Apis mellifera capensis

Creat de bee_lover, Decembrie 30, 2007, 07:48:45 PM

« precedentul - următorul »

bee_lover


pharaonu75

Mellifera capensis (albina sud-africană) este raspândită în zona Capului Bunei Sperante de unde şi -a primit şi numele.
După aspect nu se deosebeşte cu nimic de albina europeană.
Are lungimea trompei de 5,47 mm, culoare brun-închis, corpul acoperit cu perişori.
Prezintă însă o serie de însuşiri biologice specifice: roieste fară matcă, iar din ouăle depuse de albinele lucrătoare, ouătoare, rezultă câteva mătci temporare, care odată cu apariţia mătcii normale sunt omorâte de albine.
Din cauza producţiilor mici de miere pe care le realizează (familiile fiind slabe, cu capacitate productivă redusă), această specie prezintă importanţă economică scazută.
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)<br />Sun Photo     YouTube

stefan1

   Apis Mellifera Capensis
Este cea mai sudica specie de Apis Mellifera, in sudul Africii de Sud, in zona Capului Bunei Sperante.
Ca aspect nu e mult deosebita de Apis Mellifera Scutellata, doar are o culoare putin mai inchisa. Comportamental insa are unele insusiri care o deosebesc de toate celelalte specii de albine melifere.
  Cea mai interesanta insusire a acestei specii este capacitatea albinelor lucratoare de a depune oua din care rezulta femele, adica albine sau matci, dupa hrana pe care o primesc in stadiul de larva.
  Specia s-a dezvoltat relativ separata de Apis Scutellata, de zone aride sau desertice. In special dupa 1990, datorita stuparitului pastoral, Apis Capensis a ajuns si in nordul Africii de Sud, in apropierea speciilor locale de albine (Apis Scutellata). Rezultatul acestui amestec a fost am putea spune un dezastru pentru apicultorii locali. Au fost aduse 400 de familii de Apia Capensis si in aprox 15 ani apicultorii au pierdut peste 100.000 de familii de A. Scutellata. Fenomenul care se produce a fost studiat dar nu s-au elucidat toate aspectele lui.
  Pe scurt, una sau mai multe albine A. Capensis intra in familiile de Scutellata. Este curios ca pot sa insele paza si sistemul de aparare al stupului. In stup aceste albine depun oua pe care familia le cresc preferential si incet pun stapanire pe familie. Eperimente facute au aratat ca regina familiei dispare in 1-15 zile, intr-un singur caz a rezistat 50 de zile. In 56-105 zile de la introducere, albina Capensis a inlocuit familia.
  Cercetari relativ recente au aratat ca daca se introduce intr-o familie de albine europene (ca-s mai blande) puiet de A. Capensis, inca din stadiul de larve, acest puiet este hranit mai abundent, cumva asemanator cu larvele de matca, din botce. Astfel si albinele rezultate au caracterele de lucratoare diminuate si capata unele carctere de matca. Foarte interesant ca aceste larve sunt hranite de albinele din alte specii (fie europene fie Scutellata) mai bine decat ar fi ingrijite intr-o familie din specia lor! Explicatia ar fi anumiti hormoni secretati de larve, care determina albinele doice sa le hraneasca mai mult. Deci aceasta specie poate fi considerata o specie parazita pentru alte specii de albine atat in stadiu de larva cat si in stadiu matur.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

Evolutia unei familii parazitate va fi de fapt un declin continuu pana la disparitie. Doicele vor hrani cu laptisor larvele de A. Capensis in detrimentul propriilor larve. De fapt propria matca va fi eliminata, iar albinele nu vor incerca sa-si faca alta, matcile false din specia parazita secretand substanta de matca ce va inhiba instinctul de crestere a botcelor si si cel de crestere a ovarelor si aparitia de albine ouatoare dintre albinele gazda. Albinele stupului se vor epuiza cu cresterea puietului si culesul. Urmasele albinelor parazite nu au activitati de culegatoare, incat cu timpul rezervele stupului se vor epuiza si el se va autodistruge. De fapt noile albine, urmasele acestor matci false, vor parazita mai departe alte familii, pe care cu timpul le vor distruge.
  Interesant ca in zonele de origine ambele specii, Scutellata si Capensis, sunt bune culegatoare  si bune polenizatoare. Eu cred ca aceasta schimbare de comportament prin parazitare se datoreste in special hranei speciale, ca de matca cu care doicele de Scutellata hranesc larvele de Capensis. Albinele rezultate din astfel de larve au diminuate caracterele de albina si sunt un fel de intermediar intre albina si matca. De aceea sunt slabe culegatoare si tind sa depuna si ele oua.
  Deja exista rase intermediare intre Capensis si Scutellata, cu caracteristici variabile. Sunt multe posibilitati de hibridare: matca de Capensis fecundata cu trantori de Scutellata sau matca de Scutellata fecundata cu trantori de Capensis. Din ce am descris mai sus rezulta ca conteaza foarte mult si cine au crescut acele larve, altul fiind rezultatul daca un ou este crescut intr-o familie de Capensis, altul intr-una de Scutellata si altul in una hibrida.
   Sunt unele pareri ca teoretic o albina A. Capensis introdusa intr-o comunitate de orice alta specie de albine melifere, poate schimba pentru totdeauna viitorul acelei populatii. Unii spun ca si sudul Europei sau nordul Africii ar putea fi afectate daca apare aici aceasta specie.
   E inca un semnal de alarma ca acest amestec de rase pe care stuparii le incearca cu inconstienta poate duce la rezultate cu totul neprevazute!!
  Sunt pareri chiar ca aceste familii hibride ar fi un fel de Turn Babel, in care limbajul unora dintre albine nu este inteles de celelalte si coeziunea familiei este grav perturbata. E un domeniu in care se poate specula mult, dar merita ca fiecare sa se gandeasca putin la aceasta problema.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

    Fenomenul de producere de oua diploide de catre insecte neimperecheate se numeste thelytoky. La marea majoritate a insectelor, din oua nefecundate rezulta masculi, haploizi (au un singur rand de gene, nu perechi de gene cum au fiintele diploide). Aceasta proprietate se numeste arhenotokye. In cazul thelytoky, procesul de meioza care duce la firmarea unei celule-ou ce contine doar in rand de gene (haploide), este urmata de o combinare a doua astfel de celule, rezultand un ou dipoid.
  De retinut ca nici la Apis Mellifera Capensis nu toate albinele sunt capabile sa depuna oua, totusi proportia acestora este mult mai mare decat la alte specii. Se presupune, totusi, ca si la celelalte specii de Apis Mellifera exista fenomenul de thelytoky, deci capacitatea de a depune oua din care sa iasa o femele, dar fenomenul este mult mai rar.
  Dobandirea capacitatii de a-si creea regine din oua nefecundate la Apis Capensis se spune ca poate fi un rezultat al conditiilor din zona de origine a speciei. Acolo sunt vanturi foarte puternice care ingreuiaza fecundarea si duce la pierderea a multor regine. Aceasta presiune a determinat albinele sa-si creeze abilitatea de a obtine matca dintr-un stup orfan.  Urmand acelasi rationament, in Arizona se fac cercetari de a se creea o rasa de albine care sa-si activeze aceasta capacitate de a obtine femele din oua nefecundate. Pentru a creea acea presiune, se orfanizeaa stupii toamna tarziu, cand nu mai sunt trantori si nici puiet in stupi. Intr-adevar s-au obtinut unele rezultate, adica dintr-un numar de oua depus de matcile neimpereceate sau de albine trantorite, un anumit numar (mai mare decat la rasele obisnuite) sunt oua din care ies albine, eventual matci. Se constata insa ca de multe ori aceste botce nu sunt duse pana la maturare, sau daca eclozioneaza matcile au sanse scazute de a se imperechea. Se pune aceasta nereusita si pe un comportament al familiei ca o familie bezmetica, din moment ce are albine care depun oua.
  De vazut si discutiile de aici:     http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=2156.25
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

  Cercetari asupra albinelor Capensis care paraziteaza alti stupi, dovedesc caracterele lor diferite de ale albinelor culegatoare, si unele caractere care le apropie de matci. Astfel ele au o perioada relativ lunga de reproducere, de 3-5 luni si pot depune pana la 200 de oua/zi.Regina falsa e capabila sa dezvolte in lucratoarele familiei gazda comportament de suita si sa inhibe dezvoltarea ovarelor acestora. Anatomic aceste albine au 10-20 ovariole fata de 3-5 la albinele europene. De asemenea au o spermateca mica dar existenta, fata de albinele europene la care exista doar rudimente de spermateca. De asemenea la exemplarele predispuse sa devina matci false se constata un numar redus de perisori tarsieni (cei de la cosuletele de polen. Matcile adevarate nu au perisori tarsieni).
   S-au facut cercetari si despre tendinta lor de a intra in alte familii. Nu mai tin minte cifrele, dar s-au marcat cca 12000 de astfel de albine iar dupa 10 zile peste 550 dintre acestea s-au gasit in alte familii. Se presupune ca unele dintre acestea ajung din greseala la stupii vecini, dar s-au gasit in familii pana la 1 km departate de familia de baza, ceea ce presupune o actiune voluntara, voita.
  Interesant ca aceasta insusire de a scoate albine din oua nefecundate se gaseste in diferite grade si la hibrizii dintre A. Capensis si A. Scutellata sau chiar la unele A. Scutellata din acea regiune.
   O ipoteza interesanta este aceea ca fenomenul de thelytoky e cauzat de Wolbachia. Acesta este un microorganism citoplasmatic, de fapt o bacterie gram-negativ. Acestea sunt larg raspandite la unele insecte si se presupune ca poate induce proprietatea de telytoky la cel putin 40 de specii de hymenoptere, inclusiv viespi parazite sau furnici. Experimental, unele insecte infestate cu aceasta bacterie, dar tratate cu antibiotice sau printr-un proces termic care a distrus bacteria, au inceput sa depuna oua din care ies masculi, desi inainte ieseau femele. Aceste experiente s-au facut si pe A. Capensis si A. Scutellata, dar nu au dat rezultate concludente. Ambele specii erau infestate cu aceasta bacterie, dar doar A. Capensis scotea femele din oua. Se poate insa presupune ca doar o anumita specie de Wolbachia produce thelytoky, fara ca experientele sa fi fost capabile sa le deosebeasca. Se poate presupune si ca alte specii de bacterii pot fi raspunzatoare de thelytoky la aceste albine.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

alvo

Citat din: stefan1 din Decembrie 08, 2010, 12:39:04 AM
   Apis Mellifera Capensis
Este cea mai sudica specie de Apis Mellifera, in sudul Africii de Sud, in zona Capului Bunei Sperante.
Ca aspect nu e mult deosebita de Apis Mellifera Scutellata, doar are o culoare putin mai inchisa. Comportamental insa are unele insusiri care o deosebesc de toate celelalte specii de albine melifere.
  Cea mai interesanta insusire a acestei specii este capacitatea albinelor lucratoare de a depune oua din care rezulta femele, adica albine sau matci, dupa hrana pe care o primesc in stadiul de larva.
  Specia s-a dezvoltat relativ separata de Apis Scutellata, de zone aride sau desertice. In special dupa 1990, datorita stuparitului pastoral, Apis Capensis a ajuns si in nordul Africii de Sud, in apropierea speciilor locale de albine (Apis Scutellata). Rezultatul acestui amestec a fost am putea spune un dezastru pentru apicultorii locali. Au fost aduse 400 de familii de Apia Capensis si in aprox 15 ani apicultorii au pierdut peste 100.000 de familii de A. Scutellata. Fenomenul care se produce a fost studiat dar nu s-au elucidat toate aspectele lui.
  Pe scurt, una sau mai multe albine A. Capensis intra in familiile de Scutellata. Este curios ca pot sa insele paza si sistemul de aparare al stupului. In stup aceste albine depun oua pe care familia le cresc preferential si incet pun stapanire pe familie. Eperimente facute au aratat ca regina familiei dispare in 1-15 zile, intr-un singur caz a rezistat 50 de zile. In 56-105 zile de la introducere, albina Capensis a inlocuit familia.
  Cercetari relativ recente au aratat ca daca se introduce intr-o familie de albine europene (ca-s mai blande) puiet de A. Capensis, inca din stadiul de larve, acest puiet este hranit mai abundent, cumva asemanator cu larvele de matca, din botce. Astfel si albinele rezultate au caracterele de lucratoare diminuate si capata unele carctere de matca. Foarte interesant ca aceste larve sunt hranite de albinele din alte specii (fie europene fie Scutellata) mai bine decat ar fi ingrijite intr-o familie din specia lor! Explicatia ar fi anumiti hormoni secretati de larve, care determina albinele doice sa le hraneasca mai mult. Deci aceasta specie poate fi considerata o specie parazita pentru alte specii de albine atat in stadiu de larva cat si in stadiu matur.
actioneaza ca puiul de cuc!

stefan1

#7
  Alvo:
   "Actioneaza ca puiul de cuc!"

   Este putin diferit. Cucul isi plaseaza totdeauna ouale in cuib strain. Albina Capensis sta si se dezvolta la casa ei, daca nu are ocazia sa intre in casa altor neamuri de albine. Nebunia incepe daca poate profita de bunatatea altora. Chiar am gasit articole la americani care comparau comportamentul acestor albine cu cel al imigrantilor ilegali de la ei. Si aia profita de toleranta localnicilor, de toleranta legislativa si de oportunitatile pe care acea societate le-a creat. Multi ocolesc legile tarii, fac activitati ilegale sau la limita legii si pana la urma se instaleaza acolo tragand cat se poate avantaje de la acea societate. Ducand mai departe analogia, spune ca societatea unui stup este mai perfectionata decat o societate umana, iar soarta familiei care a lasat acel intrus la ea, prefigureaza ce vor pati societatile umane care nu au reactie la profitorii care le paraziteaza.

  Sa spun totusi ca Apis Capensis are si calitati care ar putea fi valorificate. De exemplu ea rezista la parazitul Varroa fara tratamente. De asemenea nse descurca fara probleme cu Gandacul mic de stup (Aethina Tumida), cu care de fapt a convietuit in zona ei de origine. Zice ca reactioneaza foarte violent fata de acest daunator si il elimina rapid din stup. De mentionat ca din 1998, cand a fost prima data semnalat in Florida, acest gandac s-a raspandit si in SUA, in mai multe state, chiar si mai nordice cum este Ohio sau Pennsylvania si poate face mari pagube in stupine in anumite conditii.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)