SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR

Creat de dragos2006, Octombrie 15, 2009, 12:04:21 AM

« precedentul - următorul »

valter

puchi a spus:
''Am inteles dar ar fi fost frumos sa-mi spuneti  si dv" Dle".
I-mi cer scuze, dar cum am facut liceul la tara la Piatra Neamt sub Pietricica, nu am reactionat conform dorintelor dumitale.
Eu am fost domn, acum doar taran crescator de albine, cu predilectie apis carpatina bine selectionata.
sa fim sanatosi.
Iertarea este o virtute crestina.    Alexandre Dumas.

milu56

Sa avem grija samearga bine stuparitul,este cel mai important lucru.

ioanardelean55

puchi .i.ti dau un sfat , de fapt  este o vorba veche din popor care spune asa...capul plecat sabia nu...l taie  daca vrei sa afli multe lasa orgoliu si pretentiiile  e un sfat prietenesc.

milu56

Citat din: AndreiRN
Citat din: milu56
Citat din: AndreiRNDa, mi-am facut singur 3 serii de matci.
Cate regine intro serie?
7, 2 si 5.
Deci sa inteleg,5 regine intro serie?

D006

da, ultima serie a fost de 5 din 6 botci.

milu56


D006

Nicidecum.
Metoda Miller fiind cea mai simpla.

milu56


D006

6
   CRESTEREA DE MATCI , IN CICLUL BIOLOGIC AL COLONIEI
    Cresterea pentru inmultirea coloniilor : MATCI DE ROIRE
   Roirea albinelor  si procesele care duc la acest fenomen  sunt printre cele mai frecvent descrise momente  din viata coloniei de albine. Totusi nu exista o parere unitara asupra cauzelor ce le declanseaza. Aceasta nesiguranta se datoreaza probabil in cea mai mare parte  multitudinii de factori  care influenteaza comportamentul de roire .
  Asemenea factori sunt :
   - STAREA COLONIEI
   Cand colonia de albine  atinge punctul maxim in dezvoltare , si tendinta de roire inregistreaza maxima. De aceea anotimpul  joaca un rol deosebit pentru cresterea matcilor de roire . In aceasta perioada  este foarte usor ca spatiul existent  sa devina neincapator pentru masa de albine care s-a format. Multe albine tinere sunt gonite din cuib  si devin albine roitoare.
  Alti factori favorizanti  sunt : oferta bogata de polen , culesuri de lunga durata , dar des intrerupte si vremea calda .
    -STAREA MATCII 
  Varsta matcii joaca un rol important pentru crearea  tendintei  de roire ; coloniile care au matci  mai batrane de un an roiesc mai frecvent  decat cele cu matci tinere . Acelasi lucru este valabil  si pentru coloniile  cu matci  care au un defect corporal. Unii explica aceste fenomene printr-o predare  scazuta de substanta de matca.
   - CAUZE GENETICE
Exista rase care au o tendinta crescuta innascuta  la roire naturala chiar daca puterea familiei este scazuta
  Alte rase in schimb , tendinta de roire este slaba , de exemplu   A.m. ligustica . dar chiar in cadrul unei rase exista diferente mari in privinta tendintei de roire. De aceea  prin selectie  se obtine destul de repede deplasari considerabile  intr-o directie sau alta

D006

Citat din: dragos2006
Cand colonia de albine atinge punctul maxim in dezvoltare
Aici cred eu ca este cheia atat in privinta roiri cat si a agresivitati excesive.
Impiedici familia sa ajunga la acest punct maxim si devine mai ascultatoare.

stefan1

Cine vrea sa exploateze bine un cules trebuie sa aiba cat mai multe albine culegatoare. La un stup 'slabit' pentru a nu roii matca are tendinta de a readuce familia la puterea maxima si deci sa depuna cat de multe oua, iar pentru cresterea puietului sunt ocupate (ca proportie din toata populatia coloniei) mult mai multe albine decat intr-o familie aflata la dezvoltare maxima. In plus la un stup cu foarte multe culegatoare, la un cules bun se blocheaza mai repede cuibul cu nectar si matca are chiar mai mic spatiu de ouat decat la un stup mediu dezvoltat, lucru care favorizeaza si mai mult acumularea. Totul este ca prin asigurarea de spatiu, aerisire, cules, sa nu lasam stupul sa-si traga botce de roire. Aici si soiul are un mare rol.
E adevarat ca o familie mai mica poate fi mai putin agresiva si mai usor de stapanit in ce priveste roirea, dar noi trebuie sa gasim linia optima, incat sa obtinem cat mai multa miere si sa evitam intrarea in starea de roire. Nu este usor, ca o lipsa de cules sau o perioada ploioasa care impiedica culesul, poate transforma o stupina care promitea culesuri record, in una care nu mai poate fi oprita din roit.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

D006

7
     Cresterea pentru inlocuirea unei matci  necorespunzatoare  fara inmultirea coloniei : INLOCUIREA  LINISTITA  A MATCII
    Acest proces se observa  in cazul inlocuirii matcii in afara  "perioadei de roire"  , in colonii slabe , in conditii externe nefavorabile  , cand tendinta de roire  este genetic scazuta. Unii autori considera inlocuirea linistita a matcii un proces de roire mai slab.
  Si dupa  introducerea  in colonie  a unei matci  de provenienta  straina ( dintr-o alta rasa  sau alta susa)  se poate observa  destul de des o inlocuire linistita  , cu toate ca la inceput  pentru cateva saptamani matca fusese acceptata. Evident  ca in aceste cazuri reactia albinelor la caracteristica "strain"  a fost aceiasi  ca la "inferior".
   Numarul  botcilor cladite  in vederea  inlocuirii linistite este mic  , 3 - 5 . Nu apar schimbari  in compartamentul intregii colonii , ca atunci  cand  se pregateste  de roire.
   Accentuarea  tendintei determinate genetic  de innoire  a matcii numai prin inlocuirea linistita , fara roire prealabila  , este un scop important al selectiei  apicole .

D006

8
      CRESTEREA PENTRU INLOCUIREA  UNEI MATCI PIERDUTE  : SALVARE
          Cand matca se pierde neasteptat , apare la lucratoare  - pe langa alte schimbari de comportament  -  si tendinta de a creste matci  din larve  care initial erau sortite a da nastere unor lucratoare . Pentru  aceasta celulele hexagonale  si inguste de lucratoare  sunt schimbate in botci largi , in forma de clopot , iar larvele  primesc laptisor de matca .
           Spre  deosedire de botci de roire  si cele de inlocuire linistita  , care se gasesc  de obicei pe laturile fagurelui  , catre rama , sau  la marginea inferioara  a fagureluik , cele de salvare  sunt imprastiate pe toata suprafata fagurelui. Numarul lor  poate fi de 25 sau chiar  35 , chiar  si la rasele europene  care construiesc  putine botci de roire.
  Salvarea , ca si inlocuirea linistita , este  destul de independenta de sezon . In schimb numarul si calitatea matcilor  crescute  depind vizibil de starea generala a coloniei  ( putere , starea de hranire ) si de conditiile exterioare . Insa in general pot fi crescute  matci in caz  de orfanizare oricand exista larve tinere.
    Intr-un singur punct  important  difera insa cresterea  de salvare , nedirijata, de celelalte doua forme  de innoire a matcilor : perioada in care larva  este luata in ingrijire  specifica  de matca difera intre limite foarte largi.
       Celulele  de lucratoare care contin  oua  nu sufera  aproape  niciodata  schimbari  in coloniile orfane. Nici forma  celulei  nu se schimba , nici  nu se depune laptisor  langa ou . In schimb  larvele  declanseaza  foarte repede  "instinctul de salvare " . dar albinele  orfane  nu diferentiaza larvele de varste diferite . Ele acorda  ingrijire specifica de matca  atat unor larve foarte tinere cat si unora  care se afla la limita extrema  a posibilitatii de virare. Urmarea  este ca daca albinele  au libera  alegere a larvelor   , botcile  sunt de varste foarte diferite.. de aceea in cazul unor asemenea  cresteri  matcile care eclozioneaza  primele sunt  cele mai mici si cel mai prost dezvoltate , rezultand  din larvele cele mai varstnice

D006

INFLUENTA FACTORILOR DE CRESTERE ASUPRA DEZVOLTARII MATCILOR
                   Calitatea matcii este determinata  de origine  si de modul in care a fost crescuta. ne vom ocupa de crestere. O crestere  optima  presupune conditii optime  in timpul dezvoltarii larvelor  si pupelor.
                Deoarece  matca si lucratoarele  provin din material germinativ ontogenetic  similar iar dezvoltarea  deosebita  a celor  doua caste este determinata  exclusiv  de factori nutritivi , se poate presupune  ca factorii  care influenteaza  direct sau indirect hranirea larvelor influenteaza totodata si dezvoltarea lor.  ceea ce poate sa fie deosebit de insemnat  mai ales pentru cresterea artificiala a matcilor , unde la variatii naturale  ale conditiilor de dezvoltare  in colonia de albine se sdauga si urmarile interventiilor apicultorului. Trebuie sa ne asteptam ca in conformitate cu conditiile de crestere  vor apare femele sexual normale  sau malformate - femele care in ceea ce priveste caracteristicile si propietatile lor  pot fi considerate matci "optime" si altele care deviaza mai mult sau mai putin de la aceasta imagine ideala.
            Definitia  unei matci  optime  insa nu este asa de simpla . Pe de o parte si matcile de roire , care se cresc in colonia de albine in conditii perfect naturale , apar variatii destul de pronuntate ale caracteristicilor ; iar pe de alta parte exista deosebiri importante care se bazeaza pe provenienta matcilor.
           Pentru a aprecia  cu exactitate  efectul diversilor factori de crestere  asupra dezvoltarii matcilor  trebuie facut facute incercari de crestere comparativa. Provenienta controlata si un material experimentalcat mai numeros  sunt salutare. la produsii de crestere  ne intereseaza mai ales acele caracteristici  la care matcile si lucratoarele se deosebesc evident. pe langa aceasta trebuie sa tinem cont  insa si de influente  care nu sunt catusi de putin legate de formarea castelor , ci au pur si simplu efect de stimulare sau de inhibare a dezvoltarii matcilor .
   Influente posibile :
                                         MATERIALUL  DE CRESTERE
                                         ORGANIZAREA CRESTERII
                                         CRESTEREA MATCILOR
                                         MEDIUL

D006

Sar putin si vrea sa ating un subiect nedezvoltat pana acum  : Transportul matcilor .
   PASTRAREA IN CUSCA DE TRANSPORT 
     Matcile pot ramane 2 sapt. in cusca de transport , fiind insotite de 10 albine si avand serbet . Cu 20 de albine traiesc mai mult  , cu 50 de albine pot rezista 3 - 4 sapt ( FRESNAYE)  . LAIDLAW - ECKERT  recomanda  o temperatura  de 30  -40 grade  si neaparat ratii de apa suplimentara . FRESNAYE  a facut numeroase experiente  si a obtinut cele mai bune rezultate la 25 grade  fara adaos de apa . El a depistat ca albinele pot prelua suficient serbet  la o umiditate relativa a aerului de 50 - 60 % pentru a trai. daca primesc in continuare  apa suplimentar  , ele vor manca mai mult  decat este necesar  , se umple prea tare punga lor rectala  , pierd fecale , se innegresc  si traiesc mai putin . Deci greutatile sunt legate in  primul rand de albine , mai bine zis de digestia lor.