despre rame

Creat de antiopa din ardeal, Februarie 02, 2011, 11:02:39 PM

« precedentul - următorul »

teo

distanterul rame eu il fac pe circular cu pinza pusa in bataie 

milu56

Recomand producatorilor de rame sa lucreze cu scule de precizie (fresa) bine ascutite si cu mare atentie sa faca reglarea,pe urma totul merge ca pe roate si se vor obtine rame de calitate la dimensiuni precise.

cristipep

Felicitari antiopa din ardeal sunt reusite ramele......eu de exemplu am fostastazila mine in oras la apicola sa cumpar rame......ieftine intradevar 37 ron 25 buc rame 1/1 din tei , dar ....lucrate foarte prost......nefinisate .......si m-am lasat pagubas. :bravo:

antiopa din ardeal

Citat din: CRISTIAN71 din Februarie 13, 2011, 09:54:45 PM
O rectificare am si eu de facut. Pinzele de circular nu sunt placate cu placute mineralo-ceramice ( nu am auzit de asa ceva ) . Placutele pentru placare  sunt din carburi metalice .


  Aveti dreptate, primele placute fabricate, cunoscute sub numele de placute vidia cu siguranta au fost din carburi metalice. Daca nu ma insel in ultima vreme carburile metalice sunt amestecate sau chiar inlocuite cu diferite componente mineralo-ceramice avand ca rezultat cresterea duritatii si reducerea pretului de cost. Adevarul il stiu doar fabricantii si nu cred ca sunt dispusi sa-si divulge secretele. Dar sa revenim la "oile noastre"


  Dupa socotelile mele dintr-un metru ster de lemn de tei se obtin cel putin 400 rame dar nu mai mult de 600. Diferentele apar din diverse motive cum ar fi calitatea bustenilor si grosimea lor. Dar important este si modul de uscare astfel incat sa apara cat mai putine fisuri. Acestea apar la capete cel mai frecvent si se cunosc cateva  metode de evitare a lor. Bustenii pentru rame ii las la uscat timp de cel putin 2 ani fara sa dau jos coaja si pentru a reduce fisurile le fac o taietura in lung cat mai aproape de mijloc, operatie usor de facut cu ajutorul unei drujbe.

antiopa din ardeal

  Marele avantaj al folosirii acestei metode cred ca este evitarea debitarii bustenilor la gater care inseamna o multime de cheltuieli in plus , pierdere de timp, dar mai ales stres si uneori compromiterea materialului (pentru cei care nu au propriul gater).

CRISTIAN71

Nu sunt componente mineralo-ceramice. Au fost si sunt placute din carburi metalice sau carburi metalice amestecate procentual cu oteluri aliate.
Nu va luati dupa tot felul de oameni care-si da cu presupusul si din cauza pasiuni pentru lemn acum testeaza ce a fost testat sau inventat cu mult inaintea nasterii lor si vezii chipurile tocmai acum au descoperit nustiu ce . Fac aluzie la un anumit om care undeva pe aici ma contesta ( n-ar fi o problema ) Si invocind pasiunea pune la punct dupa principii personale o noua ordine in operatiile tehnologice din industrializarea lemnului confundind in unele cazurii si denumirile. Cind crede ca le stie pe toate , se intoarce si vrea sa zica ca daca ar lucra intun atelier de timplarie ar invata meserie .   Dupa cum sa exprimat chiar refuz sa-i raspund .
Dar sa revin : 1m ster = 0.65m cubi
Debitarea materialului lemnos in cherestea sau dulapi din speciile moi ( rasinoase, tei etc.) trebuie sa se faca intr-un timp cit mai scurt de la taierea copacului . Numai in anumite situatii debitarea se poate face si dupa un timp mai indelungat dar nu este cazul aici. Teiul treduie transformat in cherestea cit mai repede , pentru ca se sufoca mai ales daca busteanul este lasat in coaja o perioada mai indelungata. Din experienta mea sau mai bine zis neglijenta am aminat taierea unor busteni de tei , acestea sufocindu-se iar pentru ce voiam sa scot din ei ( diferite obiecte sculptate ) nu am mai reusit din cauza ca lemnul se ingramadea in fata dalti .
Nimic pe lumea asta nu se poate realiza fara pierderi.

antiopa din ardeal

  Nu stiu la cine va referiti in postarea de mai sus si, sincer nici nu ma intereseaza. Imi pare rau de controversele pe care le-ati avut dar este ceva specific mai ales la noi la romani desi peste tot exista rautate. Sfatul meu este sa nu puneti la suflet (desi e usor de spus dar cateodata greu de facut)
  In ce priveste prelucrarea lemnului stiu ca nu respect unele metode de lucru. Si in plus cu siguranta mai sunt unele care nici nu stiu ca exista. Dar pana una alta sunt multumit de ramele pe care le obtin. Cred ca am vazut lemn de tei sufocat, am patit acest lucru intr-un an in care dupa ce am despicat butucii i-am lasat intr-un spatiu inchis fara curenti de aer. In jur de 1-2 cm de la suprafata taieturii lemnul avea o culoare deschisa dar in rest era maroniu si mai moale. De atunci pastrez butucii despicati feriti de ploaie (nu stiu daca e bine, nu am procedat altfel) intr-un loc unde aerul sa circule. N-am incercat daca se poate sculpta dar ramele sunt destul de solide fata de cele de molid. Nu debitez cherestea din comoditate, sa nu ma complic cu depozitarea in vederea uscarii. Si in plus deoarece e nevoie de 2 grosimi de cherestea (37 mm si 20 mm) sa nu ma trezesc cu diferente mari ca numar de repere prelucrate si fara cherestea uscata pentru completarea dimensiunii deficitare.
  De la dv cred ca avem multe de invatat, poate ne povestiti despre lucrarile pe care le faceti mai ales despre sculpturi. Daca aveti si niste poze eu as fi incantat. Poate aveti poze si cu ramele executate si cu siguranta va produceti propriile lazi -niste poze si cu acestea.

antiopa din ardeal

  La prelucrarea ramelor din butuci prima data prelucrez 2 suprafete plane perpendiculare intre ele, punctul de plecare la debitarea cherestelei:

antiopa din ardeal

  Urmeaza executia de cherestea cu ajutorul circularului direct la grosimea necesara si retezarea unui capat astfel incat sa fie inlaturate fisurile aparute in timpul uscarii:
(Nu stiu de ce nu pot sa pun de-odata textul si poza)

orbanstefan64

pune textul complect dupa care pune pozele :hi: :hi: :hi:

antiopa din ardeal

  Intre timp am vazut ca subiectul confectionarii ramelor este aprins discutat si prezentat la alte capitole ale forumului. Prin urmare lucrurile prezentate acolo o sa incerc sa nu le repet ca sa nu plictisesc. O sa ma refer in continuare la pretul ramelor prelucrate dupa metoda de mai sus. Si tinand cont ca materialul nu trece pe la gater cheltuielile pentru un metru ster de lemn de tei nu depasesc 100 lei, bineinteles considerand munca efectuata ca o placere. Si daca nu am gresit la calcul si dintr-un metru ster de lemn se obtin intre 400 si 600 de rame asta inseamna un pret pe rama intre 0,25 si 0,17 lei. La un pret de ~ 1 leu/rama asta inseamna o economie de 0,75-0,83 lei/rama deci la prelucrarea a 100 rame o economie de 75-83 lei. In acest ritm amortizarea utilajelor de tamplarie se face rapid. Si pentru ca sunt si pescar nu scap ocazia sa ma laud ca am terminat prelucrarea ramelor necesare in acest an. Drept dovada sunt pozele de mai jos care prezinta o stiva de laterale vazuta din diverse unghiuri

antiopa din ardeal

  Si pentru ca amortizarea utilajelor sa se faca si mai rapid pot sa va arat ca se pot executa cu circularil si cu abrichtul dar mai ales cu circularul hranitoare tip uluc la un pret competitiv. Eu folosesc acest tip de hranitoare sub care amenajez rama claditoare prin folosirea rebuturilor de la lateralele ramelor. Prelucrarea hranitoarelor o fac pe circular din 4 reglaje.

antiopa din ardeal

  Aceste hranitoare au o adancime de ~11 cm si in ele incap in pozitie orizontala ~800 ml lichid dar tinand cont ca stupii sunt inclinati spre urdinis nu pun mai mult de 700 ml sirop. Am vazut in comert la ACA hranitoare tip uluc cu volumul de 500 ml la pretul de....10 lei/buc. Daca reusiti sa produceti propriile hranitoare economia de bani este substantiala.

antiopa din ardeal

  Prelucrarea hranitoarelor ca sa mearga usor si sa nu faca mult praf este recomandat sa se faca cu o panza de despicat (dinti mari si rari) care sa fie bine ascutita. Profesionistii cu siguranta au o freza pentru asa ceva. Daca panza de circular este bine ascutita spanul rezultat ar trebui sa arate cam asa:

tassevasi

In aceasta poza ,cum ati facut unul din santuri ?
La o singura trcere ,ori la 2 treceri si l,ati intors ?
Avati pinza cu ceprazul asa de mare ?
Multumesc
Numai bine  :hi: