Cuiburi blocate.

[stefan1]

Acum partea mai neplacuta a problemei:
Planta Fallopia Japonica in special, dar si alte cateva specii prezentate (mai sunt multe specii de fallopia de care nu am vorbit), sunt in Europa si America plante invazive, ba in Europa chiar cea mai problematica planta invaziva. 
Plantele invazive sunt plante care se extind necntrolat (si Amorfa D-voastra, D-le PricopArthur, este planta invaziva), modifica biotopuri, inlaturand plantele endemice (locale) si toate vietatile cu care acele plante erau in relatie. Toate plantele invazive sunt plante neofite (aduse nu demult din alte zone si care si-au schimbat comportamentul fie din lipsa de daunatori sau boli sau de alte plante concurente pe care le aveau in locurile de origine).
Printre prejudiciile pe care le aduce F.J. enumer:
- inlatura orice alta planta din aria de extindere, datorita desimii tufelor si taliei destul de mare. Doar unele plante foarte timpurii mai pot creste acolo.
- sistemul de radacini poate ataca lucrari subterane (canale de cabluri sau conducte), asfaltul drumurilor sau chiar fundamente
- Cele mai mari pagube face insa la cursurile de apa. Poate ataca digurile prin sistemul lor radicular, dar si prin eliminarea altor plante care fixeaza mai bine solul. La raurile mai mari, tufele pot forma obstcole care reduc viteza de curgere marind riscul de inundatii si amploarea lor. Obliga la masuri costisitoare de intretinere a albiei  apelor si a digurilor.
  Numai in Germania se produc anual pagube de cateva milioane de euro din cauza ei. Este asa problematica deoarece este foarte greu de combatut. Se recomanda masuri caombinate: mecanice (arari repetate si mai multi ani), ierbicidari (problematice mai cu seama langa ape) si masuri biologice. Costul combaterii se ridica la 2-3000 Euro/ha. Chiar inabusirea radacinilor s-ar putea face doar cu un strat de peste 2 m de pamant, altfel radacinile ies iar la suprafata. O masura mai blanda de combatere este pasunarea intensiva cu oi sau capre. De asemenea s-au constatat progrese dupa impadurirea zonelor vizate, cu salcii.
Despre beneficiile pentru apicultori nu se prea face referire, mai cu seama ca stuparii sunt principalii vinovati de raspandrea ei. Nu stiu care din speciile F. Japonica, F. Sahalinensis, F. Bohemicus sau F. Baldschuanica dau mai mult nectar, care dau si polen, care au perioada mai mare de inflorire etc.
Cel putin  F. Baldschuanica se gaseste si la noi de vanzare in magazine de specialitate, ca planta ornamentala (agatatoare).

[neculai.luca]

Excelente informatii , domnule Stefan ! Felicitari !
Pot spune, din ce am vazut eu in 30 de ani , ca toate se confirma !
Asa ca , cei care va pregatiti s-o apropiati de casa, ganditi-va de doua ori inainte de a trece la actiune !
Am vazut pe cineva aici in zona cum a extirpat planta asta din jurul casei :a decopertat terenul pe o adancime cam de 40 cm , a intins o folie ceva mai groasa pe toata suprafata si a pus inapoi pamant din alta zona, fara seminte sau resturi de planta. Se pare c-a reusit, dar cu ce efort?
Personal profit de prezenta acestei plante in zona dar sunt constient de urmarile nefaste ale raspandirii ei .
    S-auzim numai de bine !

[gudas valentin]

La aceasta planta nu-i place terenul gras ,se instaleaza in zone cu teren saracacios.

[neculai.luca]

La aceasta planta nu-i place terenul gras ,se instaleaza in zone cu teren saracacios.

Este adevarat ca iulisca (Fallopia J.) este raspandita mai mult pe terenurile "saracacioase" dar asta nu pentru ca nu iar placea terenul "gras" , ci pentru ca acolo n-a deranjat-o nimeni ! Pana acum terenurile grase n-au fost lasate de izbeliste, au fost arate, sapate si planta n-a avut timp sa se inradacineze puternic. Ceea ce pare sa nu mai fie valabil in viitor.
Dar cand mai vii pe la mine Valy iti voi arata planta asta crescuta de 3-4 m inaltime si lujeri grosi de 4cm pe teren gras ! Cert este ca s-a raspandit cel mai mult pe malurile paraielor, raurilor dar si acolo unde s-a purtat pamant cu radacini sau resturi de planta. Eu am constatat ca in primii 2-3 ani de la instalare planta poate fi starpita prin smulgerea repetata a radacinilor dar mai tarziu e tot mai dificil, radacinile ei se infing la 1,5-2 m adancime ! Caprele o pasc intradevar, dar nu cu mare entuziasm si, vorba poeziei, "rasare mai frageda la anul" !
Sunt curios daca dupa toate cate s-au spus aici isi asuma cineva riscul sa planteze iulisca !
S-auzim numai de bine !

[D006]

Aceleasi considerente sunt si in cazul catinii, gladita si la amorfa pe care silvicultorii le folosesc cu succes la stabilizarea si fixarea terenurilor degradate, ce aluneca, saraturoase, neproductive.

[PricopArthur]

Acum partea mai neplacuta a problemei:
Planta Fallopia Japonica in special, dar si alte cateva specii prezentate (mai sunt multe specii de fallopia de care nu am vorbit), sunt in Europa si America plante invazive, ba in Europa chiar cea mai problematica planta invaziva. 
Plantele invazive sunt plante care se extind necntrolat (si Amorfa D-voastra, D-le PricopArthur, este planta invaziva), modifica biotopuri, inlaturand plantele endemice (locale) si toate vietatile cu care acele plante erau in relatie. Toate plantele invazive sunt plante neofite (aduse nu demult din alte zone si care si-au schimbat comportamentul fie din lipsa de daunatori sau boli sau de alte plante concurente pe care le aveau in locurile de origine).
Printre prejudiciile pe care le aduce F.J. enumer:
- inlatura orice alta planta din aria de extindere, datorita desimii tufelor si taliei destul de mare. Doar unele plante foarte timpurii mai pot creste acolo.
- sistemul de radacini poate ataca lucrari subterane (canale de cabluri sau conducte), asfaltul drumurilor sau chiar fundamente
- Cele mai mari pagube face insa la cursurile de apa. Poate ataca digurile prin sistemul lor radicular, dar si prin eliminarea altor plante care fixeaza mai bine solul. La raurile mai mari, tufele pot forma obstcole care reduc viteza de curgere marind riscul de inundatii si amploarea lor. Obliga la masuri costisitoare de intretinere a albiei  apelor si a digurilor.
  Numai in Germania se produc anual pagube de cateva milioane de euro din cauza ei. Este asa problematica deoarece este foarte greu de combatut. Se recomanda masuri caombinate: mecanice (arari repetate si mai multi ani), ierbicidari (problematice mai cu seama langa ape) si masuri biologice. Costul combaterii se ridica la 2-3000 Euro/ha. Chiar inabusirea radacinilor s-ar putea face doar cu un strat de peste 2 m de pamant, altfel radacinile ies iar la suprafata. O masura mai blanda de combatere este pasunarea intensiva cu oi sau capre. De asemenea s-au constatat progrese dupa impadurirea zonelor vizate, cu salcii.
Despre beneficiile pentru apicultori nu se prea face referire, mai cu seama ca stuparii sunt principalii vinovati de raspandrea ei. Nu stiu care din speciile F. Japonica, F. Sahalinensis, F. Bohemicus sau F. Baldschuanica dau mai mult nectar, care dau si polen, care au perioada mai mare de inflorire etc.
Cel putin  F. Baldschuanica se gaseste si la noi de vanzare in magazine de specialitate, ca planta ornamentala (agatatoare).

Va multumesc pentru informatii. Ideea generala ar fi: ne folosim de prezenta lor, dar nu le favorizam extinderea.

[stefan1]

Dau o poza din care se vede ca Iulisca are si glande nectarifere extraflorale. Albina culege nectar de pe lastarul ce sustine florile, desi planta este inflorita. Aceste flori sunt flori feminine (Fallopia are separat plante faminine si masculine). Cu toate astea se observa la unele flori cateva stamine, dar sterile, nu produc polen. Se vede si pe albina, ca nu este nici un graunte de polen.

[D006]

Timpul a fost favorabil pt mine chiar generos,am antalnit o situatie ne asteptata de 2 saptamani nu am verificat stupi azi cand am deschis stupi aveau cuiburile blocate,va antreb e o problema?
Tinand cont ca sunt in nord,vine iarna mai devreme si pleaca mai tarziu.

Asa mi sa intamplat si mie, dl.Filip mi-a dat un sfat bun am urmat sfatul dansului.

[gheco]

Am citit cu interes acest topic. O sursa de cules in august, septembrie nu este de neglijat. Si am cursul unui parau unde creste papura si rapoz care nu au nici un fel de nectar. Problema consta in faptul ca estenmai greu sa ajung pe la Baia Mare. As risca sa imi invadeze paraul. Poate stie cineva si prin zona Moldovei sau Munteniei.
Multumesc

[gudas valentin]

Am citit cu interes acest topic. O sursa de cules in august, septembrie nu este de neglijat. Si am cursul unui parau unde creste papura si rapoz care nu au nici un fel de nectar. Problema consta in faptul ca estenmai greu sa ajung pe la Baia Mare. As risca sa imi invadeze paraul. Poate stie cineva si prin zona Moldovei sau Munteniei.
Multumesc

Planta traieste pe marginea apelor nu creste in apa,dar poate invada,terenul din vecinatate.
                        valy

[gheco]

Daca ma gandesc bine nu ar deranja nici aceasta "invazie".
Multumesc oricum.

[gudas valentin]

Daca ma gandesc bine nu ar deranja nici aceasta "invazie".
Multumesc oricum.

Cei care doresc alta cultura si apare aceasta planta sa stiti ca nu-i prea convine,ea  sufocand tot ce acopera.
Si mie imi place planta dar nu pe terenul meu
                          valy

[D006]

Probleme pot fi daca mierea ultima e de mana sau daca nu mai ajung sa o capaceasca, ce nu cred ca-i cazul, vremea fiind inca buna. Cat puiet mai au?

Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.[/quote=neculai.luca ]
Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.

Prietene Valy, nu te supara, dar nu pot sa nu intervin, deoarece in ultimii 10 ani de multe ori am iernat pe miere de iulisca si n-am avut diaree in stupi ! Deci nu mierea de iulisca in sine provoaca diaree, este tot o miere din nectar floral si , desi nu cunosc compozitia ei chimica, nu cred sa aiba ceva in comun cu mierea de mana .Pot sa-ti spun cu siguranta ca aceasta a fost sursa culesului tau abundent din aceasta toamna care are totusi si un mare neajuns : raman portiuni mari din rame cu miere necapacita si aceasta ar putea fi explicatia diareei ! Nu stiu sigur din ce cauza n-o mai capacesc , cu atat mai ciudat  deoarece sunt si table capacite din aceeasi miere ! Poate deoarece dupa 1 sept. noptile sunt tot mai reci  iar procentul de apa din nectar se pare ca este destul de mare. Cert este ca-i o miere aproape neagra la culoare, are o aroma deosebita, cristalizeaza foarte repede, dar cristalele sunt fine , are un aspect untos si de culoare crem. Cred ca nu exista miere cristalizata mai placuta la mancat !
      S-auzim numai de bine !

Si eu am extras  miere de iulisca in toamna anului 2009 . E foarte buna, aromata si se cristalizeaza in aproximativ 5-6 luni.Si stupii mei ierneaza pe miere de iulisca si nu au diaree.
 

[gudas valentin]

Ma repet :Treaba cu diarea,informatia(atentionarea)am primito si eu,las si eu miere de iulisca in stupi,ramele marginase,rame la care ,,zic eu,estimez" ca vor ajunge doar dupa zborul de curatire,adica dupa 15 Ian.
Iernare uscata.
                         valy

[filip]

Pe 9-10 ianuarie a cam zburat albina in toate zonele tari.La controlul prin sondaj nu era puiet decat doar izolat.Asta e un moment de bucurie acum cu gerul asta.Daca prind inca o fereastra de zbor la inceputul lui februare e totul Ok
Daca va fi asa atunci nu va fi o problema cu diarea.