Apicultura - Forum discuții Apiardeal

PLANTE ŞI ARBORI MELIFERI, TIPURI DE STUPĂRIT => ARBORI MELIFERI => Subiect creat de: stefan1 din Februarie 06, 2010, 12:43:18 AM

Titlu: Gladita ( ROSCOVUL )
Scris de: stefan1 din Februarie 06, 2010, 12:43:18 AM
Gladita (Gladitsia Triachantos)
  Inainte de a se citi acest topic e bine sa se revada  cele scrise la topicul ,,Ce copac poate sa fie?", tot de la sectiunea ,,Arbori meliferi", unde sunt spuse lucruri interesante despre aceasta planta.
    Specia Gleditsia a luat numele dupa un botanist german (Gottlieb Gleditsch, director la Gradina botanica din Berlin, mort in 1786). Cuprinde cca 15 specii originare din America de Nord, de Sud sau din Asia.
  In Europa cea mai raspandita specie este Gladitsia Triachantos
  In romana se mai numeste Platica, Roscovar, Roscov-salbatic, Tecar.
In engleza se numeste Honey Locust, dar numele nu-i vine de la potentiaul melifer ci de la fructele (pastai) care contin o pulpa dulce si comestibila, folosita in scop alimentar de indienii americani si nu numai. Se mai numeste Sweet- locust (salcam dulce) sau Thorny- locust (salcam spinos).
In franceza se numeste Févier d'Amérique sau févier épineux, Carouge à miel sau Épine du Christ (spinul lui Hristos).
  In germana se numeste Amerikanische Gleditschie sau Lederhülsenbaum (copacul cu pastai ca pielea) sau Falscher Christusdorn (falsul spin al lui Hristos). (Christusdorn in germana i se spune unei plante de apartament, Euphorbia milii, originara din Madagascar.)
  In spaniola se numeste Acacia de tres espinas (salcamul de trei spini) sau Acacia Negra.
  In italiana - Spino di Giuda (Spinul lui Iuda). 
           Specii din genul Gladitsia:
      Gleditsia amorphoides, Févier d'Argentine, (Griseb.) Taubert
·    Gleditsia aquatica, Originaire du sud-est des États-Unis, en zone humide ou marécageuse (Texas, Floride, Caroline du Nord). Hauteur 15 - 18 m. Marshall
·    Gleditsia australis F. B. Forbes & Hemsley
·    Gleditsia caspica, Févier de la Caspienne : Originaire de l'Iran ( nord), Azerbaïdjan, Caucase, Géorgie. Hauteur 10 - 12 m. feuilles pennées à folioles coriace, ovales légèrement crénelés. Gousses vrillées, Desf.
·    Gleditsia delavayi, Févier de Delavay : Originaire de Chine (sud-ouest). Hauteur 10 m, très longues épines ( 20 cm), Franchet
·    Gleditsia fera, Originaire de Chine ( Sud), (Lour.) Merr.
·    Gleditsia ferox Desf.
·    Gleditsia horrida, utilisé dans la pharmacopée asiatique (zao jia), Makio
·    Gleditsia japonica Miq.
·    Gleditsia koraiensis
·    Gleditsia macracantha Desf.
·    Gleditsia microphylla Isely
·    Gleditsia rolfei, Asie Taïwan, Vidal
·    Gleditsia sinensis, synonyme Gleditschia xylocarpa: ou Févier de Chine: Hauteur 15 - 20 m. Feuille mat d'un vert jaunâtre. Fortement épineux. Utilisé dans la pharmacopée asiatique (zao jia ci), Lam.
·    Gleditsia triacanthos, Févier d'Amérique, L.
                 VARIETATI de Gleditsia Triacanthos:
·    Gleditsia triacanthos var. brachycarpos Michx.
·    Gleditsia triacanthos var. bujotii (Neumann)Rehder
·    Gleditsia triacanthos var. horrida Aiton
·    Gleditsia triacanthos var. inermis (L.)Castigl. (fara spini)
·    Gleditsia triacanthos var. laevis Koch
·    Gleditsia triacanthos var. macrocarpos Michx.
·    Gleditsia triacanthos var. nana Henry  (pitica)
·    Gleditsia triacanthos var. polysperma Aiton
                 Arbore de Gladita
Titlu: Gladita
Scris de: D006 din Februarie 06, 2010, 01:17:04 AM
In primele mele saptamani in California am dat me malul raului de acesti pomi si de la distanta semanau a salcami dar de aproape erau diferiti.
Apoi am vazut in magazinele mexicane pastaile acestui pom si bautura lor traditionala tamarind.
Dar inca am impresia ca este o familie larga din care o ramura a fost dezvoltata pt pastaile dulci.
Stiam ca roscovele sunt tamarind dar se pare ca sunt doar inrudite.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 06, 2010, 02:39:34 AM
Crombra a explicat ca roscovul este alt copac (Ceratonia siliqua), adevarat ca din aceeasi familie, Fabaceae, din care fac parte mii de specii de mare importanta. Din aceeasi familie face parte salcamul cu multe specii, fasolea (originara tot din America), mazarea, trifolienele, glycina etc.
  E adevarat ca amerindienii faceau bere din pastaile de Gladitsia Triachantos fermentate.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 06, 2010, 02:52:28 AM
Eu am intervenit in discutiile despre acest copac, pentru ca sunt multe neclaritati, dintre care unele poate se vor mai lamuri prin discutii.
  Chiar azi am discutat cu un stupar batran, de 78 de ani, care spunea ca a fost, fortat de un tratament la lucerna, cu stupii langa o zona cu astfel de copaci, pe care initial i-a confundat cu salcamul. Desi erau infloriti, albinele nu-i vizitau deloc, zburau la alte plante sau sub copaci la alte floricele. In schimb alta data, la alta locatie si cu copaci aparent de aceiasi specie dar mai mici, albinele erau la fel de multe ca si ciorchinii de flori.
  Si Sf. Spiridon vorbea de Gladita bine vizitata de albine si de alti copaci aparent de acelasi fel, care nu atrag albinele.
  In postarile urmatoare voi mai veni cu amanunte despre aceasta specie.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 07, 2010, 02:37:39 AM
Gladita (Gleditsia triacanthos) este originara din America de Nord, in special din estul si centrul SUA, din nord pana in Texas. In Europa a fost adus de pe la 1700, ca arbore ornamental. Florole au un miros placut, dar mai spectaculoase sunt fructele, pastai care au o culoare frumoasa si raman in copaci peste iarna. Si frunzele capata toamna o culoare galben-aurie, dar nu mai stau mult in copaci. Se poate folosi si pentru garduri vii, care pot fi aproape inpenetrabile datorita spinilor puternici. E mai raspandit in Europa Centrala sau central-sudica. Pentru ca se inmulteste destul de usor si este rezistent si la seceta si nu are pretentii de sol, se poate folosi si pe halde de steril, pentru reimpaduriri, pe terenuri sarace sau saraturate sau ca perdele de protectie contra vanturilor.
  Iata spini pe un trunchi de gladita
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 07, 2010, 02:54:49 AM
Cateva caracteristici ale acestui arbore:
Traieste nu foarte mult, cam 120 de ani dar sunt si exemplare mai longevive.
Are o inaltime de 15-20 m, dar poate ajunge si la 30 m. Trunchiul si ramurile au spini mari de 10-20(30) cm, uneori ramificati. Acesti spini sunt la inceput mai moi, dar apoi devin foarte puternici, de culoare maro-roscat. Spinii foarte vechi devin cenusii si sfaramiciosi. Cum am spus, varietatea G.T. Inermis este fara spini si uneori atinge si 40 m inaltime. Lemnul este dens, in stare verde mai greu decat apa. Lemnul este foarte rezistent la putrezire, se poate lustrui bine. S-a mai utilizat la traverse la cai ferate sau ca stalpi. Nu se prea exploateaza industrial si pentru raspandirea limitata, poate si pentru spinii care fac exploatarea mai dificila.
   In conditii normale, in SUA, arborii au in medie 21-24 m inaltime si 61-91 cm in diametru. In conditii foarte favorabile unele exemplare au atins 43 m inaltime si diametre DBH de 152-183cm. (DBH - diameter at breast height - e un diametru masurat la inaltimea de 4,5 picioare/1,37 m masurat de la sol, din partea cea mai inalta a solului (in amplasarea in panta).
Frunzele se aseamana cu ale salcamului sunt simplu sau dublu compuse. Au 10-15 cm lungime si 14-16 foliole, de 1,5-2,5 cm lungime, de culoare verde stralucitor, galbene toamna.
 
   Frunze simplu sau dublu compuse
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 09, 2010, 02:00:04 AM
Gladita infloreste in iunie, ceva mai tarziu ca salcamul. De fapt in America infloresc de la 10 mai la extremitatea sudica a arealului iar in extremitatea nordica infloresc pe la 25 iunie.
Florile sunt parfumate dar nu spectaculoase, verzui.
(//lh5.ggpht.com/_UTmm8OX4a94/S3CHlZzb5rI/AAAAAAAAAMM/PX4NlkyYkpQ/flori%20de%20gladita.jpg)
  Racemele de flori masculine au 5-13 cm lungime. O floare are pana la 10 stamine. Pistilul este rudimentar sau inexistent.
  Ciorchinii de flori feminine au 5-8 cm. Staminele sunt mult mai mici si sterile in florile feminine.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 09, 2010, 02:33:32 AM
Un desen explicativ privind florile si fructele de Gladitsia Triachantos:
A - ramura cu un ciorchine de flori masculine
B - floare masculina unitara. Se vad cele 5 petale si staminele
C - ciorchine de flori feminine
D - floare unitara feminina. Se observa rudimente de stamine, care insa nu au polen
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 11, 2010, 01:11:46 AM
Fructele
Sunt pastai de 15-40 cm lungime si 2,5-3,5 cm latime. Adesea pastaia se rasuceste (spiraleaza). Gladita  incepe sa faca pastai cam de la 10 ani, productia maxima o da intre 25 si 75 de ani si mai poate rodi pana la 100 de ani. Pulpa acestei pastai este o pasta dulce, care se poate consuma de catre om, dar o mananca cu placere multe animale sau pasari: vaci, cai, oi, capre, caprioare, vaverite, iepuri, prepelite, ciori. Spre deosebire de salcam care contine anumite toxine si nu poate fi mancat de animale mari (in special pentru cai este toxic), Gladita poate fi mancata cu placere de toate animalele, atat fructele cat si frunzele. Probabil de aceea a dezvoltat acei spini mult mai mari decat salcamul. Si coaja este mancata in special iarna de catre iepuri sau caprioare, care mananca si ramuri de la puietii de gladita.
   Pastaile contin 12-13% proteine si pana la 42% glucide. Am spus ca amerindienii le foloseau si la prepararea unui fel de bere. Pentru animale, pastaile sunt o sursa de hrana valoroasa. Animalele mari nu digera semintele ci le elimina, contribuind astfel la imprastierea plantei. Oile zdrobesc semintele si folosesc astfel o cantita mai mare de substante hranitoare din ele. Se incearca si o utilizare a pastailor la obtinerea de biocombustibil.
   Semintele propriuzise sunt boabe ca de cafea, dar aplatizate, pana la 30-40 intr-o pastaie. In medie sunt cca 6170 seminte/kg. Au o coaja groasa si rezistenta, care le pastreaza capacitatea de germinare mai multi ani, dar care si ingreuiaza germinarea.
   Semintele ajung la maturare, in America, la jumatatea lui septembrie la limita sudica a zonei de extindere a speciei si la jumatatea lui octombrie la exemplarele cele mai nordice. Dupa maturare pastaile incep sa cada din coaci, dar aceasta se intampla pe rand, pana prin februarie.
Titlu: Gladita
Scris de: sfantul spiridon din Februarie 11, 2010, 11:43:15 AM
o
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 12, 2010, 03:09:50 AM
Intr-adevar nu stiam de o asemenea plantatie. Pe de alta parte este explicabil ca suntem unici cu asa plantatie. De obicei Gladita creste izolat sau in palcuri. Este un arbore cu cereri deosebite de lumina. Daca planta este umbrita, isi reduce mult cresterea atat cea aeriana cat si a radacinilor. Ramurile care sunt puternic umbrite se usuca, asa ca copacii din masiv au multe ramuri uscate, care se pastreaza destul de mult inca in copaci.
  Gladita nu suporta decat statutul de arbore dominant intr-un ecosistem. Si acesta este unul din motivele pentru care este un arbore mai rar. El ocupa locuri la margini de paduri sau locuri mai accidentate unde nu are concurenta altor copaci de talia lui. In multe alte cazuri Gladita este un copac pionier, care creste bine chiar in locuri mai sarace sau erodate, dar apoi aceasta specie este inlocuita de alte specii care au talie mai mare sau viteza de crestere mai mare. Mai frecvent se gaseste impreuna cu stejari, salcie, artari, ulm etc.
  Este si destul de sensibila la incendii. Nu are coaja prea groasa (0,6-3,5 cm la maturitate), de aceea arborii mari isi reduc cresterea dupa incendiile vegetatiei din jur iar arboretul sub 3 m inaltime se usuca, dar al doilea an pot da drajoni din radacini.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 13, 2010, 03:16:17 AM
Inmultirea
Se poate face prin seminte si vegetativ.
  Inmultirea prin seminte
Datorita invelisului rezistent al semintelor, pentru o buna incoltire este necesara o degradare a acestuia, deci un proces de scarificare prin mijloace mecanice, termice sau chimice.
  In stare naturala raspandirea se face de multe ori prin semintele eliminate de animalele mari care consuma pastaile. In tubul digestiv semintele nu se digera, insa sucurile gastrice degradeaza partial invelisul semintei, usurand germinarea.
  Scarificarea chimica se poate face cu acid sulfuric concentrat in care se scufunda semintele, apoi se spala si se mai tin o perioada in apa.
  Semintele se pot trata si termic, prin inmuierea in apa la 88 grade celsius (fiarta si lasata doar putin sa se raceasca) dupa care se lasa inmuiate pana apa se raceste sau pana semintele se umfla. Se indica semanarea imediat dupa aceste tratamente.
  O metoda interesanta este ingroparea semintelor de toamna in gunoi de grajd si recuperarea lor primavara, dupa care se seamana.
  S-au facut experiente cu mai multe specii in diferite conditii de germinare. Gladita s-a constatat ca are germinarea influentata mai mult de umiditate si mai putin (decat speciile martor) de temperatura.
  Se recomanda soluri de turba si nisip pentru incoltire, de asemenea s-a constatat ca in solurile argiloase dezvoltarea este mai buna decat in loess sau sol aluvionar.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 14, 2010, 01:18:25 AM
Inmultirea vegetativa.
Gladita se poate inmulti si prin butasi, metoda care poate oferi - dupa cum se va vedea - posibilitati interesante.
Butasii pot provenii din lemn tare, lemn moale sau din radacini.
Se pare ca butasii din radacini au cele mai bune sanse de reusita.
Butasii din lemn tare permit obtinerea unor varietati deosebite.
  S-a observat ca spinii nu cresc cu aceeasi intensitate pe tot parcursul vietii unui arbore. S-a constatat ca la arborii de peste 10 ani apar anumite zone lipsite de spini, in special la varf si la marginile coroanei. S-a constatat ca daca se folosesc butasi din lemnul tare din aceste zone, arborii obtinuti vor fi fara spini sau cu spini foarte putini. Si din semintele acestor arbori se pot creste alti copaci dintre care cam 60% sunt tot fara spini.  De fapt exista o varietate numita Gladitsia Triacanthos Inermis, fara spini. Chiar in New-York se intalneste aceasta specie ca arbore stradal. 
  Prin aceeasi metoda se pot obtine arbori doar feminini sau doar masculini. S-a constatat ca anumite ramuri au doar flori feminine sau flori masculine. Daca se iau butasi din aceste zone, exemplarul obtinut va face doar flori masculine sau doar feminine.
  Aceasta ar trebui sa fie explicatia a ceea ce a observat Spiridon, adica arbori vizitati de abine dar care nu fac deloc pastai si altii mai putin vizitati dar plini de pastai.
Titlu: Gladita
Scris de: sfantul spiridon din Februarie 14, 2010, 01:29:57 AM
domnule
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 15, 2010, 03:08:48 AM
Tinand cont de ce am scris mai inainte, ma gandesc ca trebuie vazut daca albinele nu viziteaza Gladita mai mult pentru polen (vizitau copaci care nu fac pastai).
  Lemnul tare este lemn mai matur, deci de un an. Ai cunostinte la Gradina Botanica din Craiova. Cere acolo sfaturi la tehnica de butasire. Stiu ca exista si substamte care favorizeaza inradacinarea.
  Gladita se poate si altoi, deci o varietate dorita se poate aplica pe un portaltoi rasarit din samanta. Ba chiar se foloseste ca portaltoi si pentru alte specii!
  Trebuie avut grija la puietii tineri in special, ca pot fi rosi de iepuri sau alte animale in timpul iernii. De fapt Gladita se poate folosi si pentru biomasa. Suporta bine taierile. La ea acasa se vorbea ca poate rezista si la patru taieri pe an, dar este o mare varietate tinand cont ca se intinde in diferite zone climatice. Astfel durata de vegetatie variaza de la 150 zile/an in nord la 300 zile/an in sud. Si ca altitudine urca pana la 700-760 m, dar in unele zone se gaseste si la 1500m. S-a gasit si la 2100m, dar talia la acele inaltimi a scazut drastic, nu depaseau 2,4 m inaltime.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 16, 2010, 01:56:57 AM
Viteza de crestere, la ea acasa, este apreciata la 49 cm/an in inaltime in primii 7 ani si de 8-12 mm/an in grosime.
  Lemnul are 'inima' de culoare rosu-brun, contrastant fata de partea spre exterior, alburn-ul, de culoare galbuie. Cum am mai spus, lemnul se folosea la traverse, stalpi, pari, paleti, dar si la obiecte de mobila sau alte obiecte casnice, durabile.
  Spre deosebire de multe specii din familia sa, radacinile de Gladita nu au nodozitati si nu fixeaza azotul din aer. Cu toate acestea prefera soluri mai sarace in azot.
Titlu: Gladita
Scris de: Bătrânul din Februarie 22, 2010, 09:06:45 PM
De la: cristi ciuc
Subiect: seminţe
Mesaj: V-am trimis printr-un prieten seminţele de gladiţa. Acum, din cauza zăpezii, şi faptului că pământul este încă îngheţat la Ciuc, nu v-am putut trimite şi butaşi, dar, data viitoare
Multumesc Cristi! ( ati vazut ca am si eu foloase din comercializarea stupilori si ramelor  foarte ieftine.) :hi:
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 23, 2010, 02:56:10 AM
In com Stancuta, jud Braila, este o firma care vinde puieti de Gladita ca si plop, salcie etc. Anuntul era din martie 2009. Probabil nu a falimentat. Persoana de contact era Balcan Ionel, tel 0721/284765
Titlu: Gladita
Scris de: gheco din Februarie 23, 2010, 06:52:09 AM
Multumesc lui Cristi pentru seminte. Multumesc lui Stefan pentru documentatele instructiuni pentru cultura. Acum avem de toate. Sa vina timpul pentru semanat.
Frumoasa colaborare pe Apiardeal.
Cu toata stima.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 21, 2010, 02:37:49 PM
Ieri am elucidat misterul arborilor de gladita. Spiridon spunea ca a vazut unii arbori de gladita pe care ii vizitau intens albinele si altii nu erau vizitati.
Va voi prezenta diferentele evidente dintre cele doua (cred eu) varietati de gladita.
Intai va voi arata poze cu varietatea 'buna' vizitata de albine.
Pot sa va spun ca are un miros puternic si placut.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 21, 2010, 02:38:47 PM
mai aproape
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 21, 2010, 02:42:10 PM
Si acum varietatea 'rea'.
Miroase frumos dar mult mai putin intens.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 21, 2010, 02:42:53 PM
si mai aproape.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 21, 2010, 02:47:13 PM
Se observa ca pistilul la varietatea 'buna' este ma i gros si in forma de semiluna pe cand la cea "rea' este subtiresi relativ drept. Diferente apar si la frunze. (vezi foto).
In stanga sunt frunzele varietatii 'bune'. Urmariti forma conturului.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Mai 22, 2010, 11:31:23 AM
Interesante observatiile. A inflorit deja Gladita?Te rog observa daca albinele recolteaza si polen din Gladita, de ce culoare si in ce cantitate. Din care aduna mai mult polen, din cea mai vizitata sau din cealalta?
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 02:08:39 AM
La mine in Braila a inflorit. Azi mergand la stupina in comuna Romanu la 20 km de Braila am trecut pe la locul pe care l-am arendat si unde am plantat puietii de salcam. Majoritatea au ramuri mici (deci s-au prins). Am fost uimit ca semintele de gladita semanate intre salcami au germinat si au 2-3 frunzulite.
Sa va spun cum le-am pregatit: am fiert ap pan a dat in clocot. Am oprit focul si am asteptat cam 2 minute. Am pus semintele in vas si am acoperit cu un prosop. am tinut semintele cam 36 de ore(pana vedeti ca se umfla ca fasolea). Nu toate semintele se umfla. Am facut un sant adanc de 10 cm cu sapa, am pus cam 10 litri de apa la 5 metri de sant, am pus semintele in sant(am alternat cele umflate cu cele neumflate) si am astupat cu pamant. Acum e drept a plouat bine la noi dar in lipsa de apa o instalatie prin picurare isi face pe deplin treaba. Nu toate au incoltit(probabil cele umflate)
Acum urmeaza ' bomba' care m-a pus pe ganduri.
Trecand pe langa un sir de gladita matura am oprit sa vad in ce stadiu este floarea. Ma izbit o zumzaiala puternica si cand m-am apropiat mai bine am vazut ca era din specia pe care eu am prezentat-o ca fiind"rea". Full de albine cu polen pe picioare. Luni sper (daca vremea imi va permite ) sa ma duc sa fac si poze.
Ciudat este faptul ca langa cel cu albine era unul cu flori care abia infloreau si arata ca cel"bun" si sub el o gramada de teci cu seminte. Astept sa infloreasca mai bine si sa continui observatia. Chestia asta m-a bulversat tare de tot.
Il rog pe Spiridon sa se duca la copacii la care s-a referit asta iarna si sa faca observatii sa stim si noi cum sta treaba.
Copacii la care am facut prima observatie sunt in curtea Spitalului de urgenta Braila si sunt foarte mari. Am ciit ca Gladita traiesti 100 de ani si mai bine.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 02:52:33 AM
Victoorieeee!
Am aflat in seara asta care este misterul. Nu sunt doua specii ci doua sexe.
Am aflat de aici:
http://www.cas.vanderbilt.edu/bioimages ... e/gltr.htm (//#)
Copacii sunt diferentiati in : cei care fac flori femele iar numai acestia vor face pastai si cei care fac flori masculine. Cele masculine sunt mai lungi.
Albinele stiu de ce! :wink: (si femelele)
Si acum poze de pe site-ul cu pricina:
Floare femela:
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 02:53:45 AM
alta mai aproape.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 02:54:43 AM
flori mascul
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 02:55:33 AM
alta
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 02:56:48 AM
si stadiul incipient de dezvoltare a tecilor la florile femele,
De aici si observatia mea anterioara cu pistilul in forma de semiluna.
Pe site le puteti vedea marite foarte mult.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Mai 23, 2010, 03:51:55 AM
In postarile anterioare am scris de florile feminine si cele masculine, numai ca de obicei un arbore are si un fel si altul de flori. Exceptia este ca un arbore sa fie exclusiv feminin sau exclusiv masculin si am explicat ca acestia sunt rezultati din inmultire vegetativa, dintr-un butas din ramura care facea doar flori de un anume sex.  Concluzia pe care eu, de la distanta, am tras-o din relatarea lui Spiridon care spunea ca arborele 'bun' nu face pastai, a fost ca acela era un arbore masculin si albinele luau preponderent polen. Sigur ca si florile 'femele' trebuie sa produca nectar, altfel nu ar atrage insectele polenizatoare. S-ar putea insa ca oferta de polen sa fie mai atragatoare pentru albine decat cea de nectar si de aceea florile masculine sa fie mai vizitate de albine. Asta am cerut sa observe cei care au astfel de arbori in zona.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 23, 2010, 07:12:28 PM
Stefane, uite ce se intampla daca nu citesti cu atentie ceea ce au scris altii inaintea ta. Si eu care credeam ca am inventat coada de la pruna.
Mea culpa.
Pe viitor o sa fiu mai atent.
Pe mine ma macina iceea ca fiind nevoit sa imprejmuiesc cei 4000 mp de stupina cu salcam si gladita vreau sa profit si de aportul de polen si eventual nectar pe care il vor produce acestia. Si nu stiam ce fel de seminte sa seman.
Eu ma gandesc asa: dac abia peste 10 ani va produce pastai daci atunci vor apare florile feminine inseamna ca pana atunci apar doar flori masculine. Asta cred pentru ca langa blocul meu sunt cativa puieti de gladita pusi acum vreo 6 ani si sunt plini de flori masculine.
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Mai 24, 2010, 04:38:53 AM
Zece ani pana la inflorire nu cred ca este o cifra batuta in cuie. De exemplu la Evodia sunt exemplare care incep sa infloreasca de la 3 ani, iar in alte zone, mai reci, doar de la 10 ani. De asemenea stiu la salcam, dar cred ca si la Gladita e la fel, daca inmultirea este vegetativa, varsta de inflorire e mai mica, caci butasul are deja o varsta. De asemenea in orase sau in apropierea la constructii care reflecta caldura de la soare, copacii infloresc mai repede decat in camp deschis.

  Mai poate fi o diferenta de perioada de inflorire intre florile feminine si cele masculine, ca in cazul Evodiei, la care florile masculine se deschid ceva mai repede decat cele feminine si la un anumit moment ai putea gasi doar unul din tipurile de flori inflorite.
  Daca ai plantat mai multi puieti de Gladita, grija ca este o vegetatie savuroasa pentru iepuri, caprioare, capre etc, deci in special iarna, in primii ani trebuiesc protejati de animale.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 24, 2010, 10:02:20 PM
Aoleu, pai cum sa protejez 140+140 metri + capetele?
Mai ales ca sunt ceva iepuri prin zona. mai bine le pun mancare(ceva fan de lucerna) si-i mai domolesc.
Ai dreptate cu diferenta de inflorire dintre florile masculine si cele feminine. Primele infloresc primele. Am facut un filmulet si sper ca azi sa-l pun pe forum.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 25, 2010, 11:47:29 AM
Filmuletul promis.
[youtube=600,480]http://www.youtube.com/v/3FkCT-nvwmU[/youtube]
Titlu: Gladita
Scris de: stefan1 din Mai 26, 2010, 03:03:59 AM
Instructiv filmul. Stiam totusi ca arborii cu flori mixte sunt majoritari si cele cu un singur fel de flori sunt exceptii. Polenul se pare ca este galben si eu cred ca albinele iau si nectar din flori, de fapt chiar la formarea ghemotoacelor de polen este nevoie de nectar ca sa faca aderenta granulelor de polen.
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 26, 2010, 11:57:36 AM
Ieri am fost in parcul municipal care se afla la circa 700 m de blocul meu. Cresc acolo o multitudine de specii printre care si gladita.Este vorba de arbori cu varsta peste 30 de ani. Am observat aceeasi diferentiere florala. Nu am vazut nici unul cu flori mixte. Si aici florile feminine erau partial inflorite in timp ce pe arborii cu flori masculine bazaiau albinele. Teci cazute am vazut doar in jurul celor cu flori feminine(logic, zic eu).
Cautand mai 'adanc' pe net am gasit niste referinte interesante vis-a- vis de utilizarea tecilor. Se pare ca Amerindienii le foloseau la fabricarea berii. De altfel aici:
http://www.wildpantry.com/beans.htm (//#)
Spune ca de pe un Ha de gladita se poate obtine prin distilarea compostului fermentat de teci pana la 730 l de alcool(etanol.
Titlu: Gladita
Scris de: sfantul spiridon din Mai 26, 2010, 12:15:35 PM
mierea de gladita are o aroma "de vis"
oare, din semintele care sunt in teci ies si "barbati si femei"...logic asa ar fi
eu nu vreau femei, eu as vrea barbati :rotfl:
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 26, 2010, 12:19:00 PM
Nu stiu inca ce va iesi. O sa vad dupa 5 ani (durata minima pana la prima inflorire) daca are pasarica sau putza. :rotfl:  :rotfl:
Titlu: Gladita
Scris de: Bătrânul din Mai 26, 2010, 09:19:08 PM
Astazi (dupa trecerea sfintilori ) am semanat semintele de gladita (Multumesc CRISTI CIUC !!) dupa o inmuiere de 24 ore in apa  calduta . Am constatat ca semintele sint de doua feluri si le am semanat separat . O fi dupa sex???
Titlu: Gladita
Scris de: crombra din Mai 27, 2010, 02:24:10 PM
Si eu am gasit doua varietati de culoare la seminte. Una Brun- roscata si alta Crem spre maron deschis.
In timp ce nu toate semintele brun - roscate se umfla prin inmuiere , cele crem se umfla in totalitate.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din August 04, 2010, 07:29:59 AM
Iata gladita semanata in camp, fara nici o tratare a semintei:
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din August 04, 2010, 07:33:17 AM
Revin cu o rugaminte: Cine cunoaste un loc de unde pot culege la toamna-iarna o cantitate mai mare de seminte de gladita? Vreau sa inconjur cu gard de gladita un perimetru de circa 4000 m.
Multumesc
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din August 04, 2010, 02:13:45 PM
Domnule Gheorghiţă, în zonele Bacău şi Neamţ, există condiţii prielnice pentru dezvoltarea acestui arbore, astfel că acesta, fie creşte spontan în diverse locuri, fie este cultivat.
În judeţul Bacău, la Valea Budului, există o parcelă aparţinînd Ocolului silvic Fîntînele (cred, nu sunt sigur), amplasată la drumul judeţean Moineşti-Bacău, lîngă un teren, unde foarte mulţi cetăţeni din Bacău ies la agrement în weekend, iar aici există foarte mulţi arbuşti de glădiţă care au teci.
În zona Buhuşi din Bacău, cumnatul meu (inginer de formaţie "mecanică agricolă"), a protejat un teren împotriva pătrunderii animalelor cu glădiţă, şi am fost martor la evoluţia sa, de la stadiul de puiet de 1 an, aşa cum deja aveţi d-voastră, până la stadiul de arbori în toată regula (din aceştia am şi recoltat seminţele).
Deşi nu i-a toaletat (retezat de la o anumită înălţime) şi aşa se poate observa efectul de impenetrabil gard viu.
Dacă-mi mai daţi un mesaj, la căderea primei zăpezi, o să vă strîng seminţe, pentru că, acest lucru, chiar nu constituie un efort pentru mine.
Totuşi, recomand la toată lumea ca recoltarea să se facă cu scara "în două părţi" sau de la sol, folosind un arac, fără căţărarea pe arbust, pentru că înţepăturile de la acele lemnoase, probabil, se compară cu cele ale albinelor ucigaşe.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din August 04, 2010, 04:42:55 PM
Daca este vorba de Buhusi, este foarte bine. Doar sa stiu cand sunt bune de cules si vin cu o echipa de atleti si culeg cat am nevoie, bineinteles daca am voie. Da-mi pe MP un numar de telefon sa pot suna.
Multumesc.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din August 16, 2010, 05:26:55 PM
Si gladita mea. Multumesc lui Cristi Ciuc pentru seminte si sper sa ma ajute sa realizez gardul viu cu care vreau sa inconjur pasunea animalelor
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din August 31, 2010, 08:35:29 PM
Dupa 10 zile
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Septembrie 07, 2010, 05:59:13 PM
Cu siguranţă că o să vă sprijin în demersul dumneavoastră de a realiza împrejmuirea perimetrului amintit anterior.
Pe 2 septembrie, la sfârşitul concediului, am vizitat special locaţia unde se află arborii şi am văzut că aveau suficiente teci cu seminţe, astfel că, la sfârşitul lunii noiembrie, intenţionez să vă trimit seminţele.
Ceea ce îmi doresc este ca acestea să fie suficiente, dar... trec des şi pe lângă Valea Budului, astfel că, voi analiza necesarul şi vreau să vă trimit cantitatea suficientă.
Din acest punct de vedere (asigurarea seminţelor de glădiţă) staţi liniştit...
Ar fi interesant de vizitat, peste ani, parcul dendrologic ce se va naşte de pe urma pasiunii dumneavoastră.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Septembrie 07, 2010, 06:02:00 PM
Şi era să uit, ar fi interesant de vizitat şi parcul dendrologic al Bătrânului, pe care, în egală măsură îl stimez mult.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Septembrie 07, 2010, 06:45:42 PM
Multumesc foarte mult si promit sa nu raman dator.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Septembrie 14, 2010, 05:47:25 PM
Gladita are o crestere buna.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: pharaonu75 din Septembrie 14, 2010, 09:26:26 PM
Frumos!!! Gladita, evodia, mai trebuie salcam si tei si cand intra pe rod, ... hop si eu cu stupii... :rotfl: :rotfl: :hi:

Sa dea Dumnezeu sa te bucuri foarte multi ani de recolta acestor pomi! :wink2: :wink2:
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Septembrie 16, 2010, 04:35:52 PM
Seminţele se prezintă bine d-le Gheorghiţă.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Septembrie 16, 2010, 05:40:51 PM
Se observa si tepii. Cred ca mai dureaza pana se vor coace.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Septembrie 16, 2010, 08:28:36 PM
Da, cu siguranţă. În acel stadiu, la data de 2 septembrie, erau în plină evoluţie şi va mai dura până se vor coace, iar păstăile se vor brunifica. M-am bucurat că sunt în cantitate suficientă.
Păcat că rezoluţia de doar 2 mp a telefonului mobil nu a permis o imagine mai clară.
Aşa cum v-am promis, la sfârşitul lui noiembie, începutul lui decembrie, o să vă trimit seminţele.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: crombra din Septembrie 17, 2010, 12:11:36 PM
Citat din: gheco din Septembrie 16, 2010, 05:40:51 PM
Se observa si tepii. Cred ca mai dureaza pana se vor coace.
Gheorghita, stai linistit ca o sa contribui si eu cu seminte la campania ta de impadurire perimetrala.
Deja am stranse de anul trecut 3-400 seminte.
Eu am o sursa puternica de samanta de gladita. Doar sa ma agit sa culeg.
Astept sa se coaca si sa inceapa sa bata vantul si le adun de pe jos cu sacii.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Septembrie 19, 2010, 02:07:33 PM
Oameni de isprava stuparii. Sar imediat in ajutor. Multumesc foarte mult.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: prisecarul din Septembrie 19, 2010, 02:45:41 PM
Citat din: crombra din Septembrie 17, 2010, 12:11:36 PM
Citat din: gheco din Septembrie 16, 2010, 05:40:51 PM
Se observa si tepii. Cred ca mai dureaza pana se vor coace.
Gheorghita, stai linistit ca o sa contribui si eu cu seminte la campania ta de impadurire perimetrala.
Deja am stranse de anul trecut 3-400 seminte.
Eu am o sursa puternica de samanta de gladita. Doar sa ma agit sa culeg.
Astept sa se coaca si sa inceapa sa bata vantul si le adun de pe jos cu sacii.
as dori si eu cateva seminte!
poate la rm. sarat, daca nu, sigur, la campina!
asta depinde de recolta si solicitari!
Titlu: Re: Gladita
Scris de: crombra din Septembrie 19, 2010, 04:36:34 PM
Citat din: prisecarul din Septembrie 19, 2010, 02:45:41 PM
Citat din: crombra din Septembrie 17, 2010, 12:11:36 PM
Citat din: gheco din Septembrie 16, 2010, 05:40:51 PM
Se observa si tepii. Cred ca mai dureaza pana se vor coace.
Gheorghita, stai linistit ca o sa contribui si eu cu seminte la campania ta de impadurire perimetrala.
Deja am stranse de anul trecut 3-400 seminte.
Eu am o sursa puternica de samanta de gladita. Doar sa ma agit sa culeg.
Astept sa se coaca si sa inceapa sa bata vantul si le adun de pe jos cu sacii.
as dori si eu cateva seminte!
poate la rm. sarat, daca nu, sigur, la campina!
asta depinde de recolta si solicitari!

Fara probleme. Am sa aduc un sac de pastai la Rm. Sarat.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Octombrie 04, 2010, 10:42:42 PM
Citat din: crombra din Septembrie 19, 2010, 04:36:34 PM
Citat din: prisecarul din Septembrie 19, 2010, 02:45:41 PM
Citat din: crombra din Septembrie 17, 2010, 12:11:36 PM
Citat din: gheco din Septembrie 16, 2010, 05:40:51 PM
Se observa si tepii. Cred ca mai dureaza pana se vor coace.
Gheorghita, stai linistit ca o sa contribui si eu cu seminte la campania ta de impadurire perimetrala.
Deja am stranse de anul trecut 3-400 seminte.
Eu am o sursa puternica de samanta de gladita. Doar sa ma agit sa culeg.
Astept sa se coaca si sa inceapa sa bata vantul si le adun de pe jos cu sacii.
as dori si eu cateva seminte!
poate la rm. sarat, daca nu, sigur, la campina!
asta depinde de recolta si solicitari!

Fara probleme. Am sa aduc un sac de pastai la Rm. Sarat.
Desigur că îl ajutăm şi pe Prisecarul. Comunică-mi pe privat o adresă şi după 15 noiembrie o să-ţi trimit seminţe.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: D006 din Octombrie 04, 2010, 10:47:13 PM
Din cat am citit eu aceasta gladita nu e un arbore melifer chiar daca i se zice honey locust.
Numele vine de la gustul pastaii nu de la nectar.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: mihaimsibiu. din Octombrie 31, 2010, 07:24:50 AM
la Sibiu s-au copt semintele la gladita.tecile au inceput sa cada din copaci.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: crombra din Octombrie 31, 2010, 11:48:01 PM
Si eu am testat azi o teaca de gladita si semintele sunt coapte. Urmeaza colectarea.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: stefan1 din Noiembrie 01, 2010, 01:58:35 AM
  Au mai scris aici unii care au gladita in zona si care spuneau ca arborii de gladita mai vizitati de albine nu faceau pastai, iar cei care faceau pastai erau mai putin vizitati. Am presupus ca arborii masculini ar fi mai bine vizitati, probabil pentru polen. Deci o inmultire vegetativa din drajoni luati de la acele exemplare ar permite sa sti exact ce va iesi.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: crombra din Noiembrie 01, 2010, 11:10:16 AM
Eu am facut un studiu in natura in primavara si este adevarat ca 'tatii' au mult mai multe flori decat 'mamele'. Si dau mult mai mult nectar si polen.
Nu cunosc mecanismul care determina diferentierea sexelor la Gladita dar cu siguranta ca se face natural. Altfel daca ar iesi din seminte numai arbori 'mama' practic specia ar disparea datorita disparitiei 'tatilor' care asigura polenizarea. Concluzia este ca din seminte vor iesi si 'mame' si 'tati'.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Noiembrie 02, 2010, 06:33:06 AM
Vineri am scos gladita din pepiniera
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Noiembrie 02, 2010, 06:42:06 AM
Am sapat santul, distribuit puietul de gladita si am acoperit santul.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Noiembrie 02, 2010, 06:47:26 AM
Si gata gardul viu. Inceputul: circa 120m si am doar 4850m. Trebuie sa gasesc alta solutie pentru ca asa se consuma mult timp si  alte resurse.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: pharaonu75 din Noiembrie 02, 2010, 09:22:14 AM
Incercati o semanare a gladitei direct pe locul definitiv!
Daca nu rasare uniform, puteti completa doar unde apar golurile in gardul viu! :hi:
Titlu: Re: Gladita
Scris de: gheco din Noiembrie 02, 2010, 03:49:24 PM
Citat din: pharaonu75 din Noiembrie 02, 2010, 09:22:14 AM
Incercati o semanare a gladitei direct pe locul definitiv!
Daca nu rasare uniform, puteti completa doar unde apar golurile in gardul viu! :hi:

Aceasta este varianta pentru anul viitor. Va fi mai simplu si cred ca si mai eficient. Voi posta la momentul respectiv.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: crombra din Noiembrie 03, 2010, 12:16:06 AM
Citat din: gheco din Noiembrie 02, 2010, 03:49:24 PM
Citat din: pharaonu75 din Noiembrie 02, 2010, 09:22:14 AM
Incercati o semanare a gladitei direct pe locul definitiv!
Daca nu rasare uniform, puteti completa doar unde apar golurile in gardul viu! :hi:

Aceasta este varianta pentru anul viitor. Va fi mai simplu si cred ca si mai eficient. Voi posta la momentul respectiv.
Sigur este cea mai buna varianta. Trebuie apoi doar prasit in zona puietilor pana se fac mai mari, apoi ploaie cat de multa.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Noiembrie 10, 2010, 10:03:04 PM
Aşa cum am promis, am adunat ceva seminţe, cam 20% deocamdată, din cantitatea pe care o apreciez că o voi putea colecta.
Datorită alternanţelor de temperatură, seminţele se prezintă, parcă, altfel faţă de ultimii ani (cred că sunt mai puţin maturizate, atunci când se culeg la temperaturi mai ridicate).
Mi-am însuşit demersul d-nului Gheorghiţă ca pe un proiect personal, aşa că voi încerca să-i trimit o cantitate adecvată.
Nu l-am uitat nici pe Prisecarul, care mi-a trimis adresa pe MP.
Seminţele o să le trimit în jurul datei de 25.11.2010.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: cristi ciuc din Noiembrie 17, 2010, 11:04:51 AM
Domnule Gheorghiţă vă rog să-mi mai trimiteţi odată numărul de telefon (pe mesaj privat) pentru a vă trimite seminţele. Am posibilitatea să le trimit luni sau marţi. O să încerc să mai strâng o cantitate pe care o să v-o trimit ulterior.
Şi lui Prisecarul o să-i trimit săptămâna viitoare prin poştă.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: livulik din Iunie 03, 2012, 09:43:55 PM
langa vatra mea, la maxim 400m este un palc de arbori foarte teposi, ce fac niste teci maronii, cu o pulpa dulce in interior (pe care o mancam cand eram copil)
astazi am luat o crenguta si i-am facut poze

este vorba de Gladita?

Multumesc
Titlu: Re: Gladita
Scris de: pharaonu75 din Iunie 03, 2012, 10:23:17 PM
Da, este vorba despre gladita!
Mai este cunoscuta si sub numele de roscov sau ghimpar!
Titlu: Re: Gladita
Scris de: livulik din Iunie 03, 2012, 10:54:18 PM
am inteles, multumesc pt. ''ridicarea cetii''!
pina la urma, este un arbore folositor albinelor (polen sau nectar)? adica sa ma bucur ca exista destul de aproape de vatra mea acesti aproximativ 200 de arbori?
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Porfy66 din Iunie 04, 2012, 07:03:31 AM
Da, ai de ce sa te bucuri. Gladitza da nectar si polen. Productie miere la hectar 200kg
Infloreste intre salcam si tei. :hi: :hi: :hi:
Titlu: Re: Gladita
Scris de: pharaonu75 din Iunie 04, 2012, 12:17:54 PM
Gladita da si foarte mult polen!

Cules de polen de gladita. (http://www.youtube.com/watch?v=3FkCT-nvwmU#)
Titlu: Re: Gladita
Scris de: livulik din Iunie 04, 2012, 01:42:24 PM
Am inteles! Multumesc!
ce ma intriga pe mine este ca nu prea tin minte daca am vazut vreodata infloriti pomii astia  :uimit: :uimit: :uimit:
bine, pina anul asta nici nu am fost atent ca nu aveam de ce...
pastai fac cu siguranta!
Titlu: Re: Gladita
Scris de: pharaonu75 din Iunie 04, 2012, 03:27:41 PM
Acesti copaci sunt "masculi" si "femele", adica unii fac flori barbatesti care dau polen, iar altii fac flori femeiesti, care dau nectar si formeaza acele pastai dulci!
Titlu: Gladita ( ROSCOVUL )
Scris de: Nelly88 din Mai 04, 2013, 09:30:47 PM
Are cineva idee daca roscovul secreta nectar? am vreo 5 hectare plantate in apropiere si nu stiu ce sa fac dupa salcam, sa raman si pentru roscov sau sa duc albinele acasa ... Vreo parere?
Titlu: Re: Gladita ( ROSCOVUL )
Scris de: stefan1 din Mai 05, 2013, 01:07:14 AM
  Ai postat subiectul la "Plante". El se gaseste tratat destul de amplu la "Arbori meliferi":
   http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=2514.80 (http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=2514.80)
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Din lanul de fasole din Februarie 21, 2014, 09:51:58 PM
Citat din: pharaonu75 din Iunie 04, 2012, 03:27:41 PM
Acesti copaci sunt "masculi" si "femele", adica unii fac flori barbatesti care dau polen, iar altii fac flori femeiesti, care dau nectar si formeaza acele pastai dulci!

Foarte interesantă demonstraţia dumneavoastră vizuală, vă felicit! Excelentă, pot spune.
Poate că, totuşi, ar fi bine pentru cei ca mine, sau mai nepricepuţi ca mine, să dezvoltaţi prezentarea arborilor dioici meliferi – unul mascul, altul femelă, vorbesc despre flori –  eu nu ştiam până să intru pe apiardeal decât unul, curmalul (Phoenix dactylifera), am făcut şi ţuică din fructele lui, asta ar fi una.
Cea de-a doua sugestie, valabilă atât pentru dumneavoastră cât şi pentru domnul ,,stefan 1", e să lămuriţi că există o deosebire între glădiţă(Gleditsia triacanthos) şi roşcov (Ceratonia siliqua), ambele plante dioice. Poate deschideţi un topic nou, despre roşcov.
Bibliografie
1.   http://www.fs.fed.us/database/feis/plants/tree/gletri/all.html (http://www.fs.fed.us/database/feis/plants/tree/gletri/all.html)
2.   http://www.feedipedia.org/node/320 (http://www.feedipedia.org/node/320)

Să auzim de bine!
Titlu: Re: Gladita
Scris de: happy din Februarie 22, 2014, 11:27:35 PM
Roscovul(ceratonia siliqua)iese din discutie,nu rezista decat pana la -7grade http://davesgarden.com/guides/pf/go/38318/#b (http://davesgarden.com/guides/pf/go/38318/#b)
Gladita este aceea care rezista la noi! :wink:
Titlu: Re: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 15, 2015, 06:52:44 AM
 Unele date interesante de pe la americani:

Gladita - Gleditsia triacantho s L.
pastai de gladita
Pastai / Pods / - disponibile
24.00 dolari / lb. pastai întreg uscate, plus transport maritim.
3.50 dolari / 4 oz păstăi sol / masa, plus transport maritim.
2.00 dolari / semințe - pachet de 20, plus transport maritim.
Va rugam sa ne contactati pe email pentru disponibilitate.
Gladita este un arbore din America de Nord. Acesta a fost ocazional naturalizat în Europa Centrală și de Sud. Alte nume comune folosite pentru aceasta includ fasole dulce, salcam dulci și Honeyshuck.
Pulpa din jurul semințelor în păstăi este comestibilă, fiind dulce și ca melasă-, și zahăr poate fi extras din ea.
Pastaile conțin, în general 12-14% zahăr, deși în varietati selectate aceasta se ridică până la 40%. Există diverse nord-americanii rețete pentru a face bere din pulpa.

Păstăilefragede, tiner, sunt comestibile gatite. De asemenea, comestibile sunt semintele, crude sau fierte;  semințele crude au gust de mazăre cruda. Semintele sunt dulci, cu până la 30% zahăr, de asemenea, 10-22% proteine, 0.8 - 4.2% grasime, si sunt bogate in calciu (275 mg / 100 g) și fosfor (315mg / 100g). Semințele prăjite pot fi folosit ca o cafea.
Păstăile sunt o sursă de producere de etanol. Randamentele de la 2,5 tone de pastai substanță uscată la hectar (85 pomi / ha producători de 30 kg păstăi greutate uscată) ar aduce 730 de litri de etanol care este doar 20% din cel obținut de la un hectar de sfeclă de zahăr.

Ca o nota aparte, extracte din pastai de gladita sunt un ingredient principal (anti-matreata) în mai multe sampoane de par si produsepentru ingrijirea parului.

Rețetă simplă pentru  sampon de gladita: Se fierb păstăile până când acestea se inmoaie, se strecoara lichidul si fie se adaugă un pic de sampon sau pur și simplu udati parul cu lichidul și lăsați să se usuce. Nu-l clătiți.

    Berea de gladita
   Ingrediente:
   Păstăi de gladita (numărul depinde de cât de mare este vasul sau butoiul folosit).
   Curmale japoneze (numite si persimmons) coapte (persimmons sălbatice sunt preferate) sau mere feliate (numărul dupa cantitate ca mai sus)
    2 cesti de melasă sau miere
    Apă
   Rupeti păstăile de salcâm în bucăți. Postați un strat într-un butoi sau vas. Adăugați persimmons sau mere. Se acoperă cu apă clocotită. Adăugați două căni de melasă. Să stea timp de trei patru zile înainte de a utiliza.

As a sustainable and a low input source, though, it is much more viable.

Gladita este un bun arbore de nutret pentru animale. (Sursa: http://permaculture-watch.blogspot.com/2009/08/honey-locust-as-forage-tree.html)
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Eugen B din Februarie 15, 2015, 07:43:54 PM
De unde gasesc sa cumpar puieti de gladita?
Titlu: Re: Gladita
Scris de: jenica67 din Februarie 15, 2015, 10:48:56 PM
 =))  http://www.tocmai.ro/cauta?q=gladita&typ=1&ct=0&jd=0
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Eugen B din Februarie 16, 2015, 08:33:29 AM
La mine in zona nu este. Nu se merita sa comand prin curierat cateva bucati. Poate cand o sa plec prin tara pe undeva o sa cumpar. Si mai demult am cautat si nu am gasit. E ciudat ca in zona asta nu este gladita
Titlu: Re: Gladita
Scris de: stefan1 din Februarie 17, 2015, 12:56:19 AM
  http://www.tocmai.ro/puiet-gladita-15950814.html
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Alinox din August 05, 2016, 11:13:33 PM
Dragi prieteni, asta din poza e Gladita? Are pastai lungi de 15 cm aprox, vreau sa fac gardiu viu din seminte.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: tinumaftei din August 06, 2016, 06:21:38 AM
Creste foarte incet in primii ani. Eu am pus puieti acum 6 ani si abia acum au spre un metru. Salcamul creste mult mai repede..
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Ionel_Cluj din August 06, 2016, 11:09:28 PM
Aveti dreptate puietii de gladita cresc foarte incet de asemenea randamentul de obtinere din seminte este cam mic. Noua ne-au iesit cam din 30 % din seminte asa ca mai avem de muncit pana impresmuim stupina.Seminte sunt foarte multe intr-o zona a Clujului
Titlu: Re: Gladita
Scris de: pistol28 din August 07, 2016, 06:07:27 AM
Citat din: stefan1 din Februarie 13, 2010, 03:16:17 AM
Inmultirea
Se poate face prin seminte si vegetativ.
  Inmultirea prin seminte
Datorita invelisului rezistent al semintelor, pentru o buna incoltire este necesara o degradare a acestuia, deci un proces de scarificare prin mijloace mecanice, termice sau chimice.
  In stare naturala raspandirea se face de multe ori prin semintele eliminate de animalele mari care consuma pastaile. In tubul digestiv semintele nu se digera, insa sucurile gastrice degradeaza partial invelisul semintei, usurand germinarea.
  Scarificarea chimica se poate face cu acid sulfuric concentrat in care se scufunda semintele, apoi se spala si se mai tin o perioada in apa.
  Semintele se pot trata si termic, prin inmuierea in apa la 88 grade celsius (fiarta si lasata doar putin sa se raceasca) dupa care se lasa inmuiate pana apa se raceste sau pana semintele se umfla. Se indica semanarea imediat dupa aceste tratamente.
  O metoda interesanta este ingroparea semintelor de toamna in gunoi de grajd si recuperarea lor primavara, dupa care se seamana.
  S-au facut experiente cu mai multe specii in diferite conditii de germinare. Gladita s-a constatat ca are germinarea influentata mai mult de umiditate si mai putin (decat speciile martor) de temperatura.
  Se recomanda soluri de turba si nisip pentru incoltire, de asemenea s-a constatat ca in solurile argiloase dezvoltarea este mai buna decat in loess sau sol aluvionar.
Citat din: stefan1 din Februarie 14, 2010, 01:18:25 AM
Inmultirea vegetativa.
Gladita se poate inmulti si prin butasi, metoda care poate oferi - dupa cum se va vedea - posibilitati interesante.
Butasii pot provenii din lemn tare, lemn moale sau din radacini.
Se pare ca butasii din radacini au cele mai bune sanse de reusita.
Butasii din lemn tare permit obtinerea unor varietati deosebite.
  S-a observat ca spinii nu cresc cu aceeasi intensitate pe tot parcursul vietii unui arbore. S-a constatat ca la arborii de peste 10 ani apar anumite zone lipsite de spini, in special la varf si la marginile coroanei. S-a constatat ca daca se folosesc butasi din lemnul tare din aceste zone, arborii obtinuti vor fi fara spini sau cu spini foarte putini. Si din semintele acestor arbori se pot creste alti copaci dintre care cam 60% sunt tot fara spini.  De fapt exista o varietate numita Gladitsia Triacanthos Inermis, fara spini. Chiar in New-York se intalneste aceasta specie ca arbore stradal. 
  Prin aceeasi metoda se pot obtine arbori doar feminini sau doar masculini. S-a constatat ca anumite ramuri au doar flori feminine sau flori masculine. Daca se iau butasi din aceste zone, exemplarul obtinut va face doar flori masculine sau doar feminine.
  Aceasta ar trebui sa fie explicatia a ceea ce a observat Spiridon, adica arbori vizitati de abine dar care nu fac deloc pastai si altii mai putin vizitati dar plini de pastai.
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Ionel_Cluj din August 07, 2016, 09:51:08 PM
Noi am folosit mai multe metode de obtinere a puietilor:le-am plantat pur si simplu in pamant unele seminte ,altele le-am lasat cateva zile in apa la incoltit ,altelele-am pus in apa la 80 grade dar mare diferenta de incoltire nu am observat.De alfel de ceva timp am citit un articol in care o doamna care se ocupa cu asta se plangea cat de greu e sa cresti puietii de gladita .Cu acid sulfuric concentrat nu am incercat si nu cred ca e in ordinedin moment ce lemnul se dizolva total
Titlu: Gladita
Scris de: daniel gusman din Mai 18, 2017, 03:09:14 PM
Salut,
ma poate ajuta cineva cu aceasta planta pe numele de gladita, cat de productiva este in nectar ?
Titlu: Re: Gladita
Scris de: Closcutz din Mai 18, 2017, 03:52:33 PM
Nu e foarte productiva...da un cules de intretinere...
Titlu: Re: Gladita
Scris de: daniel gusman din Mai 18, 2017, 04:15:08 PM
 Am vazut ca sunt plini de albine, în zona mea am multi pomi de gladita si sunt foarte mari.
Multumesc!
Titlu: Re: Gladita ( ROSCOVUL )
Scris de: dan sebastian din Iunie 10, 2019, 02:11:11 PM
Tot nu m-am elucidat. Merita amplasata stupina la o padure de tecar sau nu?
Intretinere e la orice faneata in perioada de inflorire a gladitei.
Cineva postase 200 kg per hectar. Nu am inteles nicodata expresiile respective.
Se refera la productia pe zi sau pe toata durata de inflorire (10-12 zile).