creste pana la 5-8 m inaltime, in forma de tufis. Frunzele sunt ceva mai scurte si mai late ca la alte varietati si au fata inferioara mai albicioasa, luminoasa. Daca se doreste folosirea de ramuri, se pot face taieri anuale de la baza. In acest caz o sa avem tufisuri de pana la 2 m inaltime.
-Salix daphnoides pomeranica. E un arbust pana la 6 m inaltime, cu Frunze ceva mai late decat latimea caracteristica speciei. Iarasi characteristic ii este o crestere sub forma de tufis.
-Salix daphnoides Praecox cu numele german - Frühblühende Reifweide (adica salcia care infloreste devreme). De fapt aceasta precocitate o caracterizeaza. Are inflorirea in februarie-martie, mai devreme decat data caracteristica de inflorire a speciei. Aceasta ii mareste valoarea melifera, dar ar fi bine sa se gaseasca aproape de stupina, caci culesul la distanta e periculos primavara devreme. Are aspect mai mult de arbore decat de tufis, ajunge la 5-9 m inaltime si 3-4 diametrul coroanei. Frunzele sunt inguste si mai lungi ca media speciei. Matisorii au usor miros de miere. Predomina exemplarele masculine in cazul inmultirii naturale. Pretul de livrare la pepiniera mentionata este de 2,19euro/exemplar.
Salix discolor
Se mai numeste american willow dar e mai cunoscuta este ca pussy willow.
Este nativa din Canada si nordul SUA. E un arbust sau arbore care ajunge pana la 6 m inaltime. Frunzele sunt de verde inchis si stralucitor pe fata superioara si cu peri albi-albastrui pe spate, poate aceasta caracteristica i-a dat numele (pus pe la 1800 de un botanist german). Matisorii masculini si feminini sunt pe arbori separate. Infloreste inaintea infrunzirii. Matisorii masculini sunt totusi mai mici ca la salcia capreasca, dar se folosesc des cu scop decorativ.
De fapt numele 'pussy willow' nu inseamna o prostie cum poate s-ar putea crede. Pussy mai inseamna si pisoi iar dupa unele surse 'pussy willow' este un nume generic dat la ramurile inmugurite (cu matisori) folosite in foarte multe tari ornamental sau in procesiuni inclusiv religioase. Deci indiferent de specia de salcie, strict in acea perioada cand are matisori se poate numi astfel. Dupa alte surse numele de pussy willow il are aceasta specie Salix discolor din America si Salix caprea (in special Salix caprea pendula (plangatoare)) din Europa.
Salix exigua
Se mai numeste in engleza si : sandbar willow, narrowleaf willow, sau coyote willow
E o specie originara din America,in special in jumatatea de vest a Americii, din nordul Mexicului pana in nordul Canadei.
In latina exigua=mica si caracterizeaza talia acestei salcii care nu e prea inalta, dar sunt totusi f minlte specii mult mai mici decat ea. Inaltimea ei este de 2-4 (5) m si pana la 3 m latime. Caracteristice ii sunt si frunzele foarte inguste si foarte lungi si o culoare mai deschisa a frunzisului.
Infloreste in aprilie-mai, dupa ce au aparut frunzele. Matisorii sunt separati pe sexe pe plante diferite. Sunt si cazuri f rare cand pe acelasi matisor sunt si flori masculine si feminine. Matisorii masculini sunt in medie de 4 cm lungime dar pot ajunge pana la 10 cm, iar cei feminini putin mai mici, totusi pot ajunge pana la 8 cm. Semintele se matureaza in mai-iunie. Ca si la alte salcii semintele nu au perioada de dormitare, daca nu gasesc imediat loc favorabil isi pierd in mare parte capacitatea germinativa dupa 7 zile iar dupa 3 saptamani practic 100%. Are insa o mare capacitate de inmultire vegetativa. Din radacinile ei cresc alte plante incat face de obicei vetre intregi cu exemplare-clona.
Ca sol ii place solurile nisipoase (se si nuneste si sandbar willow). Iubeste umezeala si rezista vreme indelungata si in zone inundate, dar are o mare rezistenta la seceta, ce e un lucru foarte rar pentru salcii. Astfel este foarte indicat sa fixeze dunele de nisip, facand o retea densa de radacini superficiale dar avand si radacini mai adanci.
Durata de viata este redusa, 10 ani, maxim 20.
Corzile foarte flexibile se pot utiliza la impletituri si rezista foarte bine la taieri. De asemenea este o specie pe care o mananca cu placere erbivorele, care pot sa produca mari pagube daca pasc plantele mici. Altfel suporta o pasunare moderata in primavara, dar pasunarea chiar moderata pe toamna produce daune pentru dezvoltarea ulterioara a acestor salcii.
Este o specie destul de sensibila la boli si daunatori.
Pepiniera Eggert ofera si aceasta specie la 7,95 euro/exemplarul.
Ce stiti despre Salix matsudana tortuosa (salcia creata sau salcia rasucita)?
Ce importanta are d.p.d.v. apicol?
Am vazut ca are o multime de flori.
Datorita temperaturilor crescute din aceasta iarna in multe zone din tara salciile au pornit deja in vegetatie. Sunt multe sanse ca atunci cand vor inflori, sa vina zile reci si albinele sa nu aiba norocul sa se bucure.
Citat din: pharaonu75 din Februarie 10, 2013, 12:37:29 PM
Ce stiti despre Salix matsudana tortuosa (salcia creata sau salcia rasucita)?
Ce importanta are d.p.d.v. apicol?
Am vazut ca are o multime de flori.
Am scris despre ea la Salix babylonica. Salix matsudana este considerata o subspecie de Salix babylonica din nordul Chinei si se deosebeste de ultima prin faptul ca florile feminine au doua glande nectarifere/floare si e putin mai rezistenta la frig. Varietatea tortuosa este un mutant din Salix matsudana, mutatie prin care frunzele au o forma contorsionata care da respectivei specii un aspect interesant, ornamental.
Date despre productia de miere si polen concret pentru aceasta varietate nu am, dar consider ca se incadreaza in caracteristicile speciei, adica treapta 3 de clasificare si pentru nectar si pentru polen sau buna oferta de nectar si buna oferta de polen.
Citat din: bucovineanu din Februarie 10, 2013, 01:55:51 PM
Datorita temperaturilor crescute din aceasta iarna in multe zone din tara salciile au pornit deja in vegetatie. Sunt multe sanse ca atunci cand vor inflori, sa vina zile reci si albinele sa nu aiba norocul sa se bucure.
Am spus ca cele mai bune culesuri de la salcie am avut in anii cu inprimavararea cea mai tarzie. Exact aceasta e problema, starea vremii in perioada destul de scurta cat salciile sunt inflorite.
Nu stiu ce specii de salcii au cei din sud, dar de multe ori auzeam ca la ei incepea culesul de salcie dupa ce la noi se gata!
Daca pot o sa dau date si despre specii de salcii cu inflorire mai tarzie.
Acelasi lucru a fost valabil si la mine. Variatiile mari de temperatura cu diferente mari de la o zi la alta in timpul iernii, nu sunt in favoarea unei bune iernari pentru familiile de albine.
Salix fragilis
Este o specie de salcie de talie mare, asemanatoare cu salcia alba, cu care ocupa cam aceleasi arealuri.
Este originara din Europa. Se pare ca initial din Europa de est si Asia (pana spre Siberia) si apoi s-a extins de-a lungul vremii in toata Europa. Acuma este raspandita si in America de Nord, mai cu seama in partea estica, inclusiv in Canada. Din 1928 in Canada aceasta specie a fost atacata de o ciuperca parazita care a distrus-o in multe regiuni.
Poate atinge 15-20 (29) m inaltime si pana la 15 m diametrul coroanei. Trunchiul ajunge la 0,8-1m diametru cu scoarta gri-maro si fisuri adanci. Ramurile, relativ drepte, devin dupa al patrulea an fragile in special la baza. De fapt numele ii vine de la aceasta caracteristica de a se rupe foarte usor si cu zgomot (se numeste si "crack willow" (crack inseamna si a pocni)). Durata de viata este apreciata la 75 de ani dar se vorbeste si de exemplare de 200 de ani.
Radacinile sunt superficiale dar se intind pe suprafete mari. Si din aceasta cauza si pentru ca suporta locuri inundate, se foloseste ca si salcia alba pe marginea apelor, pentru consolidarea malurilor. Se zice ca-i convine si soluri calcaroase, pe care nu le suporta orice salcii.
Frunzele sunt mari, mai mari ca la salcia alba, cu perisori la inceput apoi stralucitoare, usor zimtate si cu mici glande pe margine.
Mugurii sunt lungi, curbati, fara pilozitate, de culoare maro-inchis.
Florile apar in aprilie, odata cu frunzele. Au lungime de 4-5 cm cei masculini si de 6-7 cei feminini, aflati pe exemplare separate pe sexe. Matisorii masculini sunt galbeni, apoi devin maronii. Si florile masculine si cele feminine au cate doua glande nectarifere (dupa unele surse, cele feminine doar o nectarie). Maturarea semintelor se face cam dupa o luna, in mai-iunie.
O caracteristica a ei este capacitatea foarte usoara de raspandire prin butasi. Ramurile friabile se rup usor sub greutatea zapezii sau actiunea vanturilor de primavara. Aceste ramuri daca ajung pe sol umed inradacineaza foarte repede. De asemenea duse de apa si depozitate pe prunduri, formeaza acolo noi arbori.
Se hibrideaza foarte usor cu alte specii de salcie in special cu Salix alba si hibrizii devin mai rezistenti la rupere, asa ca in natura sunt mai multi hibrizi decat specia pura. In afara ca se intalneste in toata Europa pana in Turcia si buna parte din Rusia, a fost importata si in America unde dupa foarte multa vreme s-a naturalizat si se intalneste in multe zone. Se gaseste acum si in Australia. Se intalneste la altitudini de 0-1000 (1100) m, in zone mai umede, pe langa rauri, lacuri, mlastini, diguri, halde de steril dar si pe langa stupine, stuparii fiind unii dintre cei care contribuie la raspandirea ei. Lemnul usor se foloseste pentru diferiti stalpi sau obiecte casnice, jucarii, ba in Europa se face chiar cherestea, dar in America se foloseste doar pentru foc. Traditional din lemnul ei se faceau si saboti sau chiar proteze. Coaja contine tanini pana la procentaje de peste 10%. Frunzele si ramurile tinere se pot folosi la furajarea oilor si caprelor. Scoarta interioara fiarta sau chiar cruda, uscata si macinata, se poate amesteca cu faina de cereale si sa se faca paine din ea. Gustul insa e amarui si doar in mare criza s-a mai consumat, ca de altfel si frunzele si ramurile fragede.
Exista o varietate de Salix fragilis de talie mai mica, numita Salix fragilis decipiens, care rar depaseste 5-7 m inaltime. Si frunzle acesteia sunt mai mici si complet fara perisori. Unii botanisti sustin insa ca aceasta specie, Salix decipiens, este de sine statatoare, iar Salix fragilis ar fi de fapt in hibrid dintre aceasta si salix alba. Altii considera Salix decipiens (inselator, in latina) ca un hibrid intre Salix fragilis si Salix triandra.
Salis fragilis "Russeliana" este de departe cea mai raspandita varietate cultivata de Salix fragilis in Marea Britanie. E un copac viguros, de 20-25 m inaltime, de sex feminin, raspandit vegetativ prin butasi.
Un hibrid natural intre Salix fragilis si Salix alba este Salix x rubens, care are in diferite proportii caracterele celor doi parinti. In America Salix fragilis se hibrideaza frecvent cu Salix nigra (autohtona).
In unele zone cum ar fi Noua Zeelanda, jumatatea de nord a Americii sau Africa de Sud, Salix fragilis este considerate ca specie invaziva, iar in Noua Zeelanda este interzisa comercializarea ei (si a inca catorva specii de salcii). Ba chiar sunt programe de restabilire a vechilor ecosisteme folosind erbicide impotriva salciilor.
Pentru albine, Salix fragilis este o specie valoroasa, comparabila cu Salix alba. Infloreste cu cateva zile dupa aceasta si da nectar si mai ales polen, desigur exemplarele masculine, care sunt ceva mai raspandite decat cele feminine. Poate sa dea si mana.
In prima poza se dau comparativ cateva frunze de salcii care cresc si in Canada. Se observa ca Salix fragilis are una din cele mai mari frunze.
In a patra poza se vede un matisor cu polen. Se observa ca florile de la baza matisorului sunt trecute, au schimbat si culoarea, la mijloc culege albina, iar spre varf inca nu s-au deschis florile.
domnule stefan scuzele de rigoare daca ati scris despre aceasta specie de salcie , vreau sa abordam putin subiectul "salcia energetica" Salix viminalis .
cum vi se pare ca idee plantarea unei astfel de specii de salcie .
Salcia energetica, O afacere cu energie (http://www.youtube.com/watch?v=NQtPB86Xmfo#)
NHR Agropartners, Combina New Holland de recoltat salcie (http://www.youtube.com/watch?v=xyqmdS2JHtU#)
pe langa Miercurea Ciuc exista deja o plantatie si la noi in tara.(potrivit informatiilor gasite pe net : Plantații de salcie energetică în România: la Miercurea Ciuc (la ieșirea spre Odorhei), în comuna Ghilad (jud. Timiș).)
O sa vorbim mai tarziu si despre culturile de salcii in scop energetic.
Salix medwedewii sau salcia caucaziana
Este o subspecie a Salix triandra si anume Salix triandra var. triandra si o sa dau mai multe date cand o sa vorbesc despre triandra.
Salix medwedewii este un arbust cu mai multe tulpini, care creste pana la 3-5 (8) m inaltime si 2-3 m latime. Lastarii sunt fara par, frunzele inguste si matisori mari. Ceea ce o caracterizeaza este ca dupa inflorirea de primavara, mai face un anumit numar de matisori si in iunie, vizitati si acestia bine de albine.
E o specie rara, dar care se poate inmulti vegetativ in lunile de iarna (noiembrie-martie). Prefera locuri mai putin umede si terenuri aproape de lutoase.
Pepiniera Eggert vinde cu 2,19 euro/exemplar, iar una franceza, Brochet Lanvin din Nantes la un prêt de 18 euro.
Salix gracilystila var. melanostachys sau Salix melanostachys
( in latina 'gracile' inseamna subtire sau fin)
E o specie originara din Japonia, Coreea, China si Rusia Orientala. E un arbust sau tufa de talie mica, de 1-2 (3) m inaltime. Prefera locurile umede, chiar inundabile , deci pe langa cursuri de apa sau lacuri si balti.
Ramurile tinere sunt paros-matasoase iar apoi pierd perisorii si capata o culoare maro inchis.
Frunzele de 10-12 cm lungime si 3,5 cm latime, ascutite si fin dintate iar spre baza lanceolate. La inceput au perisori fini pe partea superioara care pe urma dispar si au o culoare verde inchis. Pe partea inferioara au perisori gri-albiciosi si spre baza chiar pufoase.
Matisorii separati pe plante feminine si masculine. Neobijnuita este culoarea matisorilor, neagra sau maro-inchis. Cei masculini cilindrici, cu diametrul de 1-1,5 cm diametrul si 3-3,5 cm lungime, au doua stamine si glande nectarifere la baza. Curios, desi matisorii sunt negrii, anterele au polen galben. Matisorii feminini sunt de cca 2,5 cm lungime, cu pistilul lung.
Infloreste inainte de aparitia frunzelor, in martie-aprilie si semintele se matureaza in mai. Este bine cautata de albine.
Este o specie care creste destul de incet. Se poate taia, crescand alte ramuri. Se poate si altoi pe alte specii de salcie.
Sunt mai multe varietati de Salix gracilystila, cu culoare a matisorilor neagra, maro sau alte nuante.
Ramurile inmugurite sunt decorative, japonezii le si folosesc in aranjamente de ikebana.
Pepiniera Eggert dar si Borchet Lavin si altele vand si aceasta specie de salcie.
vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic. vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo. suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''. ANII 100-102;;;;;;;;;; TOTI SUNTEM DACI!!!!! APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri ale vremii??? :welcome:
:uimit:
Citat din: denisdkz din Februarie 14, 2013, 10:46:22 AM
vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic. vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo. suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''. ANII 100-102;;;;;;;;;; TOTI SUNTEM DACI!!!!! APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri ale vremii??? :welcome:
:uimit:
Citat din: denisdkz din Februarie 14, 2013, 10:46:22 AM
vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic. vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo. suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''. ANII 100-102;;;;;;;;;; TOTI SUNTEM DACI!!!!! APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri ale vremii??? :welcome:
Se zice la noi la tara: daca taceai filozof ramaneai. Tot la noi la tara se scrie "că" nu "k" si se foloseste cate un singur sem de punctuatie o data. Asta asa ca sa ne intelegem.
Cunostiintele de apicultura in anii 100-102 erau egale cu zero, nu se stia niimic despre ce se intampla ininteriorul stupului, despre cum apare mierea, cum se face ceara, ce e aia propolis sau polen, samd. Daca tu consideri ca asta e un nivel de cunostiinte suficient pentru practicarea albinaritului, ce cauti pe un forum de apicultura?
Citat din: denisdkz din Februarie 14, 2013, 10:46:22 AM
vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic. vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo. suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''. ANII 100-102;;;;;;;;;; TOTI SUNTEM DACI!!!!! APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri ale vremii??? :welcome:
Cred ca la mine te referi, ca eu am scris aici mai mult in ultima vreme. Nu cred ca am folosit un limbaj prea savant. Denumirea speciilor trebuie sa o dau ca denumire stiintifica, pentru a nu creea confuzii. Romanii au denumiri specifice doar pentru 5-6 specii de salcie care sunt mai raspandite la noi, ori in lume sint cca 500 de specii si varietati de salcii. Alte cuvinte ca stamina, antere, pistil, se invata inca din scoala generala si nu le pot inlocui decat daca as folosi prea multe cuvinte.
Cat despre daci, deschide un topic si explica-ne si noua cum sta treaba.
Citat din: denisdkz din Februarie 14, 2013, 10:46:22 AM
vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic. vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo. suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''. ANII 100-102;;;;;;;;;; TOTI SUNTEM DACI!!!!! APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri ale vremii??? :welcome:
Sa inteleg ca acest limbaj pe care il utilizati : k,,,,,,;;;;;;;;, este specific vorbirii simple de la sat?
Sa inteleg ca afirmati ca dacii se ocupau de albinarit (nu inteleg de ce utilizati ghilimelele) din anii 100-102? Inainte de aceasta data exacta, dacii nu aveau cunostinte de apicultura? Sau sa inteleg ca afirmati, ca inainte de 100 DC nu existau dacii pe aceste meleaguri?
Sa nu spuneti ca dacii foloseau un asemenea limbaj ca cel utilizat de dvs.: k,,,,,;;;;;;? :uimit:
Un topic nou ar fi binevenit, topic in care dl.denisdkz sa ne prezinte inscrisurile cu privire la stramosii nostrii, "cei mai drepti si mai viteji dintre traci".
nu am vrut sa deranjez pe nimeni. :stop_the_war: am facut doar o '' paranteza ''. acum plec la rm-sarat la targ. STUPI CURATI SI PUTERNICI VA DORESC STIMATI COLEGI APICULTORI. MULTA BAFTA.
Plecaciune d-le Stefan. ^:)^ ^:)^ ^:)^
Imi dau seama ca v-a consumat ceva timp sa ne fericiti cu informatia asta.
Succese depline! :thanks:
Citat din: denisdkz din Februarie 14, 2013, 10:46:22 AM
vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic. vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo. suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''. ANII 100-102;;;;;;;;;; TOTI SUNTEM DACI!!!!! APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri ale vremii??? :welcome:
:welcome:iti spunem noi :)si lasa nu-i nimic, se mai intampla sa deschizi usa la intrare si cu capul :D
Salix miyabeana
Este o specie originara din nordul Japoniei, descrisa pe la 1900 de un botanist german. Numele ii este preluat dupa denumirea locala. Are o talie de 5-6 (7) m si o latime de cca 2 m. E o specie cu crestere foarte rapida motiv pentru care se poate folosi pentru biomasa. Este si foarte rezistenta la boli si daunatori, ceea ce- confera un avantaj fata de alte specii de salcii, cum ar fi Salix viminalis.
Infloreste in martie-aprilie. Are niste matisori mari care atarna pe ramuri intr-un mod caracteristic. Prefera soluri umede pana la medii si locuri insorite sau semiinsorite. Mai recent canadienii o folosesc drept perdele de protectie contra vanturilor sau antifonice, model luat de la germani.
Pepiniera Eggert da despre specie date oarecum diferite: poate ajunge pana la 15 m inaltime si 8 m diametrul coroanei. Rezista si in locuri mai uscate iar inflorirea este in iunie! Pentru garduri vii se pot planta chiar 2-5 exemplare pe metru linear. Pretul la care ei desfac aceasta specie este de 5,95 euro.
Dau aici si un site cu clasificarea unor specii de salcii (din Canada) dupa posibilele utilizari:
http://www.bluestem.ca/willow-uses.htm (http://www.bluestem.ca/willow-uses.htm)
Salix pentandra
Numele s-ar traduce cinci stamina. Aceasta este o caracteristica a speciei: in timp ce majoritatea speciilor de salcie au cate doua stamina/floare, aceasta are cinci (de fapt intre 4 si 10 stamine/floare, dar cel mai des 5).
Este o specie mai diferita de celelalte specii de salcie. De fapt este cea mai apropiata de plop, care e din aceeasi famile (Salicaceae). Se presupune ca ea si plopul se trag dintr-un stramos comun, iar celelalte specii de salcii au aparut mult mai tarziu, in timp ce Salix pentandra a aparut inca din triasic.
Este mai degraba o specie montagniarda (de altitudine), dar se intalneste de la 0-2300 metri, mai frecvent intre 1000 si 2000 m. Prefera locurile umede, langa ape curgatoare, lacuri sau mlastini, desi rezista si in locuri mai secetoase.
Sunt mai multe varietati de salix pentandra:
• Salix pentandra var. laxifolia Hartm.
• Salix pentandra var. angustifolia W.D.J.Koch
• Salix pentandra subsp. pseudopentandra Flod.
Salix pentandra este un arbust sau mai degraba un copac care ajunge la 10 m inaltime si 10 m amvergura coroanei, dar poate ajunge si la 15 m inaltime. Daca are un singur trunchi, acesta se face pana la cca 30 cm diametru sis curt. Dezvolta ramuri laterale si formeaza o coroana sferica. Coaja trunchiului si a crengilor groase este gri, relative neteda si cu crevase longitudinale distantate. Nuielele sunt maro, brun-roscat, verde deschis sau verde galbui. Frunzele, de 4-10 cm lungime, sunt lucioase iar pe dos au perisori scurti si-s ceva mai deschise. Au o textura destul de tare si rigide iar daca sunt zdrobite sunt mirositoare. Specia se si numeste in engleza "bay willow" (salcia dafin sau laur). Marginea frunzelor usor zimtata si cu glande , incat frunzele tinere sunt lipicioase si mirositoare. Si pe petiolul frunzelor, la baza frunzei sun tuna sau mai multe perechi de glande, vizibile. Frunzele lucioase si mai rigide sunt caracteristice acestei specii. Se poate totusi confunda cu Salix lucida sau cu Salix serissima (salcia de toamna).
Infloreste la sfarsitul lui mai pana la jumatatea lui iunie (vezi foto) si dureaza la un exemplar 1-2 saptamani. Matisorii feminini sunt ceva mai mari (3,5-7cm lungime) decat cei masculini (2,5-6 cm). Fiecare floare masculina are si o glanda nectarifera, iar cele feminine au sau nu au glande nectarifere. Numarul de flori/matisor sunt de 27-81 la matisorii masculini si 29-68 la cei feminini.
Semintele se matureaza toamna tarziu si au puf care le ajuta sa se raspandeasca cu ajutorul vantului. Specia asta nu produce drajoni din radacini. Propagarea vegetative se poate face prin taierea ramurilor mici si implantarea lor primavara in sol umed. Cresterile cele mai importante le are pana la jumatatea verii.
Salix purpurea
Purple willow, purple osier (engl.), Osier rouge, Saule pourpre (franz.), Purpurweide (ger),Salice rosso (ital.)
Se intalneste in toata Europa cu exceptia Scandinaviei si nordul Scotiei, de asemenea in nord-vestul Asiei, mai spre est fiind inlocuita de o varietate chinezeazca (Salix sinopurpurea (syn. S. purpurea var. longipetiolatea)). Prefera locurile umede de-a lungul apelor sau pe terase joase, de la 0 la 1200 m altitudine.
Este un arbust dens de 1-3 m (rar de 5-6 m) inaltime, cu ramurile mov-maro deschis pana la galben-maro, culoare care vireaza spre gri-pal la tulpinile vechi. Frunzele 2-8 cm (rar 12 cm) lungime si 0,3-1cm (rar 2) latime, au o culoare verde inchis in partea superioara si verde-galbui in partea inferioara si nu au perisori. Au latimea cea mai mare in treimea superioara si de la mijloc spre varf sunt fin zimtate si raportul lungime/latime a frunzelor de 3-10. De multe ori, neobijnuit la salcii, frunzele sunt in perechi opuse (de obicei frunzele la salcii sunt rotite cu cate 72 grade fata de precedenta, incat tot a 5-a frunza este pe aceeasi linie). Exista si o varietate (pendula) cu ramuri plangatoare (curbate in jos).
Florile sunt matisori de 1,5-4,5 cm lungime, de culoare mov sau rosu, care si da numele speciei. Are doua stamina/floare dar unite pana spre antere. De fapt culoarea anterelor este rosiatica pana apare polenul, care le schimba culoarea in galben iar in ultima faza devin negricioase. Matisorii femeli sunt ceva mai subtiri ci putin mai lungi decat cei masculi, cu un pistil scurt si o culoare tot rosiatica la maturitate. Infloreste primavara devreme in martie-aprilie inainte de aparitia frunzelor si este bine cautata de albine. Infloreste cam in aceeasi vreme cu Salix fragilis si Salix repans, cu 2-4 zile dupa Salix alba. Este creditata cu o productie de 150 kg miere/ha, nectarul de o concentratie de 12-60% zahar, iar valoarea melifera este apreciata la buna pentru nectar si foarte buna (treapta 4) pentru oferta de polen. Poate da si mana.
Din lemnul ei (alb si care nu se ingalbeneste ulterior) se pot face bate de cricket, iar nuielele, flexibile si dure, sunt foarte potrivite pentru impletituri (se stie ca salciile cu frunze inguste sunt cele mai bune pentru impletituri).
Coaja contine salicina mai multa ca alte specii de salcii (0,6-1,5%). Aceasta este antifermentativa, febrifuga, astringenta si antireumatica. Ea da si gustul amar de nu este mancata de animale. Tanini insa contine mai putini ca alte specii de salcie (2-7%).
Frunzele ei si a unor specii inrudite sunt amare si ele la fel ca ramurile, motiv pentru care nu-s mancate de animale, un avantaj pentru cei ce vor sa infiinteze plantatii.
Salix triandra
Cum ii spune si numele, e o specie la care florile barbatesti au trei stamine, in timp ce la majoritatea speciilor florile au doua.
E un arbust sau arbore mic creste de 3-8 (10) m inaltime si 2-5 anvergura coroanei. De multe ori are mai multe trunchiuri. Ramurile tinere verzi rosiatice iar trunchiul brun care devine solzos, creste putin orizontal apoi viguros vertical. Ajunge la 8-10 cm diametrul trunchiului. Are ramuri orizontale care intalnesc solul si formeaza usor alte radacini, incat poate crea in jurul trunchiului o impletitura de ramuri. Coroana neregulata uneori se sprijina pe pamant. Ii place locuri umede, pe malul apelor sau pe terase, in sol reavan si bogat dar nu are pretentii mari de sol, la altitudini de la 0 la 1700m. E insa foarte sensibila la seceta.
Frunzele sunt lucioase, fara perisori, verzi , putin mai albastrui pe fata inferioara. Au 4-11 cm lungime si 1-3 cm latime, cu marginile fin dintate si glandulare. Lastarii tineri au o aroma placuta de apa de trandafiri cand sunt striviti, iar florile au si ele un miros placut.
Florile apar primavara in april-mai, cam odata cu frunzele dar pot apare sporadic toata vara. Matisorii din salciile mascule au 2,5-8 cm lungime si sunt destul de subtiri (0,3-1,2cm), iar cei feminini 2-4 cm lungime. Florile masculine au cate doua nectarii/floare (uneori chiar trei), iar cele feminine cate una (uneori doua).
In engleza se mai numeste almond willow (almond=migdal) pentru frunzele lucioase asemanatoare cumva cu ale migdalului. De fapt si in germana se numeste Mandelweide (Mandel=migdal).
Este originar din Europa si Asia Vestica si Centrala. In marea Britanie este o varietate Salix triandra var. hoffmanniana de talie mai mica (pana la 4 m) si cu frunze de asemenea mai mici si coronament mai dens. Se mai poate hibrida cu rachita (Salix viminalis) si da hibridul numit Salix × mollissima. In Asia de Est. o alta hibridare a dat varietatea Salix triandra var. nipponica dar aceasta este socotita acum ca specie de sine statatoare (Salix nipponica).
Ramurile foarte flexibile se utilizeaza extins pentru impletituri, fiind a doua ca iportanta dupa Salix viminalis in acest domeniu. S-au creat si soiuri speciale in acest scop, cum ar fi: 'Black Maul', 'Grizette', 'Mottled Spaniards', 'Sarda', sau 'Yellow Dutch' cu coaja diferit colorata.
Se poate utiliza ca biomasa pentru producerea de bioenergie.
Scoarta e bogata in salicina (4-5%) si tanini (10-12%).
Foarte indicat pentru consolidarea terenurilor erodate.
Este o specie valoroasa pentru polen si nectar, apreciata special de rusi.
Pepiniera Eggert vinde cu 2 euro/bucata daca se iau mai mult de 5 exemplare.
E si la noi cel putin o pepiniera care vinde in ghivece de 2 l exemplare de 60-80 cm cu pretul unitar de 31,5 lei (cu TVA), dar minim 10 ghivece. Adresa:
http://www.robertorossi.ro/arbore-cu-frunze-cazatoare-salix-triandra-60-80-cm-salcie-36638-731 (http://www.robertorossi.ro/arbore-cu-frunze-cazatoare-salix-triandra-60-80-cm-salcie-36638-731)
Salix triandra"semperflorens"
Semperflorens = care infloreste tot timpul
Francezii o mai numesc "saule des apiculteurs" (salcia apicultorilor).
Este o varietate horticola a Salix triandra, in urma selectiei dupa durata perioadei de inflorire.
O sa descriu oferte franceze si germane, pentru ca anumite date ale respectivelor varietati difera.
Magazinele Truffaut (57 in Franta) ofera acest arbust sau copac mic cu urmatoarele caracteristici: Inaltime 4-7m si latime 4 m cu ramuri subtiri, verzui si coaja care se desprinde in solzi de pe trunchi. Frunze de 7-10 cm lungime, fara perisori, verde-inchis pe fata superioara si verde-albastrui pe cea inferioara.
Matisorii masculi pana la 5 cm lungime, infloresc din MARTIE-SEPTEMBRIE!!! si "fait le régal des abeilles " (este un deliciu pentru albine).
Plantarea nu comporta mari probleme, se poate planta tot timpul anului, cu exceptia vremii foarte geroase sau foarte secetoase. Se dau doua perioade mai indicate:din noiembrie-martie sau chiar septembrie-iunie. Totusi cea mai buna perioada de plantare ar fi septembrie-octombrie. Prefera locurile umede dar poate trai si in locuri normale. Se recomanda udare abundenta la plantare. In primul an i se pot da si ingrasaminte organice.
Uite aici si un link:
http://www.truffaut.com/produit/salix-triandra-semperflorens-ctr-3-litres/11037/10583#descriptif (http://www.truffaut.com/produit/salix-triandra-semperflorens-ctr-3-litres/11037/10583#descriptif)
Se livreaza in orice perioada a anului.
Alta oferta franceza, Pépinière BROCHET-LANVIN, in conteinere de 4-5 l, cu 15 euro.
Pepiniera Eggert da printe altele urmatoarele date despre aceasta varietate numita in germana Immerblühende Mandelweide (Immerblühende = care infloreste mereu). Vorbesc de o talie ceva mai mica 2-4 (6) m inaltime, dar daca se practica taieri, talia poate fi mai mica. Spun ca este un arbust foarte interesant pentru stuparit, pentru polenul oferit pe o lunga perioada a anului. Ca perioada de inflorire dau iunie-august.
Se livreaza exemplare masculine, la pretul de 6,95 euro/exemplar.
O alta oferta. Aici vorbeste de inflorire din aprilie in septambrie:
http://www.ebay.de/itm/190804536632?nma=true&si=6wK6UTUjAmdy7i2AK0CWhkmgl8U%3D&rt=nc&_trksid=p4340.l2557&orig_cvip=true (http://www.ebay.de/itm/190804536632?nma=true&si=6wK6UTUjAmdy7i2AK0CWhkmgl8U%3D&rt=nc&_trksid=p4340.l2557&orig_cvip=true)
Totusi nu am citit aprecieri din partea apicultorilor care au aceasta varietate. Un neamt care zice ca are aceasta varietate de 25 de ani, spune ca are doua varfuri de inflorire, unul in aprilie si unul in august. La cea din primavara cantitatea florilor nu e asa mare ca la alte specii, care deci sunt mai indicate pentru albine. La inflorirea tarzie zice ca ar fi necesare suprafete mai mari ca sa vezi cules de albine in ele. Daca nu sunt vizitate doar de albine salbatice, gandacei si musculite. Parerea mea este ca atat data cat si durata infloririi ca si calitatile melifere difera de la distribiutor la distribuitor si numai verificand putem vedea ce calitati au.
Asa arata salcia in Apuseni de ziua femeilor.
Salix viminalis (rechita)
E un arbust sau arbore ce poate ajunge la 10 m inaltime si 3-4 diametrul coroanei.. Se intalneste in locuri cu multa apa, in preajma lacurilor sau in locuri aluvionare, la altitudini de la 1 la 400 (800)m, dar se si cultiva in multe locuri, fiind cea mai indicate specie de salcie pentru confectionarea de impletituri. Ca loc de origine se presupune Europa Centrala si de Est si Vestul Asiei, dar datorita utilizarii ei din vechime pentru impletituri, raspandirea este mult mai larga. In special in jurul Mediteranei s-a dezvoltat mult mestesugul impletiturilor din aceasta specie. In Anglia si Scandinavia nu prea creste natural, dar este destul de mult cultivata. Creste de multe ori impreuna cu Salix triandra, in zone inundabile, uneori bogate in calcare.
De obicei are multistem (mai multe trunchiuri), caz in care inaltimea este mai redusa. Culoarea ramurilor este gri-verzuie. Ramurile sunt lungi, drepte si lucii, de culoare verzuie sau galben verzuie, iar trunchiul maroniu.
Frunzele sunt lungi (10-15 (25)cm) si inguste (0,5-2 cm), cu varful ascutit si cu fata inferioara cu perisori.Culoarea fetei superioare este verde inchis iar a celei inferioare gri-argintie, din caza perisorilor. Marginile sunt usor curbate in jos in special la frunzele tinere. Mugurii si lastarii tineri sunt pubescenti (cu peri). La fel si matisorii masculini si feminini au perisori lungi. Si fructele sunt paroase. Se poate confunda cu Salix eleagnos dar la care frunzele sunt mai scurte si mai inguste si fructele nu sunt pubescente. Se mai aseamana cu Salix smithiana si Salix cinerea.
Matisorii apar la sfarsitul lui martie-inceputul lui april, putin inaintea frunzelor si au un miros placut.. Cei masculini sunt ovali 2-3 cm lungime si 1,5 cm diametrul, cei feminini sunt cilindrici si putin mai lungi (3-4 cm). Fiecare floare are o glanda nectarifera, cele masculine au doua stamina iar cele feminine un ovar. Pentru albine este o specie destul de valoroasa, cu inflorire timpurie, creditata in treapta 3 (adica buna) atat pentru productia de polen cat si pentru cea de nectar. La inmultirea naturala exemplarele masculine sunt mai numeroase.
Inmultirea este destul de facila. Se practica inmultirea vegetativa prin butasi din lemn ceva mai matur, primavara devreme. De asemenea se poate ingropa o ramura in pamant pana face radacini si apoi sa se sectioneze legatura cu planta-mama.
Cea mai mare utilizare a acestei specii este pentru impletituri. De fapt si denumirea Latina inseamna tot 'care se impleteste'. Si nemtii o numesc Korbweide (Korb=cos) sau Hanfweide (adica salcia-canepa). Se pot folosi tijele cu coaja sau decojite, pentru cosuri sau mobilier sau pentru a imbraca recipiente din sticla. De asemenea se pot folosi tije despicate in doua sau patru. Din ramuri mai vechi se pot face cercuri pentru butoaie sau alte vase din lemn. La noi se folosea pentru legarea snopilor din tulpini de porumb (coceni). De asemenea se folosea la legarea viei. Toate aceste utilizari au diminuat in ultimele decenii, odata cu extinderea utilizarii maselor plastice. In Germania zona traditionala pentru impletituri este Franconia, unde si este o Scoala Tehnica cu acest profil. Rusii foloseau si coaja pentru confectionarea de plase de pescuit, in Siberia si Rusia Orientala. Ba in unele zone chiar utilizau ramurile si frunzele pentru hrana animalelor, desi coaja contine 6-14% tanini, iar frunzele 2,5-9,5%.
Salix viminalis este un hiperacumulator de cadmiu, crom, plumb, mercur, hidrocarburi petroliere, solventi organici, seleniu, argint, uraniu, zinc, de ferocianura de potasiu (ca si S babylonica L.) si ca atare, este un prim candidat pentru fitoremediere.
Lemnul este alb, iar dupa fierbere devine rosiatic. Nu este utilizat pentru cherestea ci doar pentru foc.
Despre utilizarea energetica o sa vorbesc altadata.
Pepiniera Eggert livreaza fire in pachete de cel putin trei la pret unitar de 2,29 euro sau la pret de 1,89 euro/bucata pentru cantitati mari.
Ma poate ajuta si pe mine cu un sfat.
In locul unde este amplasate stupina(15 stupi) am in apropiere un loc liber unde mereu se strange apa si as dori sa plantez salcii ,dar nu stiu care tip de salcie este indicata si care ofera un cules la polen mai din timp ,pentru a ajuta familiile de albine in perioada de maxima necesitate(primavara la cresterea puietului)
Salix caprea
am auzit ca ar mai fi bun si zalogul
Citat din: Andy94 din Martie 18, 2013, 04:36:19 PM
Ma poate ajuta si pe mine cu un sfat.
In locul unde este amplasate stupina(15 stupi) am in apropiere un loc liber unde mereu se strange apa si as dori sa plantez salcii ,dar nu stiu care tip de salcie este indicata si care ofera un cules la polen mai din timp ,pentru a ajuta familiile de albine in perioada de maxima necesitate(primavara la cresterea puietului)
Salix capreea nu e cea mai indicata in locurile unde balteste apa. Salix cinerea cred ca este o solutie buna sau chiar Salix viminalis de care tocmai am scris. Dar am descris si alte specii de salcii, daca ai rabdare sa citesti poti alege in mai mare cunostinta de cauza.
Citat din: Andy94 din Martie 18, 2013, 04:36:19 PM
Ma poate ajuta si pe mine cu un sfat.
In locul unde este amplasate stupina(15 stupi) am in apropiere un loc liber unde mereu se strange apa si as dori sa plantez salcii ,dar nu stiu care tip de salcie este indicata si care ofera un cules la polen mai din timp ,pentru a ajuta familiile de albine in perioada de maxima necesitate(primavara la cresterea puietului)
Daca locul respectiv este al tau si nu se poate sau nu vrei sa-l cultivi cu altceva, ocupa-l cu salcii din toate "sortimentele". Vei avea o sursa serioasa in special polen, pentru o perioada mai lunga, decat daca plantezi (vorba vine, in fapt infigi in solul umed bete de cca 1m lungime si de grosimea degetului mare) o singura specie. Au perioade de inflorire consecutive.
Pentru ca tot am vorbit de pepiniera Eggert, una din ofertele acesteia este un pachet de 10 specii numite 'Bienennährgehölze' (specii lemnoase apropiate de albine):
1 x Grau- oder Aschweide ( Salix cinerea )
1 x Korallenbeere ( Symphoricarpos orbiculatus )
1 x Küblerweide ( Salix smithiana )
1 x einheimischer Liguster ( Ligustrum vulgare )
1 x Weinrose ( Rosa rubiginosa )
1 x Faulbaum ( Rhamnus frangula )
1 x Hanf- oder Korbweide ( Salix viminalis )
1 x Feldahorn ( Acer campestre )
1 x Kornelkirsche ( Cornus mas )
1 x Goldjohannisbeere ( Ribes aureum )
Speciile sunt astfel alese incat sa furnizeze nectar si polen de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Intre ele sunt si 3 specii de salcii. Ei spun ca se pot planta liniar la 1,2 m sau in zig-zag pe o lungime de doar 7 m dar se pot planta si izolat. Inaltimea finala va fi de 9-12 m dar toate speciile sunt pretabile la taieri, incat se poate regla inaltimea finala. De asemenea speciile nu sunt toxice sau sunt putin toxice, asta pentru cazul cand copiii au acces la plantatie.
Zic ca la dorinta lista poate fi usor modificata.
Costul pachetului este 23 euro.
De fapt sunt doua locuri unde se stange in perioadele ploioase apa si nu sunt folosite ,sunt terenuri virane(in posesia primariei) in mijlocul satului si m-am gandit sa am un beneficiu de pe urme lor plantand salcii pentru albinute , sa aiba polen in perioada de maxima nevoie.
Nu o sa am nevoie de salcii prea mult timp, fiind plecat cu stupii mai mult in pastoral .
Salciile nici nu au prea mare perioada de inflorire si cand ele infloresc cred ca nu esti inca plecat in pastoral, ba chiar acel aport de polen e cel mai bun stimulent din primavara.
Salciile mai pot da si ceva cules de mana, o miere foarte rea pentru iernat.
Salcia energetica
In ultimii 30 de ani in special, mai intai in Suedia, apoi si in alte tari, s-a inceput cultivarea unei varietati de salcie in scopuri energetice. S-a ales o varietate de Salix viminalis, adica de rachita. Alegerea s-a bazat pe mai multe considerente:
- o crestere rapida
- infiintarea facila a plantatiilor (soiuri care se multiplica facil)
- sa fie nepretentioasa fata de sol si conditiile de crestere
- sa fie cu capacitate mare energetica
- sa reziste la daunatori
- sa se regenereze plantatia dupa taieri
Se considera ca aceasta cultura este chiar mai rentabila decat cultivarea cerealelor, mai cu seama ca multe tari dau si subventii de stat pentru aceasta cultura. Subventiile sunt fie la infiintarea culturii, fie o subventie anuala pe toata perioada exploatatiei.
Costul infiintarii unei asemenea plantatii este de 1000-2000euro/ha, functie de materialul saditor, de locul culturii si de modul manual sau automat al lucrarilor.
Pe scurt, o asemenea cultura odata infiintata are o durata de exploatare de 25-30 de ani, fara alte cheltuieli decat cele de recoltare si eventual ceva tratamente fitosanitare. Productia la hectar poate ajunge la 40t masa uscata, cu o capacitate calorica de 4900 kcal/kg. Recoltarea se face toamna dupa caderea frunzelor si se face annual. In primul an productia este mai mica, pana la 10t/ha, dar apoi se ajungre la productiile amintite, in functie si de calitatea solului, cantitatea de apa din sol, eventuale aplicari de ingrasaminte.
Venitul anual se preconizeaza la 1000-1800 euro/ha in strainatate, la noi intre 4-8000lei.
In ultima vreme in Ungaria dar si in Polonia, a inceput sa se extinda astfel de culturi, care s-au adaptat bine la conditiile de aicolo, ba productiile au fost chiar mai mari decat in Suedia, ajungand la 45-60 t/ha.
Si la noi s-a inceput timid cu unele suprafete cultivate in secuime in special.
Dau aici un link despre o asemenea plantatie in jud. Arad, unde se dau mai multe amaunte despre cultura:
http://gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/3195-salcia-energetica-o-afacere-de-succes.html (http://gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/3195-salcia-energetica-o-afacere-de-succes.html)
Despre rentabilitatea la noi nu pot sa ma pronunt. Ca sa fie rentabila trebuie sa cultivam suprafete mai mari, ca sa renteze aducerea sau procurarea masinilor de recoltat si tocat a masei lemnoase. De asemenea ar trebui sa existe in zona un utilizator al produsului obtinut sau o fabrica de brichetat. Ca sa se primeasca subventia trebuiesc indeplinite anumite conditii, printer care aceea ca materialul saditor (burasii de salcie) sa fie procurati de la o pepiniera autorizata sis a ai contracte de desfacere a productiei.
Vă salut. Sunt curios dacă există undeva culturi intensive de salcie pentru biomasă care să fi fost exploatate continuu 40 de ani, fără îngrăşăminte. Vă întreb asta, pentru că la fiecare exploatare a culturii - chiar dacă exploatarea se face fără frunze - o bună parte din microelementele (As, Co, Cu, Mo, Cd, Mn, V, etc.) vitale sau potenţial vitale sunt "îndepărtate" din solul respectiv odată cu biomasa. Această "extragere" a microelementelor din sol se face într-un ritm rapid ca urmare a faptului că microelementele fiziologic active sunt concentrate în părţile active fiziologic ale plantelor, deci şi în ramurile tinere. Oare chiar este durabilă o aşa cultură sau este mai mult o modă? Din câte ştiu eu, nici o cultură cu scop energetic la care se folosesc diverse produse chimice - a căror producere a necesitat un cosum intens de energie - nu mai este rentabilă din punct de vedere energetic. Adică energia consumată ca să produci chimicalele este mai mare dacât energia pe care o scoţi din exploatarea culturii. Dacă mai iei în calcul poluarea solului....din câte am citit eu...nu prea merită.
domnule mihail , nu a spus nimeni ca trebuie sa cumparam acele chimicale , fose septice si balegar de animale este din belsug , chef de treaba sa fie , poate no sa mearga 40 de ani , da 20 ,merge la sigur .
spor .
Mersi Marius, dar eu nu vreau să fac aşa ceva. Eram pur şi simplu curios dacă cineva de pe forum, şi mă gândeam mai ales la dl. Ştefan, ştie undeva în Europa sau într-un climat asemănător astfel de culturi exploatate şi studiate un timp mai îndelungat. Mă interesează dinamica producţiei şi efectul lor asupra solului; repet, din pură curiozitate. Mă gândeam că la cât de bine documentat este cu privire la arborii meliferi forestieri, poate lucrează sau a lucrat în domeniul ăsta şi poate să-mi recomande un studiu, un cercetător, sau un institut care a cercetat problema asta nouă şi puţin cercetată datorită noutăţii modei. Deşi dacă-i vorba de Salix viminalis L. mă gândesc că ar seamăna cu ce se întâmplă în răchitării, caz în care şi 20 de ani îmi pare mult supraestimat. Dacă mai pui riscul de a transforma un pământ fertil într-un teren degradat... De aia zic, ar fi interesant de citit mai multe studii ştiinţifice ale problemei ăsteia.
Nu sunt specialist in silvicultura. In domeniul salciei energetice suedezii sunt pionieri in Europa. Acolo multi fermieri au renuntat sa cultive grau sau alte cereale si cultiva astfel de salcii, considerand afacerea mai rentabila. Inca de pe vremea lui Ceausescu am citit, cred ca intr-o revista apicola romaneasca despre aceste culturi. Ungurii si polonezii au extins si ei in ultimi ani asemenea culturi si chiar si la noi prin Harghita sunt inceputuri. Nu am citit despre fertilizari dar se spune ca este bine daca se planteaza in locuri umede si chiar inundabile, inundatii care aduc multe substante hranitoare. Mai vorbeau despre cultivarea in zonele statiilor de epurare urbane. Se puteau lasa apele uzate sa circule peste aceste culturi cu minime amenajari si spuneau ca realizeaza o epurare mult mai buna decat cea din statii. De fapt am scris undeva, salcia este una din cele mai bune specii in ce priveste curatirea solului de diferite metale grele, altfel foarte greu de inlaturat.
In primavara nu am mai apucat sa scriu despre o posibila utilizare a salciei si anume pentru producerea hormonilor de inradacinare.
Asanumita apa de salcie a fost multa vreme, de fapt pana dupa 1900, cand s-au inventat hormoni sintetici de inradacinare, a fost hormonul natural de inradacinare folosit pe scara larga.
Sunt mai multe retete de producere a acestei apa de salcie si o sa du aici cateva.
Factorul de inradacinare care se gaseste de fapt in coaja salciei, este acidul acetilsalicilic. Mecanismul prin care actioneaza se pare ca este prin blocarea unui hormon de stres care apare la plantele in suferinta, cum sunt de fapt si butasii sau plantele sadite, dar nu numai. Acest hormon de stres inchide stomatele de pe frunze si capilarele ducand de fapt la infometarea plantei. Aceasta aspirina naturala deschide aceste stomate si permite plantei sa se hraneasca si sa se dezvolte.
Cateva retete de preparare:
1. O modalitate simpla este introducerea intr-un vas cu apa a cateva ramuri de salcie sau bucati de ramuri concasate. Se lasa 24-48 de ore, dupa care apa se foloseste la plantarea unor butasi sau rasaduri, indiferent de ce specie.
Alte retete mai tarziu.
domnule stefan o aspirina in apa aia nu ar fi buna ca de , aspirina tot acel acid il contine .
spor .
Citat din: marius_vfp din Decembrie 16, 2013, 12:29:57 PM
domnule stefan o aspirina in apa aia nu ar fi buna ca de , aspirina tot acel acid il contine .
spor .
Mama cel putin folosea aspirina in apa florilor taiate, ca sa se pastreze proaspete mai mult timp. Eu cred ca aici e vorba de cantitate. Nu stiu cate aspirine sunt intr-un castron de apa de salcie si se poate ca totusi acea apa sa contina si alte elemente favorabila inradacinarii.
Alte surse recomanda pentru obtinerea apei de salcie introducerea unor butasi sau ramuri de salcie intr-un recipient cu apa si mentinerea lor timp de 2-3 saptamani, sau chiar 4-5 saptamani. Dupa aceasta perioada in apa se formeaza un fel de gelatina transparenta si alunecoasa, care se gaseste si pe partea cufundata a ramurilor din apa (care in aceasta vreme au facut radacini). Dupa aceasta perioada ramurile de salcie pot fi plantate, iar apa si gelatina ramase se foloseste ca agent de inradacinare pentru orice fel de plante sau butasi.
Se considera ca aceasta apa isi pastreaza efectele doar 24-48 de ore de la preparare. Totusi se poate folosi si mult mai tarziu daca se pastreaza in congelator.
Se zice ca se poate folosi orice fe de salcie. Stiu ca salcia capreasca nu se prinde prin butasire, nu am gasit referiri speciale daca este sau nu indicata pentru obtinerea apei de salcie si deci a hormonului natural de inradacinare.
Este si o metoda de obtinere a hormonului de inradacinare folosind procese termice:
Se pun intr-un castron ramuri de salcie taiate in bucati de 5-10 cm lungime. Peste ele se toarna apa sa le acopere. Se pune castronul la foc foarte foarte mic, astfel ca in nici un moment sa nu se atinga temperatura de fierbere. Se mentine la foc doua ore, dupa care se mai lasa acoperit 12 ore. Dupa aceea se scurge apa iar lemnele se arunca. Apa trebuie sa fie maro. In aceasta apa se pot pune butasii timp de 24-48 de ore. Se poate confectiona un capac gauritpus peste castronul cu apa de salcie si prin gauri se baga butasii cu un cap in lichid. Se considera ca in aceasta perioada de 1-2 zile hormonul de inradacinare este absorbit de butasi si acestia se planteaza imediat. Concentratia de hormon este in functie de cantitatea de salcie si de apa folosite.