Tratat complet de apicultura

[Eduard Rotaru]

Edy, genetica e destul de simpla daca o intelegi.
Adam nu a facut decat sa incruciseze albina englezeasca cu alte rase total diferite....de aici si instabilitatea hibridului...nici de acum in 100 de ani nu va reusi sa il stabilizeze atata timp cat vor fi folosite rase variate (fie ca vorbim despre ecotipuri/fenotipuri/genotipuri europene sau africane, etc) in procesul de ameliorare...genele recesive isi vor spune intotdeauna cuvantul.

[marian sima]

Pai uite de de au dispret pentru hibrid.

In ultimii ani, în sudul Germaniei, hibridul Buckfast a atins 30-50% din efectivul de familii de albine. Hibridarea practicată s-a dovedit a reprezenta o parazitare a rasei locale, deoarece s-a remarcat că prin utilizarea diferenţelor genetice dintre două rase se ajunge la degradarea ireversibilă a bazei genetice a acestora.



Concluzii

Ruttner propune elaborarea unui plan de lungă durată cu selecţia mătcilor şi o colaborare strânsă între apicultorii unei regiuni. În acest scop, consideră că este de dorit să se creeze zone de selecţie, pure, care să reprezinte un rezervor de albine locale.

La o analiză atentă a literaturii de specialitate se desprind următoarele concluzii:

- rasele de albine sunt în principal un produs al selecţiei naturale, al climei şi a resurselor florale în care s-au format;
- eficienţa economică a unei stupine este determinată de potenţialul genetic al albinelor (rasă), de mediu (climă, resurse florale) şi de preocuparea pentru perfecţionarea tehnologiei de creştere şi de ameliorare a albinelor;
- producerea de hibrizi are costuri ridicate ca urmare a cheltuielilor pentru crearea şi menţinerea unor linii consangvinizate corespunzătoare;

- datorită efectului heterozis, hibrizii F1 pot fi mai productivi şi cu o vitalitate mai ridicată, dar nu întotdeauna la albine s-au dovedit a avea efect benefic;
- crescătorii vor deveni dependenţi de mătci hibride;
- va trebui să creem rezervaţii pentru conservarea rasei româneşti (Apis melifera carpatica) sau a hibridului crescut;
- există pericolul de a pierde rasa autohtonă, fapt care contravine Convenţiei de la Rio (1992) pentru conservarea biodiversităţii;
- în cazul în care scapă de sub control, unii hibrizi interrasiali ai albinelor pot reprezenta un real pericol biologic şi economic.

Ca unul care ai lucrat pentru Buckfast de ce crezi ca Danezi au intentia de a veni cu acest hibrid in Romania?
Si nu au in plan sa bage buckfast intr-o cutie doua ci in 1000.

Acum spune-mi cine va fi in avantaj si cine va fi in pierdere?

Toata treaba cu parintele Adam e pentru Money Money Money.

http://www.youtube.com/watch?v=4Cyqv02ZKOA

[edy]

Atunci de ce la noi in tara exista deja acest Buckfast, si nu numai dar si alte rase precum ligustica,carnica,caucazica......de ce ???? cine le-a introdus si cu care scop, eu cu siguranta nu am fost acela.
-oare nu din dorinta apicultorilor nostri (satui de carpatica) incerca si aceste rase,hibrizi-cu speranta de a produce mai multa miere in aceleasi conditii si de pe aceeasi tarla sau bucata de padure....
-F.Ruttner si altii au propus, un Eugen Marza a atras atentia-insa cine-i asculta pe ei???' fiecare face dupa capul sau-a se citi si capitolul din acest tratat.--efectele globalizarii asupra apiculturii...
-daca danezii vor sa bage Buckfastul in Romania ,unde deja exista(si daca ei vor aceasta o vor obtine cu usurinta,in special la noi in tara unde acum totul este posibil)-cui ii pasa de legi ,articole,sau Conventiei de la Rio-bani sa iasa taica, sa-i putem invarti cu lopata....nu asta vrea romanul nostru????!!!
-deci scopul lor este sa va faca si pe voi sa deveniti dipendenti de ei,de matcile lor, sa va elimine rasa voastra carpatica- pe cat de mult posibil- da va vor da bani,chiar multi , asa de multi ca nu va puteti imagina-dar odata atins scopul lor veti deveni un fel de sclavii acestora- totul depinde de voi, aveti viitorul in mainile voastre, si cel al fiilor vostri-deci cum se spune ."cum iti asterni -asa vei dormi"

[TDI]

Atunci de ce la noi in tara exista deja acest Buckfast, si nu numai dar si alte rase precum ligustica,carnica,caucazica......de ce ????

Despre ce era vorba in acest tratat despre apicultura al dumneavoastra domnule Edy?
Care sunt caracteristicile genetice si morfologice ale rasei carpatine. Cine le-a omologat si recunoscut? Care sunt caracteristicile genetice si morfologice ale Apis mellifera carnica?

[marian sima]

Edy de ce spu ''pe voi"si nu pe noi ?Nu uita esti de-al nostru.

Tocmai spuneai in cea ce ai scris despre efectul globalizari ,sa vezi efecte si tu esti constient de asta.

Sa vezi cand datorita multitudini de hibrizi s-o impreuna hibrizi cu hibrizi sa vezi cum cauta ei cea ce au pierdut .

In tarla fara caini cum e Romania unde nu exista laborator de insamantare artificiala si conservare a raselor va prospera interesele financiare ale strainilor,exact cum spui.

[edy]

Pentru TDI.
-daca mai deviem putin de la tratat si discutam si alte aspecte interesante nu vad unde este problema???!!
-iti recomand daca vreia sa stii mai mult despre carpatica,carnica,etc. sa citesti cartile:
-       "Selection of Carpathian bees by Avetisjan GA,Gubin -1969
         "Preserving the genetic pool of A.M.Carpatica by I.Barac-1977
         "The dark European honey bee by F.Ruttner
          "Biogeography and taxonomy of honeybees by F.Ruttner-1987,etc.-acesta carte poate fi considerat Biblia raselor de albine,desi este putin c-am scumpa ,in jur de 200,0 de euro merita pretul.

[edy]

Pentru Marian, da asa este ai dreptate,sunt inca de-al vostru, un simplu roman si atat.
- vreau sa stii ca fie danezii,finlandezii,sau germanii ei considera rasa noastra de fapt o sub-varietate a rasei carnica, albina de Banat, si pentru ei aceasta este o rasa ca si altele din estul Europei o rasa neselectionata ,deci mai primitiva, care trebuie sa fie schimbata cu rasa lor superioara , adica Buckfastul(hibrid adica am vrut sa spun).
desigur ca ei au mari interese sa-si introduca Buckfastul in cat mai multe tari din estul vechiului continent, cu mari avantaje pentru ei si mai putin pentru tarile gazde.

[D006]

Edi ce parere ai de curva asta ?

[edy]

Frumoasa tipa, nu are mai mult de un an cred, nascuta in luna iunie 2014, se poate confunda cu carnica ,chiar carpatica, desi cred ca este o varietate de buckfast, foate prolifica, blanda si depune foarte compact . Sper sa nu ma insel, daca as vedea mai multe albine,chiar o rama intreaga pot spune mai multe.

[TDI]

(...) deosebirile dintre subspecii sunt in cea mai mare parte morfologice, fizice putand fi masurate cu ajutorul unor instrumente specifice... (...)
Conform wikipedia:
Subspecii originare din Europa
Apis mellifera ligustica, clasificată de Spinola, 1806 - albina italiană.
Apis mellifera carnica, clasificată de Pollmann, 1879 - Carniola este o regiune din Slovenia, în partea de sud a Alpilor Austrieci, în partea de nord a Balcanilor - cunoscută ca albina carniolană - este populară apicultorilor datorită blândeții sale.
Apis mellifera caucasica, clasificată de Pollmann, 1889 - Caucasus Mountains.
Apis mellifera remipes, clasificată de Gerstäcker, 1862 - Caucasus, Iran, Marea Caspică.
Apis mellifera mellifera, clasificată de Linnaeus, 1758.
Apis mellifera iberiensis, clasificată de Engel, 1999.
*Apis mellifera cecropia, clasificată de Kiesenwetter, 1860 - Southern Greece
Apis mellifera cypria, clasificată de Pollmann, 1879.
* Apis mellifera ruttneri, clasificată de Sheppard, Arias, Grech & Meixner in 1997- este o subspecia localizata in Insulele Malteze.
Apis mellifera sicula, clasificată de Montagano, 1911.

Subspecii originare din Africa
Apis mellifera scutellata, clasificată de Lepeletier, 1836.[1]
Apis mellifera capensis, clasificată de Eschscholtz, 1822.
Apis mellifera monticola, clasificată de Smith, 1961.
Apis mellifera sahariensis, clasificată de Baldensperger, 1932.
Apis mellifera intermissa, clasificată de von Buttel-Reepen, 1906; Maa, 1953.
Apis mellifera major, clasificată de Ruttner, 1978.
Apis mellifera adamsonii, clasificată de Latreille, 1804.
Apis mellifera unicolor, clasificată de Latreille, 1804 - Madagascar
Apis mellifera lamarckii, clasificată de Cockerell, 1906.[2]
Apis mellifera litorea, clasificată de Smith, 1961.
Apis mellifera nubica.
Apis mellifera jemenitica, clasificată de Ruttner, 1976 - Somalia, Uganda, Sudan, Yemen.
Subspecii originare din Orientul Mijlociu și Asia
Apis mellifera macedonica, clasificată de Ruttner, 1988 - Republica Macedonia și nordul Greciei
Apis mellifera meda, clasificată de Skorikov, 1829 - Irak
Apis mellifera adamii, clasificată de Ruttner, 1977 - Creta
Apis mellifera armeniaca, Orientul Mijlociu, Caucaz, Armenia
Apis mellifera anatoliaca, clasificată de Maa, 1953 - Această rasă este tipică coloniilor din regiunea centrală a Anatoliei dinn Turcia și Irak (este răspândită în vest până în Armenia). Are multe caracteristici bune, dar uneori lucrul în stup și în afara lui poate fi neplăcut.
Apis mellifera syriaca, clasificată de Skorikov, 1829 - (albina din Siria) Orientul Apropiat și Israel
Apis mellifera pomonella, clasificată de Sheppard & Meixner, 2003 - Albine melifere endemice din Munții Tien din Asia Centrală. Această subspecie este răspândită până în estul cel mai îndepărtat.

[Kiwi Bee]

Cam prea multa filozofie.

Daca Padre Adam era sa fie din America Latina sau Asia sau Rusia nu cred ca ar fi devenit asa de cunoscut - wowww senzatie.

In ultimul jumatate de secol se merge pe varianta: Totul este perfect si bun daca provine dintro tara cu limba oficiala engleza. Iar restul nu sint pe harta.

Edy cind termini tratatul? Se pare ca sti prea multe ca sa pierdem timpul cu filozofie.

Ce zici despre o descriere al unui an apicol de la tine din Italia? O descriere pas-cu-pas, zi-de-zi, saptamina-de-saptamina.

Ce cuprinde fiecare lucrare(exemplu: controlul unei colonii - scoatem rama laterala 1 si 2; controlam puietul descapacind 5-6 celule de puiet capacit care este rasfirat/singuratic sau capaceala inchisa la culoare sau capaceala surpata deoarece poate avea puiet mort dat fiind ca nu a eclozat albina la timp cu celelalte celule si culoarea inchisa sau forma surpata poate fi din cauza locii americane; estimarea spatiului pt ouat pt regina; estimarea calitatii reginei; schimbarea unor rame si motivul; etc).

Te inteleg ca nu ai posibilitate pt poze sau video deci este de ajuns o descriere al anului apicol la subiect fara filozofie.
"Fac lucrarea X care cuprinde pasii A, B, C ......." incepind din perioada ... si trebue terminat pina la data ...

Deci asa cum este la conditiile tale fizice si climatice(nu le amesteca cu ce ar fi si cum ar fi in RO). Binenteles la nivelul tau cu 500 de colnii.

PS-nu ma intereseaza daca faci 20kg de miere/stup/an sau 300kg si nici la ce pret vinzi mierea sau reginele sau roiurile. Ma intereseaza tehnologie apicola la nivel comercial din Ianuarie pinan Decembrie pas-cu-pas.

Mersi anticipat.

[TDI]

Padre Adam s-a apucat de Buckfast cand peste 90% din coloniile din insule (Marea Britanie, etc) au fost omorate de Acarapis Woodi.

[stefan1]

...  insa la punctul 1 as vrea sa adaug ceva ce poate nu stiti, A.M.Sahariensis,A.M.Intermissa,, grupul raselor si a sub-varietatilor A.M.Inetrmissa,A.M.Major Nova deci aceste rase de albine africane, si nu numai ci si rase precum A.M.Adami,Anatolica ,Cecropia,Fasciata,etc.au fost testate ani de zile in cele mai grele conditii de clima din Anglia,Germania sau Danemarca-si au iernat cu succes-ele trecand cele mai grele ierni mult mai bine decat rasa locala di aceste tari.Dimpotriva spre exemplu cipriota -albina de Cipru (zona Nicosiei) o albina extrem de iubitoare de caldura este poate una din rasele de pe pamant care trece cel mai bine iarna chiar si la Polul Nord(putin exagerata afirmatia -dar ca idee), deci este o mare greseala in a se gandi ca rasele africane de albine sau albinele originare din tarile,peninsulelle sau insulelle calde nu sunt in stare sa-si formeze ghemul de iernare.
Personal am testat unele din ele si va asigur ca este exact cum am scris.
...

   Sigur ca nu am lucrat cu rase africane. Eu am citit despre cercetari facute in Germania si Spania cu rase africane. Cel putin acolo se spunea ca familiile s-au comportat bine in timpul verii, dar nici una nu a putut traversa iarna si asta nu numai in Germania ci si in Spania. Am citit de mult si nu stiu sa iti dau sursa.
  Dar este o contradictie in ceea ce ai sustinut: pe de o parte spui ca rasele africane rezista foarte bine la iernile europene, ba spui ca mai bine ca ale noastre iar pe de alta parte spui ca un adevarat selectioner foloseste doar familii care au trecut iarna in cele mai aspre conditii. De ce acele albine din Africa, care de mii de ani nu au vazut iarna ar fi pastrat perfect mijloacele de lupta contra frigului, iar rasele noastre au probleme cu iernarile, desi cu sau fara voia noastra a existat o selectie naturala permanenta (in sensul ca cele mai putin rezistente au murit peste iarna)? E o problema si cu puietul. Rasele sudice si-au reglat perioadele de ponta in functie de conditiile de acolo. De multe ori in mijlocul verii cand temperaturile sunt prea mari, opresc complet puietul si in perioadele cu temperaturi mai moderate, cum ar fi iernile (sau in regiuni mai apropiate de noi toamna si primavara) au maximul de puiet. Cum ar sti o regina de acolo cand sa inceapa si cand sa opreasca puietul in conditiile de la noi? Si daca oua iarna, cum va putea trece, cand nici ale noastre nu rezista pana primavara fara zboruri de curatire?
  Referitor la Buckfast, eu la italieni am citit multe nemultumiri ale stuparilor de degradarea raselor locale prin importul acestui hibrid. Chiar in zona ta, mai nordica, am citit ca aproape nu mai exista rasa locala, ligurica (nu ligustica). Aceasta rasa, de o culoare mai putin galnena, mai maronie, a fost una din rasele de baza care s-au folosit la creerea hibridului Buckfast si chiar crescatorii acesteia din urma sunt ingrijorati ca rasa Buckfast (care trebuie periodic recreeata din componentele initiale, nu va mai avea de unde sa ia rasa ligurica pura. Zicea ca pe o insula doar se mai gaseste asa cum era acum 40-50 de ani. Pentru noi, romanii, multi au atras atentia ca introducerea Buckfastului va duce la pierderea rasei locale si la scaderea performantelor apicole la toti stuparii care nu vor sa-si cumpere Buckfast. Intrebi cine o introduce? Cine vrea performante mai bune (pe care le si obtin cu prima generatie) sau de novici, care din nestiinta nu au rezultate cu albina noastra si atunci dau vina pe rasa si cauta in alta parte.

[edy]

Raspuns:
-cand pe data de 20 martie 1950 ,padre Adam a plecat din Anglia spre Franta-Elvetia-Austria-Italia-Sicilia......el s-a oprit in zona Liguriei unde a "descoperit" sa-i spunem aceasta varietate mai inchisa la culoare(sunt peste 3 varietati de ligustica)numita ligurica dar tot ligustica este (o varietate care astazi nu mai exista d.p.d.vedere al calitatilor sale genetice exceptionale-din varietatea ligura de astazi a ramas numai calitattile externe morfologice si atat) el a folosit aceasta varietate in primele sale incrucisari cu albina englezeasca care si aceasta nu mai este .
-in 1952 el a facut al doile set de calatorii incepand cu Algeria-Israel-Iordan.......pana in zona Alpilor Liguriei, de unde a luat alti campioni de albine ,ca dealtfel toti ceilalti campioni de albine care astazi sunt  se gasesc in Rothamsted Experimental Station, cea mai vasta si importanta colectie de orice rasa de albine din lume.
-in 1959,1962,1972,1976,1977 alte calatorii externe si alte valutari asupra acestor rase pe care el le-a studiat,si nu numai.
-introducerea Buckfastului in Italia ,Romania si a aaltor tari care au de mii de ani rasa lor locala este si a fost alegerea unor apicultori (ca sunt amatori sau profesionisti nu conteaza)care nu au fost in stare sa-si imbunatateasca rasa lor, si din motive economice in special- mai bine spus care au vrut sa o ia "pe scurtatura"- a astepata ani de zile ca rasa ta sa fie imbunatatite de nu stiu care Institut(si stim bine ce rezultate reale au acestea)au preferit o rasa,un hibrid chiar care promitea mai mult si poate ca produce mai bine ., cum spunea cineva mai sus-chestii de mentalitatea fiecaruia.
-"invazia" acestui hibrid in toata lumea,era de asteptat -era o chestiune doar de timp-secretul este altul- acolo unde asupra unei rase sau hibrid i se aplica ani de zile de catre cei mai mari experti in domeniul selectiei a unui program de selectie (si aici stim bine cat de perfectionisti sunt germanii,austriecii si englezii-cei care au revolutionat intreaga stiinta incepand cu Charles R.Darwin cu epocala sa opera "Originea speciilor"scrisa in 1859), Armbruster, F.Ruttner,Baldensperger,si multi,multi altii) nici nu se putea ca decursul acestui fenomen "de masa" sa fie altfel.
-cand in tarile cu o asa zisa apicultura avansata -si stiti la cine ma refer-se vor aplica timp de zeci de ani programe de selectiune adevarate si serioase, constante si sustinute de catre guvernul tarilor respective-atunci poate se va putea intrerupe acest fenomen al Buckfastului, poate ca este deja prea tarziu....dar cine stie....

[edy]

-ceea ce dezbatem sau mai bine zis ne schimbam idei intre noi face parte tot din acest tratat ....de apicultura, nu va indignati, cititi si ceva se va putea invata -dimpotriva din dezbateri  se invata mult mai mult decat din cititul unei carti sau site pe net.
-sopul de a prezenta aceasta carte pe forum nu este sa fac publicitate acesteia(poate ca datorita marimii ei de peste 1000 de pagini,peste 60 de capitole-va ffi tiparita peste multi ani,daca ...nu se stie),ci sa poata fi chiar combatuta, dezbatuta si inteleasa, ganditi-va daca ar fi facut asa ceva un K.von Frisch sau un Ruttner???-poate descoperirile si studiile lor ar fi avut o alta strada.(eu nu sunt la nivelul lor insa -vreau doar sa ajung intr-o zi sa-i imit prin studiile si descoperirile pe care le-am facut in toti acesti ani).