Aberatii de sisteme in exploatarea apicola

Creat de gerula, Martie 07, 2012, 02:56:30 PM

« precedentul - următorul »

gerula

Citat din: Porfy66 din Martie 08, 2012, 10:36:34 AM
15 kg/stup se poate obtine, dar aceasta cantitate nu reprezinta profitul net. Din cele 15 kg obtinute trebuie sa platesti tratamentele, hranirile de stimulare, de completarea rezervelor etc... Aceste cheltuieli pot reprezenta in cel mai bun caz 30% din venituri. Profitul net ar fi in cel mai bun caz 10kg miere/stup (productie medie). :hi: :hi:
Cheltuielile de hranire si cele legate de pierderea familiilor din timpul iernii sper sa le reduc cu cel putin 25%.  Ideal ar fi sa acopar aceste cheltuieli cu polen, propolis, familii noi, ceara si eventul consultatii apicole platite pe astfel de forumuri.   Dupa cum ai spus insa factorul decisiv pare sa ramana potentialul zonei.  Oricare ar fi consecintele totusi nu accept sub 12/13kg pe stup caci sub aceasta cifra nu cred ca pot functioona.  Ce ziceti, sunteti de acord - batem batem palma la cifra aceasta? 

Porfy66

Ok. In anii bunisor e posibil!  :)
Cum vrei sa dezvolti stupina? De la cati stupi vrei sa pornesti?
:hi: :hi:

gerula

Citat din: Porfy66 din Martie 08, 2012, 11:28:18 AM
Ok. In anii bunisor e posibil!  :)
Cum vrei sa dezvolti stupina? De la cati stupi vrei sa pornesti?
:hi: :hi:
Nu am bani de stupi sau materiale anul acesta si sunt coplesit cu lucrarile din celalalt domeniu de activitate.  In cateva minute plec sa ma intolesc/utilez insa cu cate ceva pentru apicultura.  (Hainele frumoase si uneltele scumpe sunt cred o preconditie a sucesului.) 
Apoi ma gandeam sa ma invit pe la cativa amici care am auzit au stupi in zona Pitestiului.  Sa miros si eu un stup caci cu stupii lui Dragos de pe youtube nu pot face asta, sa ma las intepat, sa particip la lucrari intregul an si mai ales sa ascult. 
Iarna urmatoare am sa incerc sa construiesc cativa stupi orizontali pentru perfectionare lucrari/exploatare si care sa ramana ulterior pentru observatie, cate un vertical si poate un ME pentru familiarizare/evaluare in caz ca migrez vreodata spre ei, si orice model de stup/roinita imi va permite sa studiez, aplic si accelerez, multiplicarea familiilor de albine. 
Am sa analizez in paralel importanta rasei albinelor si, daca necesar am sa achizitionez in anul urmator un numar de familii pe care sa le folosesc strict la inmultire pana cand (doi/trei ani) ajung la cotele mentionate si cand exploatarea pentru miere o sa devina principala activitate.  Totul poate fi accelerat in functie de cat de repede invat din aceasta meserie dar, mai ales, de cat de repede fac rost de bani nu numai pentru infrastructura dezbatuta dar chiar numai pentru cutiile si familiile mentionate mais sus.
Ca de obicei, sunt deschis sa procesez orice deviere sugerati de la programul de mai sus.  In ultimii ani am invatat ca a nu avea bani sa porneti cum visezi si cum din punct de vedere economic ar fi logic este de multe ori o binefacere intrucat costul erorilor este cu m ult mai mic.
Multzam asistenta!

 

cristian87

interesant proiectul dumitale dar nu mi se pare fezabil.
un stupar trebuie sa aiba oricand posibilitatea sa isi inchida stupii si sa plece cu ei.
va recomand asadar sa cumparati pentru inceput 3-5 familii in primavara asta si sa observati pe pripria piele daca sunteti sau nu facut sa fiti apicultor
calculele de rentabilitate nu isi au nici un rost pana nu ati trecut macar o iarna.
zâmbeşte-mîine poate fi mai rău

gerula

Citat din: cristian87 din Martie 08, 2012, 05:16:22 PM
interesant proiectul dumitale dar nu mi se pare fezabil.
un stupar trebuie sa aiba oricand posibilitatea sa isi inchida stupii si sa plece cu ei.
va recomand asadar sa cumparati pentru inceput 3-5 familii in primavara asta si sa observati pe pripria piele daca sunteti sau nu facut sa fiti apicultor
calculele de rentabilitate nu isi au nici un rost pana nu ati trecut macar o iarna.

In afara cazului in care sunt lovit de alzheimer's inainte de termen, probail ceeace am sa descopar in primul an este ca sunt foarte putin facut pentru a fi apicultor, un pic mai mult probabil in cel de-al doilea an si m-as indrepta in anii urmatori spre ceeace numiti apicultor indiferent cum il definiti dumneavoastra.  Toleranta minima la intepaturi, pasiunea, un pic de capital si acces la materiale educationale/practica este cred bagajul cu care au pornit la drum majoritatea apicultorilor.  Am explicat un pic mai devreme de ce probabil am sa lucrez si iernez pe stupii cunostintelor in primul an. 
Observatia legata de mobilitatea stupilor o gasesc valida.  Desi am pornit discutia sub rubrica "apicultura stationara" m-am gandit gandit ca ar fi practic ca stupul sa poata fi eventual reciclat in pastoral sau pur si simplu mutat afara in cazul unui esec la etaj.
Intamplarea a facut ca in urma cu cateva saptamani sa aflu ca o ruda apropiata  din Teleorman foloseste un fost pavilion (obtinut in urma unui schimb de fier cu niste romi) ca adapost pentru ciobani sai.  Vanzatori au reciclat tot cornierul insa casuta (si altele de pe ea sper) sunt inca intacte – tipul o tracteaza cu usurinta cu tractorul sau asa ca de-abia astept sa o vad.  A platit pe ea echivalentul a 1,700 kilograme de fier vechi si am primit asigurari ca daca o doresc in anii urmatori o pot avea raportand acel tonaj la pretul fierului din momentul tranzactiei – ma rog, si cateva "manunchiuri"de pomi.  (Apropos, evaluandu-o cu putinul de informatii disponibile – am sa incerc sa revin cu cu poze – pare o tranzactie buna?)  Gandindu-ma ca este posibil sa ma apuc de apicultura (poate chiar pastorala) si necunoscand deocamdata latimea pavilionului am lansat mai devreme o intrebarea (inca neabordata) legata de minimul numarului de rame pentru stupul orizontal.  Deasemenea, in ciuda faptului ca din greseala am citat pretul cutiei facuta din OSB de 10 mm (aprox 30 ron) am specificat ca ea va fi facuta din OSB de 18mm, minimul necesar de grosime pentru a rezista in pastoral si/sau pentru ierna in pavilion sau afara.  Altminteri nu as fi dublat aproape costul unei cuti ce urma a sta intr-o cladire in care temperatura nu ar scadea sub 5 gardeC.  Finally, pe cat de improbabil, nu vad de ce cutia precum descrisa nu ar putea ceda altitudinea atat timp cat ea este deja mobila pentru a putea fi accesata din  interior.  Desigur ar fi nevoie de un nou colector de polen si probail o mica platforma/grilaj pentru transport si minora adaptare la urdinis insa desigur imi scapa daca exista necesitatea altor modificari.   
Multumesc pentru observatii si sper sa nu ramana singurele / Sanatate

kamy


stupii cu urdinisu spre nord pornesc mult mai tarziu sant muuult mai slabi.am incercat si am intors lazile pt ca ereau dispuse in patrat,dar a ramas nerezolvat estul si vestul,eu vreu sa-ncerc ceva sa pun stupii pe rafturi in solar pentru iarna viitoare,de aceea daca tot vrei s-o faci lasa loc sa poti face o terasa inchisa sus si lateral de vre-o 1,5 -2 m si in fata sa-i pui folie iarna,dar sa fie facuta din material transparent,poly sau fibra.doar daca faci o constructie gen solar nu importa pre mult punctele cardinale ca e temp uniforma,dar vorbesc din gandite si praftica omoara!

gerula

Citat din: cheregi ioan din Martie 09, 2012, 09:14:37 AM

stupii cu urdinisu spre nord pornesc mult mai tarziu sant muuult mai slabi.am incercat si am intors lazile pt ca ereau dispuse in patrat,dar a ramas nerezolvat estul si vestul,eu vreu sa-ncerc ceva sa pun stupii pe rafturi in solar pentru iarna viitoare,de aceea daca tot vrei s-o faci lasa loc sa poti face o terasa inchisa sus si lateral de vre-o 1,5 -2 m si in fata sa-i pui folie iarna,dar sa fie facuta din material transparent,poly sau fibra.doar daca faci o constructie gen solar nu importa pre mult punctele cardinale ca e temp uniforma,dar vorbesc din gandite si praftica omoara!
Multumesc raspuns,
Sper sa vorbim un pic si despre cat de vitale sunt zborul de curatire si aici apicultorii cu experienta ne pot ajuta mult.  Un coleg forumist cu mesaje inteligente are se pare stupii mai la deal/munte spunea ca uneori albinele nu-i ies la zborul curatire pana hat primavara;  este presupun o situatie des intalnita la altitudine mare.  In America de Nord stupi sunt in mod uzual paletizati si iernati in beciuri sau hangare cu temeratura si ventilatia strict controlata si nu aud sa fie ingrijorati de zborurile de curatire.  Iarasi, poate colegi din zona respectiva au mai multe informatii.     
Ideea cu solarul are merit insa nu cred ca este solutia ideala.  Anul acesta construiesc si eu un solar semi-ingropat (1.3m) de vreo 60 m2 si in primul rand la el m-am gandit pentru iernare.  Pe langa absenta stresului fonic am conclus este necesar sa fie intuneric deplin, umiditate redusa si monumental in importanta bine ventilat Co2-ul asigurand in aceelasi timp acel cheie 5 grade Celsius.  Intr-un solar, chiar precum cel de mai sus, cred ca ar fi greu sa asiguram aceste conditii.  Orice excess de caldura a fost deja indicat poate duce la riscuri/penalizari primavara iar in solar pericolul supra incalzirii este omnipereznt.  Protectia impotriva gerului intr-un solar clasic nu este nici ea grozava si atunci doar cea impotriva vantului si a curentilor reci ramane un real avantaj ori astfel cred ca stupi ar fi mai bine serviti prin masurile clasice de exterior pe care majoritatea apicultorilor deja le folosesc.
Ideea cu terasa la etaj este deasemenea buna si este de fapt ,,my fallback position" – pozitia de repliere.  Sunt si acolo cateva probleme de rezolvat si daca tot m-am intins din nou hai sa le mentionam desi speram sa nu va distrag inainte de a analiza mai mult prima situatie propusa.
Ar fi o forma de exploatare privita cred cu ochi mai blanzi de catre apicultorii conservativi de la care sincer as fi vrut sa aud comentarii inversunate pana acum – sper ca wekend-ul sa animeze un pic discutia.  Costul de pornire ar fi un pic mai mic, investitia progresiva complementand o crestere organica a stupinei unde implementand probabil stupi ME nivelul de expertiza necesar ar fi acumulat mai greu si in timp.   
Probabil s-ar izola mai bine tavanul incaperilor de jos si turna o placa nu numai peste casa dar si peste aplecatoarele planificate in jurul casei.  (In caz extrem probabil se poate lucra pe o platforma de lemn.)  Se renunta la orice constructie la etaj, construind acoperis pe intreaga suprafata, si inalta ieftin – intreg sau partial rabatabil pentru lumina/aer - peretii de Nord si Vest.  Stupi (verticali, ideal ME) ar fi pozitionati E/SE experimentand cu distantele pentru o maxima ocupare. Problema acesului la lumina la un acoperis atat de adanc (si chiar a caldurii) ar putea fi partial rezolvata prin introducerea la coama sau chiar intercalarea unor placi groase de policarbonat in acoperis – bineinteles cu costul slabirii structurii de rezistenta a acoperisiului.  Iarna se pot face restrangeri de stupi, inaltare (folie probabil) a peretilor expusi.  In functie de locatia unei astfel de stupine, vulnerabilitatea acoperisului ce s-ar dori cat mai inalt ar ramane cred o foarte mare problema. 
Intr-o astfel de situatie s-ar ajunge probabil la un numar similar de familii insa cu o productivitate/calitate si probabil usurinta in exploatare superioara.  Nu am computat insa datorita costului mult mai mare al stupilor si colectoarelor de polen investitiile ar fi similare chiar si dupa repozitionarea camerei de prelucrare a produselor finite.  In conditii normale nu ar exista posibilitatea iernarii stupilor intr-un mediu inchis, ideea de la care plecasem.   In ceeace ma priveste, intrega constructie aflandu-se foarte probabil in viitor pe un beci generos, initial as putea experimenta si foarte probabil implementa iernare stupilor in beci, paletizati si rulati pe lize ieftine pana la un lift simplu (aprox. 1000E). 
Din nou, sper sa mai discutam si despre formula de exploatare propusa anterior care, ignorand problemele legate de exploatarea la altitudine, aduce in analiza provocarile exploatari unui sistem - pavilion la sol cu exploatare eficienta si iernare in conditii ideale – ce ar reprezenta cred o optiune viabila in apicultura, mai ales in cazuri cu potential melifer bun insa teren putin.
Ca de obicei, va rog sa considerati topicul.  Sanatate   

johnysibiu

Toata polologhia se reduce la o singura intrebare: ce cules tintesti? De aici pornesti cu nuantarile!

gerula

Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 12:42:03 AM
Toata polologhia se reduce la o singura intrebare: ce cules tintesti? De aici pornesti cu nuantarile!
Salut,
Am descris un pic zona in primul mesaj.  Cu exceptia teilor din care am vazut doar niste izolati cred ca ar fi cam din toate cate (cel) putin.  Baza ar fi reprezentata cred cele cateva hectare salcami ce incep la numai 250 metri de locatie si surprize sper uneori foarte placute as avea de la rapita si floarea soarelui – niste pajisti, mici livezi, lucerna si o padure care insa pare a fi cam departe la 3/4 km. 
Mai concret te rog insa, la ce te referi cand spui ca planta tinta influenteaza nuantarile - model de stup, dimensiune stupina, pozitionarea/exploatarea, metoda de iernare, profitabilitate? 
Multumesc de interventie... cred   

johnysibiu

Albina noastra este proiectata sa sa atinga potentialul maxim la faneata.Daca ai un target mai devreme ca faneata (salcam, rapita - plante neautohtone) atunci uita de iernare in adapost.


Practic in aceasta consta succesul unui stupar: sa atinga maximul de dezvoltare al familiilor in ajunul culesului principal si atunci sa aiba si vreme buna.Aceasta este tinta jocului de strategie.

Daca plimbi stupii mai poti jongla.Daca esti stationar esti la mila bunului D-zeu.

pharaonu75

Eu sunt in inima Baraganului si aici nu avem faneata, asa ca, din pura curiozitate, risc doua intrebari:
- in ce perioada este culesul la faneata?
- cam care este productia de miere, intr-un an mediu, la faneata?

Multumiri anticipate!
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)<br />Sun Photo     YouTube

cristian87

la mine pe valea tarnavei mari am doua culesuri mai serioase la faneata
primul vine dupa tei si extrag cam un cat de 3/4 de familiile bune , la altele mai putin.
al doilea cules vine la otavă, coasa a doua , care infloreste in a doua jumatate a lui august , inceputul lui septembrie.
la mine coincide cu inflorire lui solidago sau sulfina mare de gradina sau navalnic asa ca extrag destul de bine si de aici  in plus daca nu am ghinion cu ceva mana pe mierea asta iernez.
Ce e mai important e faptul ca asigura un cules de intretinere pe tot sezonul apicol avandu-se in vedere ca pe fanete sunt plante care infloresc succesiv iar unele au inflorescente care se dezvolta si infloresc treptat toata vara.
mai bun decat faneata e doar terenul arabil parloaga aici sunt in principal scaietii care asigura polen si nectar tot sezonul.
zâmbeşte-mîine poate fi mai rău

gerula

Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 01:35:02 AM
Albina noastra este proiectata sa sa atinga potentialul maxim la faneata.Daca ai un target mai devreme ca faneata (salcam, rapita - plante neautohtone) atunci uita de iernare in adapost.


Practic in aceasta consta succesul unui stupar: sa atinga maximul de dezvoltare al familiilor in ajunul culesului principal si atunci sa aiba si vreme buna.Aceasta este tinta jocului de strategie.

Daca plimbi stupii mai poti jongla.Daca esti stationar esti la mila bunului D-zeu.
Ma tem ca nu inteleg cateva lucruri, probabil lipsa de expereinta.
In primul rand nu pot raporta infloritul fanaetei (nici macar definita ei in zona mea) la cel al rapitei si salcamului. 
In al doilea rand, cele doua culturi sunt foarte importante si cred nu numai in planurile mele de productie deci daca aceste plante sunt prin zona si eu indeplinesc (si) cu ajutorul lor la culesul anual acel minim 12/13 kg atunci mila lui Dumnezeu este ok pentru mine la stationar si ea pare a fi suficienta pentru multi dintre cei care practica se pare cu success acest tip de exploatare.
In final, exploatata traditional albina romaneasca desigur inplineste un potential de dezvoltare suficient de mare sa-mi ridice mie parul in cap cand aud recordurile apicultorilor la salcam si chiar la rapita.  Atunci spune-mi te rog cum ai determinat ca albina in mediul analizat nu ar urma cursul dezvoltarii suratelor fara acoperis?  Cu simple prognoze meteo sau (mult mai sofisticat :razz:) cu observatii pe cativa stupi la exterior as modula in atmosfera controlata temperatura si chiar  umiditatea astfel incat sa declansez zborurile si sa impulsionez dezvoltarea.  Aceasta o pot face chiar si numai pentru zborurile de curatire (despre care, apropos', inca nu m-ati convins sunt esentiale) caci se pare ca albina are un timp de raspuns foarte scurt la schimbarile de temperatura.
Nu este o coincidenta ca iernarea/riscurile iernarii sunt atat de dezbatute.  Operatiunile de iernare executate imperfect pot face observ diferenta dintre castig si pierdere in apicultura ori in aceste conditii nu poti ignora cu atata usurinta o alternativa relativ simpla care promite sa mareasca profitabilitatea exploatarii, mai ales in cazul exploatarilor profesionistilor. 
Weekend placut!

johnysibiu

Teoretic faneata este la apogeul infloririi pe 15 iunie.

Daca vrei sa prinzi rapita si salcamul trebuie sa ai zboruri de curatire in februarie ca sa poti sa te apuci sa stimulezi familiile.

Fara curatire matca nu  va incepe ponta si nici nu vei putea face stimulare astfel incat familia sa atinga dezvoltare satisfacatoare la sfarsitul lui aprilie (rapita si inceputul salcamului).

Am experimentat iernarea in adapost in mai multe variante, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.

bucovineanu

Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 09:51:44 PM
, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.
Foarte adevarat si foarte frumos spus.