CHEMAREA PAMANTULUI!!

Creat de fiug1970, Aprilie 06, 2013, 12:48:18 AM

« precedentul - următorul »

fiug1970

Și ce pacat...

Era cândva, un sat cu case mici
Cu drumuri pietruite cu sudoare,
Dar azi, acolo, au crescut urzici
Iar drumul, zace astazi sub noroaie...

Și undeva, era o casă bătrânească
Împrejmuită cu un gard din brad,
Iar când bunica mă chema la masă
Mă așeza în poală, privindu-mă cu drag !

Iar lângă poartă, era o salcie bătrână
Ce sprijinea parcă pe umeri cerul,
Eu o urcăm să-l iau pe Dumnezeu de mână
Și să îl rog pios să-mi spună adevărul.

Îl întrebam când voi ajunge mare ?
Că îmi doream să nu mai fiu copil,
Iar salcia vărsând lacrimi amare
Ofta, foșnind din frunze în zefir...

Trecut-au anii și s-au dus ca vântul
Prin sat, s-au dărâmat și casele sărace,
Iar salcia bătrână sprijinind pământul
Plânge pe frunze, privindu-mă și tace.

De ce n-ai spus tu salcie bătrână
Că-mbătrânind ajungi un om bogat,
Și uiți sa-l ții pe Dumnezeu de mână
Fără să știi că .. fără El, ești tot sarac - Si ce păcat !

autor...DORIN DUMITRIU.drepturi de autor

fiug1970

E seară de Decembrie....Seară de ajun de Moș Nicolae. Toți, cu mic cu mare dau zor mai abitir ca niciodată să sfârșească îndeletnicirile abituale. E o forfotă nefirească prin toată casa. Cei mici,zglobii, își lustruiesc cu spor ghetuțele. ...Cei mari pari stingheri în casa lor devenită neîncăpătoare ca niciodată. ...
Se vorbește în șoaptă, cu teama de a nu deranja pe cineva sau ceva. ...
Crisparea ce plutește n aer se transformă n teamă. Cei mari privesc neliniștiți spre ceas și i zoresc pe prichindei să se retragă spre dormitoare. Aceștia, invocând felurite scuze, încearcă să întârzie momentul.
În sfârșit, unul câte unul dispar sub așternuturile moi și îmbietoare. Casa, dintr o data devine pustie. Nicio șoaptă, niciun suspir nu răzbate prin aerul sepultral. .....
Tăcerea asurzitoare este absolută și pune stăpânire pe tot și toate. Magia începe să prindă forme. ...Șoricelul buimac de somn, se ițeşte prin gaurica lui, dar se retrage în culcuș speriat. Șemineul, negru și tăcut, prinde dintr o dată viață. O lumină stranie coboară pe horn. Lumina învăluie parte din salon și devine orbitoare. ...
Cu un tușit gros și bătrân, din lumină își face apariția un moș. Se scutură de praf și lasă cu grijă n jos un sac enorm ce l ținu în spate. Îmbujorat la față, cu barbă albă și curată, privește n jur cu ochii vii și ageri. ...
Caută ceva însă nu pierde vremea. Locul îi pare cunoscut și imediat cu fața luminată se îndreaptă spre locul unde stau aliniate ghetuțe mici și mari.
Își dă căciula veche ca și el pe spate ,se apleacă greoi și cu mâna tremurând ă apucă o scrisorica ce o zărește într o gheată.
Se apropie de fereastră și făcând cu ochiul șăgalnic către Lună ,începe să citească încruntat :.......
                       Dragă Moșule
Îți scriu acum când iacă, sânt adult.
Știu c ar fi trebuit s o fac demult...
Îți scriu acum și cu rușine recunosc că i prima oară.
Te rog sfios ca să mă ierți că nu ți am scris odinioară.
Nu s vinovat. Și n ignoranța mea,candva,
Tot așteptam mereu ca să primesc ceva.
Nu mi a fost dat din vreme ca să știu
Că nu era deajuns cuminte doar să fiu.
Drept e că nici cuminte nu pre am fost,
Dar să vorbim acuma de trecut... nu are rost.
Acum iți scriu, dar iată, eu nimic nu ți cer.
Doar ca să știi că mulțumirea mea eu ți o ofer.
Și niciodată eu de nu ți am scris,
Nu pot să mint că atâția ani...... eu am făcut o n vis......
                                                   
                                                          F.I.C
Terminând de citit rămâne dus pe gânduri. Fața i se luminează și cu un oftat ușor închide plicul și l ascunde cu grijă în buzunarul hainei uitându se în jur speriat parcă. Tresare dintr o dată și dându și seama de timpul pierdut începe să așeze grăbit cadourile în ghetuțe. Se oprește în dreptul ghetelor de unde luase plicul și neliniștit scormoneste prin sacul mare. După ceva eforturi pipăie cu mâna ceva. Chipul i se liniștește și bucuros așează cu mare grijă cadoul ce l păstrase atât amar de vreme. ...
O portocală mare și strălucitoare..........

Vă doresc un Moș Nicolae plin de bucurii.!!!!!
Si o iarna liniștită pentru hărnicuțe!!!!!

stefan1

  Sarbatori fericite si tie!   ^:)^
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)