Tratat complet de apicultura

[PACO]

Aici ai cam dat-o in propaganda ! Te-ai inspirat prea mult in omagiile aduse conducatorului iubit.

[edy]

Mai sunt multe de scris dar vreau sa inchei tot ce am scris in acest tratat cu concluzii finale
-vreau doar sa spun ca aceasta carte nu se va numi asa, trebuie sa ma mai gandesc iar ceea ce am scris pe acest forum este doar o mica ,mica parte din tot ce am scris in original,apropo de originalul cartii este divers de limbajul folosit aici,este unul mai complicat cu multi termeni stiintifici;
-aici am scris pe intelesul tuturor, si asa am vazut ca multi nu au inteles cine stie ce;
-imi pare rau ca cititorii nostri(si ma asteptam la asa ceva )au trebuit sa citeasca si interventiile unora mai rautaciosi care interesul lor nu era altul decat sa "bruieze"subiectul  si sa se bage in seama-fara a aduce o contributie cat de mica personala pentru marea majoritate a cititorilor nostri,
- voi mai continua sa scriu in toamna-iarna acestui an 2015 si voi descrie si alte capitole interesante din apicultura practica de aici din Italia,
-sper ca si alti apicultori romani cu exoerienta ca au lucrat in alte tari sau din tara sa intervina si sa scrie si ei ceva din experienta lor sau daca nu din ce au citit si sa nu sa se ascunda in umbra aninimatului-in acest fel nu poate fi nici un progres in apicultura -se va practica o asa zisa "apicultura de curte"adica fiecare cum se pricepe ,fiecare cu secretele lui si metodele lui ,fiecare cu bolile si problemele albinelor sale ,fiecare cu rasa si hibrizii sai,
-eu nu am mai vrut sa scriu nici o metoda personala,am scris acum cativa ani si am fost deras de altii,poate pe buna dreptate eu fiind in Occident si anumite metode nu sunt compatibile cu cele de la noi din tara-clima,fauna flora,rasa,mentalitatea persoanelor, au un rol decisiv in practicarea unui anumit tip de apiculturi cat mai eficiente si moderna.

[D006]

In ce limba ai scris lucrarea , italiana sau romana ?

[PricopArthur]

Edi, astaptam urmarea. Parerea mea e ca nu era cazul sa te lasi prins in polemici. Asa sunt apicultorii iarna, cand nu ii inteapa albinele.
Avem un coleg de pe langa calaras, Cristi cu o experienta de un sezon in nordul Europei de la care am invatat multe. Bio are centrifuga dupa modelul dat de el.
Mai sunt si si altii cu practica prin state, dar care nu posteaza aici.

[Daniel Popovici]

si anume: personal de multi ani iernez nuclei de imperechere cu matca imperecheata in luna iulie-august, in numar cat de mare posibil-am iernat si peste 150-200 de astfel de nuclei de imperechere.
...
In luna martie cand "nivelez" familiile de albine ,multe din matcile fam.de baza care nu sunt corespunzatoare sau au depasit 20-24 de luni de viata in proportie de 30-40% ,vin inlocuite cu matcile din nucleele de imperechere.
Celelalta matci din fam.de baza(productie) care nu depasesc acea varsta sunt lasate in continuare si vor fi schimbate dupa culesul de la salcam sau chiar inaitea inflorii acestuia.
...

Sa ineleg ca Familiile cu matci "cazute" si planurile de extindere se rezolva prin roi in ladite de 6 rame,
iar matcile ce au produs un an se schimba primavara?
Sa inteleg ca din matcile imperechiate la inceputul verii se fac roii, iar cele din a 2-a parte a verii se pastreaza pentru primavara?
Sau sunt alte criterii de departajare?
Toamna nu se schimba matci la familiile de baza? Dupa ce criteriu se stabileste care sunt acestea?

[Daniel Popovici]

Referitor la imperecherea matcilor pe rama mare sau pe rama foarte mica, care dintre ele ar fi mai buna:
Parerea mea este ca matca nu sta sa masoare marginile fagurelui.
Ce conteaza:
1. Hranirea in stadiul de botca necapacita,
2. Temperatura in stadiul de botca - pe tot parcursul cresterii, pana la eclozare,
3. Temperatura in perioada fecundarii - Daca e frig, matca intepeneste cu totul, inclusiv muschii si cilii de la conductul spermatic, astfel migratia spermatozoizilor se produce defictarii.
4. (Logic - inca nu am dovezi) Hranirea in nucleu.

Nu mi se pare ca o masa de albine putine, imprastiate pe 2-3 rame mari poate asigura conditii de microclimat la fel de bune ca aceeasi masa/cantitate de  albine comasate pe rame mici, compact, pe 4-5 intervale. Atat temperaturile, cat si impactul pozitiv al hranirilor (si schimburile prin trofalaxie) e logic sa se asigure mai bine in ghem compact si mic (biofizica ne asigura de acest fapt).
De multe ori, pe ploaie sau pe timp (de vara) mai rece, pe 2-3 rame mari cu matca tanara, albina era amortita si flamanda, iar in nucleul mic, poate mai putina albina arata o stare de confort mai mare.
Lucrurile s-ar putea schimba daca se porneste imperecherea pe roi de minim 4 rame bine populate si hranite, dar cine suporta astfel de costuri?

[Daniel Popovici]

Legat de rase

Pai uite de de au dispret pentru hibrid.

In ultimii ani, în sudul Germaniei, hibridul Buckfast a atins 30-50% din efectivul de familii de albine. Hibridarea practicată s-a dovedit a reprezenta o parazitare a rasei locale, deoarece s-a remarcat că prin utilizarea diferenţelor genetice dintre două rase se ajunge la degradarea ireversibilă a bazei genetice a acestora.

Concluzii

Ruttner propune elaborarea unui plan de lungă durată cu selecţia mătcilor şi o colaborare strânsă între apicultorii unei regiuni. În acest scop, consideră că este de dorit să se creeze zone de selecţie, pure, care să reprezinte un rezervor de albine locale.

La o analiză atentă a literaturii de specialitate se desprind următoarele concluzii:

- rasele de albine sunt în principal un produs al selecţiei naturale, al climei şi a resurselor florale în care s-au format;
- eficienţa economică a unei stupine este determinată de potenţialul genetic al albinelor (rasă), de mediu (climă, resurse florale) şi de preocuparea pentru perfecţionarea tehnologiei de creştere şi de ameliorare a albinelor;
- producerea de hibrizi are costuri ridicate ca urmare a cheltuielilor pentru crearea şi menţinerea unor linii consangvinizate corespunzătoare;

- datorită efectului heterozis, hibrizii F1 pot fi mai productivi şi cu o vitalitate mai ridicată, dar nu întotdeauna la albine s-au dovedit a avea efect benefic;
- crescătorii vor deveni dependenţi de mătci hibride;
- va trebui să creem rezervaţii pentru conservarea rasei româneşti (Apis melifera carpatica) sau a hibridului crescut;
- există pericolul de a pierde rasa autohtonă, fapt care contravine Convenţiei de la Rio (1992) pentru conservarea biodiversităţii;
- în cazul în care scapă de sub control, unii hibrizi interrasiali ai albinelor pot reprezenta un real pericol biologic şi economic.

Ca unul care ai lucrat pentru Buckfast de ce crezi ca Danezi au intentia de a veni cu acest hibrid in Romania?
Si nu au in plan sa bage buckfast intr-o cutie doua ci in 1000.

Acum spune-mi cine va fi in avantaj si cine va fi in pierdere?

Toata treaba cu parintele Adam e pentru Money Money Money.

Dragul meu, ai uitat sa-l citezi pe Bura. El avea informatie destul de vechiuta la bibliografie.
As vrea sa repet ce am scis in alta parte :
« In orice domeniu al biologiei agricole exista 2 sectoare ale geneticii:
- colectia de gene (depozite de rase, colectii de soiuri)
- genetica perfrmanta pentru productie.

Nimeni nu le mai inbina, nimeni nu face "ghiveci", nimeni (sau aproape nimeni) nu mai are pretentia sa traiasca si sa produca marfa cu colectia de gene. Aceasta e folosita doar pentru a mari performanta si siguranta raselor/soiurilor din productie.

Daca se vrea productie, sa mergem cu rase si linii de productie!
Daca se vrea Carpatina, sa o pastram ca "piesa de muzeu" invatand mai intai (fie si de dragul ei, dar nu numai din acest motiv) cum sa fac inseminarile artificiale.
NU SALVAM RASA LIMITAND cu legi ciudate: importuri, productii, libertati, strategii private - asa doar mintim si ne auto-amagim
(adica apelam la minciuna ca sa scapam temporar de munca serioasa, reala). »

[Daniel Popovici]

Tot legat de rase :
-   Posibil ca marea masa a rasei Carnica sa fie roitoare de nestapanit. Am nimerit 2-3 F0 de Carnica din Austria extraordinar de calitative, atat in privinta stabilitatii genetice (uniformitatii descendentei), cat si a instinctului de roire foarte slab, aproape inexistent.
Sper sa confirme in generatiie viitoare !

Am studiat putin informatiile si unele fapte referitoare la rasa Buckfast si pot spune :
1.   Rasa nu mai e « hibrid », ci o rasa mult mai stabila decat orice populatie cu imperechieri libere din zona noastra. Daca izolezi o populatie de Buckfast pur intr-o insula sau intr-o vale montana, Matcile imperechiate liber cu trantori din aceeasi rasa dau descendenta stabila.
2.   Rasele la care s-a apelat pentru infuzie (Taurica, Anatolica, Sahariensis, Monticola, Meda, Primorsky) nu au rol de hibridare de prima generatie, nici nu e vreo « dependenta » sau efect de « stabilizare ». Hibrizii F1 si F2 sunt chiar dezastruosi si instabili (rasa Bk este elementul stabil-izator aici). Rolul acestor rase este cel de a infuza si dona-grefa gene bune pe care rasa (stabila dealtfel) nu le are.
3.   Spre deosebire de pasionatii altor rase (care s-au plafonat si lucreaza cumva pentru a conserva, a pastra stabilitatea sau pentru a stabiliza unele caractere si pentru a combate eventuale degenerari), amelioratorii de Buckfast apeleaza si la infuzie si absorbtie ca instrumente ale ameliorarii.

selectionatorului-real -fac parte numai acei selectionatori, tip padre Adam, Jungels,etc. care nu traiesc din selectie-este imposibil chiar (pana in momentul cand nu-si vand produsul-finit,deci matca selectionata), ci isi dedica intreaga viata unui scop bine precis , fiind constienti ca selectia ,acea adevarata la albine poate depasi cu mult 50 de ani de munca continua si cu multe sacrificii.Acestia se pot numara pe degetele de la o mana in intreaga lume,si multi din ei inca nu sunt cunoscuti.
A face selectie urmarind cerintele pietii este o chestie, a face selectie a urmari alt scop,exemplu crearea unui nou hibrid, sau perfectiona o rasa pura purtand selectia pana la limitele maxime admise este o alta chestie, a fi crescator de matci sau a fi doar producator o alta.

Am mai scris si eu in alta parte despre acestea 2 – infuzia si absorbtia si despre faptul ca unele gene bune pot veni si din combinatii mai putin comformiste, si din import de linii sau chiar rase, care apoi se pot folosi (cu rezultate stabile dupa 7-8 generatii de imperecheri controlate).
« Norocul » acestei rase nu e o teorie a conspiratiei cum le place romanilor sa creada, ci pasiunea unor amelioratori cu daruire, in contrast cu plafonarea si lenea celor care lucreaza cu rasele clasice.

[Daniel Popovici]

Personal am in plan testarea in paralel a unor F0 de Carnica si Buckfast + Bk imperechiate liber cu trantori de Carnica/Banatica + Carnica imperechiate liber + Bk imperechiate liber in stupina cu Bk.

Am constatat o ameliorare a rasei locale prin hibridare cu Carnica in F1. In F2, o mica parte din descendenta degenera prin instinct de roire (dar nu mai rau decat rasa locala).
Lucrurile sunt logice si explicabile prin inrudirea geografica pe care o au.

Idem o ameliorare a rasei locale in F1 si F2 prin hibridare cu Bk.
Pe de alta parte am auzit de degenerari ale hibrizilor Bk x albina locala in generatiile F2-F3. Lucrul ar fi explicabil prin diferentele foarte mari de origine geografica.

Totusi mi se pare mai intelept pentru cine vrea sa traiasca din productie sa investeasca in ameliorare genetica. (ori o face pe cont propriu, daca poate imperechia dirijat; ori cumpara regulat material genetic de calitate - e mai profitabil decat sa te lupti cu apucaturile materialului biologic salbatic)

[dan sebastian]

Daniel, unde practici apicultura ?
De unde ai procurat albina din Austria?
De cât timp lucrezi cu ea?

[Daniel Popovici]

Daniel, unde practici apicultura ?
De unde ai procurat albina din Austria?
De cât timp lucrezi cu ea?

In Banat - judetul Timis.
Din Austria. Matcile F0 nu le-am adus personal. Au fost aduse cu acte in regula de un grup de prieteni.
Am luat de la ele larve si matcile fiice le-am testat un an in productie (albina e F1).
Am observat in paralel si mamele lor (F0).
Acum suntem 4 crescatori si avem vreo 40 de fiice de anul acesta inseminate artificaial din 5 mame (inclusiv cele de trantori).

Sper ca pana in primavara sa ne prezentam si public - transparent, detaliat, pe internet, cu ce facem.

Pana acum 2 ani m-am tot luptat cu naravurile albinei locale "salbatice".

[D006]

  Daniel , ce metoda folosesti pentru recoltarea spermei de trantor ?

[stefan1]

  Eu nu as pune pe aceeasi linie rasa Carnica si hibridul Buckfast. S-a mai discutat aici, si cum spune Daniel, urmasii de Carnica cu Carpatina sunt de buna calitate si calitatea se mentine si in generatiile viitoare. Si eu zic ca aceasta este pentru ca rasa Carnica este foarte stabila si genele recesive nu pot conduce la urmasi uneori foarte departati genetic de generatiile F1. La Buckfast insa situatia este mult diferita si confirmata in multe tari ca Franta sau Italia, care acum isi deplang rasele vechi pe care aproape le-au pierdut, pe nesimtite, datorita introducerii necontrolate a matcilor Buckfast. Tragedia este ca se ajunge la o dependenta de matcile de firma, adica din productia proprie iese o calitate biologica tot mai slaba datorita impurificarii cu Buckfast. Solutia inseminarilor artificiale nu este o solutie de productie de masa. Pentru productie, matcile inseminate artificial sunt de calitate mai slaba decat cele imperecheate natural, in sensul ca sunt acceptate mai greu, uneori sunt rapid schimbate, traiesc mai putin si chiar oua mai putin decat o matca imperecheata natural. Ele sunt bune dar in crescatorii, pentru ca dau siguranta unui spectru genetic cunoscut.
  Intrebarea lui Dragos     e importanta. Cum selectezi trantorii de la care recoltezi sperma?

[dan sebastian]

Daniel, îți doresc mult noroc, și să ne prezinți și nouă concluziile. Mă bucura ca mai lucrează lumea și pe carpatina, nu doar pe bk. Albina celor din Austria este identică cu ce am avut noi prin zonele izolate unde nu s-a văzut pastoralul. Dacă ai nevoie de ceva rasă diferită am găsit la munte. Problema e ca toți merg pe sistemul de există în perioadă regelui, cu ramă înaltă de 30 cm per 50 cm. Am vrut să cumpăr dar nu aveam cum să transvazez în cutiile mele. Era chinul prea mare.

[Daniel Popovici]

  Daniel , ce metoda folosesti pentru recoltarea spermei de trantor ?

Trantorii de 16-20 de zile de la eclozare se prind manual din stupul "tata".
Eventratia penisului se face manual de catre operatorul insamantator, iar recoltarea lichidului seminal de pe penis se face sub microscop, in mediu steril, tot de catre insamantator.
Se folosesc 8 trantori la o matca.