faina de soia

Creat de viorel08, Februarie 02, 2014, 08:29:34 PM

« precedentul - următorul »

octav

Va salut,
As vrea sa-mi spuneti daca aceste produse sunt ok pentru a face turta proteica, sau daca nu, care nu e bun si de ce.
Multumesc
http://jimm69.sunphoto.ro

Fa cat mai multe greseli cu putinta, dar tine minte un singur lucru; nu fa de doua ori aceasi greseala. Si te vei dezvolta ---
OSHO - Curajul Placerea de a trai periculos

yulian

Eu nu am vazut nicaieri turte cu faina de ovaz iar faina de soia...e faina de soia si se poate folosi la producerea turtelor!

octav

Nici eu nu am vazut, dar am cumparat azi ptr masina de paine si ma gandeam de ce nu ar merge si in turte? mai ales ca are ceva proteina in ea.
http://jimm69.sunphoto.ro

Fa cat mai multe greseli cu putinta, dar tine minte un singur lucru; nu fa de doua ori aceasi greseala. Si te vei dezvolta ---
OSHO - Curajul Placerea de a trai periculos

yulian

Un sfat: nu incercati sa rescrieti cartile de apicultura. Studiile privitoare la inlocuitorii de polen au fost facute pe parcursul mai multor ani si pe mai multe familii martor. In plus, trebuie sa stiti continutul de proteina bruta existent in faina de ovaz pentru a putea face calcule. Pus intr-o proportie prea mare, o sa ia turtele greu sau exista posibilitatea intoxicarii albinelor, prea putin nu isi face efectul. Pentru documentare, am mai spus, cititi Sporirea productiei de miere de A. Malaiu.
Succes.

mmacreanu

Citat din: yulian din Februarie 05, 2014, 06:54:32 PM
Multumesc dl Jenica!

@Cristi92,
E vorba de 15% proteina bruta...nu 15% din totalul cantitatii. Mai jos ceva ce am gasit eu la un momentat pe un site ( nu mai stiu de unde, dar l-am salvat in comp) sau citeste A Malaiu - Sporirea productiei de miere. Calculul se face cu regula de 3 simpla in functie de nivelul de PB din amestec.

Substituenţii de polen folosiţi în hrănirea albinelor conţin proteină brută (PB) în următoarele proporţii: drojdia de bere uscată inactivată prin fierbere - 45%, drojdia furajeră inactivată - 48%, şrotul de soia - 44%, şrotul de floarea-soarelui - 42%, cazeina - 81%, laptele praf integral - 25%, laptele praf degresat - 33%, laptele de vacă - 3,5%, făina de frunze de lucernă - 20%, făina de carne - 53%, făina de sânge - 82%.

Pentru satisfacerea necesarului de proteină, amestecurile de substituenţi de polen trebuie să asigure un nivel de proteină brută de 5-10%, iar în cazul absenţei totale a păsturii, acest nivel creşte la 10-15%.

Calculul nivelului proteic

Stabilirea nivelului proteic al turtelor energo-proteice se realizează în mai multe etape. Se stabilesc mai întâi sortimentele de substituenţi proteici pe care îi vom folosi în amestec şi apoi ponderea lor.

Să presupunem că avem la dispoziţie: făină de soia (44% PB), drojdie de bere (45% PB) şi lapte praf degresat (33% PB). În amestecul preconizat, făina de soia va reprezenta 50%, drojdia de bere 25% şi laptele praf degresat 25%.
În 100 g amestec de substituenţi de polen vom avea următoarele nivele proteice:

100 g făină soia ............................ 44% PB
50 g făină soia ..............................  x

x a   50 x 44   a 22 g PB
          100


100 g drojdie bere ......................... 45% PB
25 g drojdie bere ........................... x


x a     25 x 45   a  11 g PB
            100


100 g lapte praf degresat ............... 33% PB
25 g lapte praf degresat ................. x

x a   25 x 33   a 8 g PB
          100

Cele 100 g amestec de substituenţi de polen conţin 41 g PB (22 11 8).

În vederea asigurării nivelului proteic dorit al unei turte de 1 kg trebuie să determinăm în ce cantitate de pastă (miere şi zahăr) trebuie inclus amestecul de substituenţi de polen.

În cazul unei turte de 1 kg cu un nivel proteic  de 15% (150 g PB) vom avea:

41 g PB ........................................... 100 g amestec substituenţi
150 g PB .......................................... x


   
x a  150 x 100  a 362 g amestec substituenţi
            41

1000 g - 365 g â 635 g zahăr pudră şi miere

În cele 635 g, zahărul pudră reprezintă 80% (adică 508 g), iar mierea 20% (adică 127 g). În acelaşi mod pot fi calculate şi alte nivele proteice.

Hrana suplimentară se administrează în doze reduse şi la intervale mici de timp, deoarece, când este distribuită în doze mari şi la intervale mari, creează doar şocuri nutritive, fapt dăunător stării generale a familiei de albine.

Din cate am inteles, faina de soia se pune mai putina pentru ca iau albinele mai greu turta.
Reteta pe care vreau sa o fac eu (nu-mi aparatine!)

120 g lapte praf degresat - 39.6PB;
120 g drojdie de bere inactivata -54PB;
60 g faina de soia -26.4PB;
200 g miere lichefiata (incalzita pe bain marie);
500 g zahar pudra;
40 ml protofil.
Total 120PB, adica 12%.

Succes!

Daca in turta mai pui si apicomplex? Eu ma gandesc sa nu pun deloc faina de soia, sa folosesc diferenta de PB completand cu lapte praf!
Când ești mort, nu știi ca ești mort. E greu doar pentru ceilalți. La fel și când ești prost.

octav

In poza de mai sus cu faina de soia 18g inseamna 18% proteina bruta?
Sau 18g in punga de 250g = 7.2% proteina?
Cum se calculeaza? stiti?
http://jimm69.sunphoto.ro

Fa cat mai multe greseli cu putinta, dar tine minte un singur lucru; nu fa de doua ori aceasi greseala. Si te vei dezvolta ---
OSHO - Curajul Placerea de a trai periculos

yulian

#21
Pt mmacreanu -> Apicomplexul este doar un biostimulator care nu contine PB, doar vitamine necesare dezvoltarii timpurii. Am uitat sa adaug ca si eu il voi folosi dar, la fel, folositi instructiunile...2 gr la kg de pasta sa evitati intoxicarea albinelor! Pt calculul exact, in functie de ce vreti mai mult in turta aveti formulele mai sus. Total PB in pasta trebuie sa fie intre 10-15%. Prea mult nu-l iau, prea putin nu-si atinge scopul.

Pt octav. Chimia nu a fost una dintre cele mai indragite materii de-a lungul scolilor pe care le-am frecventat, dar am incredere in apicultorii care au experimentat...pe albinele lor! Pt ca vad ca vrei sa devii chimist agronom  :D - http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-22-2007-(79840).html

  II. DETERMINAREA PROTEINEI BRUTE

    1. Scop şi domeniu de aplicare
    Aceasta metoda se utilizează pentru determinarea conţinutului de proteina bruta din furaje pe baza conţinutului de azot, determinat în conformitate cu metoda Kjeldahl.
    2. Principiu
    Proba se digera cu acid sulfuric în prezenta unui catalizator. Soluţia acida trebuie alcalinizata cu soluţie de hidroxid de sodiu. Amoniacul se distileaza şi se colectează într-o cantitate masurata de acid sulfuric, al cărui exces este titrat cu o soluţie standard de hidroxid de sodiu.
    3. Reactivi
    3.1. Sulfat de potasiu
    3.2. Catalizator: oxid de cupru (II) CuO sau sulfat de cupru pentahidrat (II), CuS0(4) . 5H(2)0
    3.3. Zinc granulat
    3.4. Acid sulfuric, p20 = 1,84 g/ml
    3.5. Acid sulfuric C[1/2 H(2)S0(4)] = 0,5 mol/l
    3.6. Acid sulfuric C[1/2 H(2)S0(4)] = 0,1 mol/l
    3.7. Indicator roşu de metil: se dizolva 300 mg de roşu de metil în 100 ml de etanol, \f2\'f3 = 95-96% (v/v)
    3.8. Soluţie de hidroxid de sodiu (poate fi utilizat gradul tehnic) \f2â = 40 g/100 ml (m/v: 40%)
    3.9. Soluţie c de hidroxid de sodiu = 0,25 ml/l
    3.10. Soluţie c de hidroxid de sodiu = 0,1 mol/l
    3.11. Piatra ponce granulata, spalata în acid clorhidric şi aprinsa
    3.12. Acetanilida ( m.p. = 114°C, N = 10,36%)
    3.13. Sucroza (libera de azot).
    4. Aparatura
    Aparatura potrivita pentru efectuarea digestiei, distilarii şi titrarii, în conformitate cu procedura Kjedahl.
    5. Procedura
    5.1. Digestie
    Se cantareste 1 g de proba cu o aproximatie de 0,001 g şi se transfera în retorta aparatului de digestie. Se adauga 15 g de sulfat de potasiu (pct. 3.1), o cantitate corespunzătoare de catalizator (pct. 3.2) [0,3 pana la 0,4 g de oxid de cupru (II) sau 0,9 pana la 1,2 g de sulfat de cupru pentahidrat(II)], 25 ml de acid sulfuric (pct. 3.4) şi câteva granule de piatra ponce (pct. 3.11) şi se amesteca. Se incalzeste mai întâi retorta cu moderatie, rotindu-se din când în când, dacă este necesar, pana când masa de proba s~a carbonizat şi spuma a dispărut. Se incalzeste apoi mai intens pana când lichidul fierbe constant, încălzirea este adecvată dacă acidul fiert condenseaza pe peretele retortei. Se previne ca pereţii sa devină supraincalziti şi ca particule organice sa se lipeasca pe aceştia. Când soluţia devine clara şi verde deschis, se continua sa se fiarba timp de încă doua ore, apoi se lasa sa se raceasca.
    5.2. Distilare
    Se adauga cu grija destula apa pentru dizolvarea completa a sulfatilor. Se lasa sa se raceasca şi apoi se adauga câteva granule de zinc (pct. 3.3).
    Se plaseaza în retorta de colectare a aparatului de distilare o cantitate exactă masurata de 25 ml de acid sulfuric (pct. 3.5 sau 3.6), depinzand de conţinutul de azot estimat. Se adauga câteva picaturi de indicator de roşu de metil (pct. 3.7).
    Se conecteaza retorta de digestie la condensatorul aparatului de distilare şi se imerseaza porţiunea terminala a condensatorului în lichidul conţinut în retorta de colectare, la o adancime de cel puţin 1 cm (vezi observatia de la pct. 8.3). Se toarna incet 100 ml de soluţie de hidroxid de sodiu (pct. 3.8) în retorta de digestie, fără a se pierde amoniac (vezi observatia de la pct. 8.1).
    Se incalzeste retorta pana când amoniacul s-a distilat.
    5.3. Titrare
    Se titreaza excesul de acid sulfuric în retorta de colectare cu soluţie de hidroxid de sodiu (pct. 3.9 sau 3.10), depinzand de concentratia de acid sulfuric utilizata, pana când este atins punctul final.
    5.4. Test martor
    Pentru a se confirma ca reactivii sunt liberi de azot, se efectuează un test martor (digestie, distilare şi titrare), utilizându-se 1 g de sucroza (pct. 3.13) în locul probei.
    6. Calcularea rezultatelor
    Conţinutul în proteina bruta este calculat în conformitate cu următoarea formula:

    [V(0) - V(1)] x c x 0,014 x 100 x 6,25 ,
    --------------------------------------
                       m

    unde:
    V(0) = volumul (ml) de NaOH (pct. 3.9 sau pct. 3.10) utilizat la testul martor;
    V(1) = volumul (ml) de NaOH (pct. 3.9 sau pct. 3.10) utilizat la titrarea probei;
    c = concentratia (mol/l) de hidroxid de sodiu (pct. 3.9 sau pct. 3.10);
    m = masa probei (g).
    7. Verificarea metodei
    7.1. Repetabilitate
    Diferenţa dintre rezultatele a doua determinări paralele, efectuate pe aceeaşi proba, trebuie sa fie de maximum:
    - 0,2% în valoare absolută, pentru un conţinut de proteina bruta mai mic de 20%;
    - 1,0% relativ la valoarea mai mare, pentru un conţinut de proteina bruta de la 20% la 40%;
    - 0,4% în valoare absolută, pentru un conţinut de proteina bruta de peste 40%.
    7.2. Acuratete
    Se efectuează analiza (digestie, distilare şi titrare) pe 1,5 pana la 2 g de acetanilida (pct. 3.12), în prezenta a 1 g de sucroza (pct. 3.13); 1 g de acetanilida consuma 14,8 ml de acid sulfuric (pct. 3.5). Recuperarea trebuie sa fie de cel puţin 99%.
    8. Observaţii
    8.1. Aparatura poate fi de tip manual, semiautomat sau automat. Dacă aparatura necesita transferul între fazele de digestie şi de distilare, acest transfer trebuie sa fie efectuat fără pierdere. Dacă retorta aparatului de distilat nu este echipata cu o palnie, se adauga imediat, înainte de conectarea retortei la condensator, hidroxid de sodiu, turnand incet pe pereţi.
    8.2. Dacă materialul digerat se solidifica, se reîncepe determinarea, utilizându-se o cantitate mai mare de acid sulfuric (pct. 3.4) decât cea specificată anterior.
    8.3. Pentru produse cu un conţinut scăzut de azot, volumul de acid sulfuric (pct. 3.6) ce trebuie plasat în retorta de colectare poate fi redus pana la 10 sau 15 ml, dacă este necesar, şi se aduce la volum cu apa pana la 25 ml.


yulian

Citat din: jenica67 din Februarie 05, 2014, 07:56:07 AM
         Faina mai ieftina decat la kaufland, se gaseste la farmaciile naturiste.
:yes: Am gasit la primul magazin naturist care mi-a iesit in cale cu 4.9 lei/500gr.
Multumesc frumos de pont!  :hi:

Eugen B

Merge si faina de soia si lapte praf de soia. Care e diferenta? Sau cum se folosesc fiecare, multumesc anticipat celui ce raspunde

yulian

Faina de soia este faina de soia - se foloseste in turtele proteice. Laptele praf de soia, degresat nu se foloseste. Este asa numitul  lapte praf degresat pentru vitei. Il poti da mai in primavara in troaca in fata stupilor. Pentru turte cauta lapte praf degresat din lapte, zer, etc.
S-a discutat aici
http://apiardeal.ro/forum-discutii/index.php?topic=6857.30

Eugen B

ok, mersi, sunt multi apicultori, si cam de la fiecare am cate o parere :P

yulian

Cea mai buna turta este 60% miere si 40% polen. A. Malaiu dadea pe locul doi miere cu faina de soia...dar cred ca e prea greu de digerat pentru albine, asa ca eu o sa folosesc reteta de mai sus. Nu trebuie sa faceti ca mine  pentru ca pana anul asta am cumparat tot gata facute :uimit: