Timpul a fost favorabil pt mine chiar generos,am antalnit o situatie ne asteptata de 2 saptamani nu am verificat stupi azi cand am deschis stupi aveau cuiburile blocate,va antreb e o problema?
Tinand cont ca sunt in nord,vine iarna mai devreme si pleaca mai tarziu.
Probleme pot fi daca mierea ultima e de mana sau daca nu mai ajung sa o capaceasca, ce nu cred ca-i cazul, vremea fiind inca buna. Cat puiet mai au?
Nu iti recomand spargerea cuibului in aceasta perioada.Albina stie cel mai bine ce are de facut.Mai mult pierzi decat castigi facand o noua organizare a cuibului.
Citat din: stefan1Probleme pot fi daca mierea ultima e de mana sau daca nu mai ajung sa o capaceasca, ce nu cred ca-i cazul, vremea fiind inca buna. Cat puiet mai au?
Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.
La aceasta ora mierea este aproape sigur de mana. In ultimul timp si la mine au adus nectar.Daca toata vara nu am avut cules de mana, caldurile din ultima vreme au declansat secretie de astfel de nectar. Daca aceasta miere ramane in stupi si in ianuarie sau februarie nu va fi cel putin o fereastra pentru zbor de curatire vor fi probleme.In zilele urmatoare eu urmeaza sa extrag tot si de saptamana viitoare sa incep hranirea.Stiu ca majoritatea apicultorilor au facut deja hranirea de completare.La aceasta ora albinele depoziteaza nectarul adus in centrul cuiburilor in locul puietului care eclozeaza.Acesta va fi consumat primul si daca este de mana, va incarca inca de la inceputul iernii intestinul albinelor si de aici problemele.
Si eu zic ca ar putea fi miere de mana, dar la mine stejarul da pana cam in 15 august. Ar fi util sa identifici sursa culesului. Pe de alta parte sunt si flori care dau culesuri tarzii. Nemtii chiar vorbesc de plante surse de nectar si polen in septembrie-octombrie, dar multe din astea sunt plante neofite, aduse de prin America sau alte zone si care aici nu prea sunt dorite, ca uneori se extind exploziv si inlocuiesc flora locala si perturba ecosistemele.
pe cate rame se ierneaza minim o familie?
am un roi pe 4 rame... :hi:
ai 4 rame acoperitoare cu albina la 15-20 de grade ??
asta insemna ca la 5 grade ai 2, max 3.
ar fi bine sa il unifici.
Citat din: adrianpe cate rame se ierneaza minim o familie?
am un roi pe 4 rame... :hi:
Sub 3 si3 intervale fam slaba 4,5 intervale fam buna 6,7... FB
se pot ierna si nuclee dar an conditi si cu regim special.
Zi si de unde esti si vei primi raspunsuri mai exacte.
Eu la cei fara identitate nu le-as mai raspunde. Nu este nici un secret, sa pui macar judetul. Noi ne straduim sa dam niste raspunsuri, dar nu intotdeauna se potrivesc. Multe carti de apicultura, erau din literatura sovietica, Iar de atunci lucrurile au evoluat foarte mult. Da este o realitate, in loc sa raspundem la o intrebare, trebuie punem o intrebare:de unde esti ?
"Eu la cei fara identitate nu le-as mai raspunde."
chiar nene balas, da mata unde-ti tii identitatea? pe stuparitul?
:rotfl:
chiar conteaza cristi x?x de la ce vine?de la necunoscut?scz pt interpretare dar nu gasesc una mai buna....iar pe D-ul Balas il stimez....pt cate a facut ca apicultor...si crede-ma stie multe...si pt postarile Dumnealui pe forumuri...intotdeauna e la subiect..nu ca unii care doar doresc sa primeasca rasp...nici nu se chinuie sa citeasca postarile de dinainte..am ff si eu printre ei..
Halal sa-ti fie!scz daca esti mai in varsta decat mn...numai bn... :wink:
Mai Andrei, noi incepatorii si mai tineri in aceasta pasiune, hai sa lasam pe seama unora ca si cristi x sau balas, sfada si altele..............
adica noi punem intrebari cu rugamintea ca cei mai experimentati si bine intentionati sa ne raspunda.
Nu te supara, dar incerca sa iti temperezi inima de 18 ani.
:hi:
"chiar conteaza cristi x?"
sincer nu conteaza. dar daca ai pretentie de la altii sa-si posteze o identitate trebuie sa o faci tu inainte. cam asta este problema.
"...si pt postarile Dumnealui pe forumuri...intotdeauna e la subiect.."
poate imi spui si mie unde este subiectul si predicatul din fraza asta, ca eu nu stiu?:
"Eu la cei fara identitate nu le-as mai raspunde. Nu este nici un secret, sa pui macar judetul."
"Halal sa-ti fie!scz daca esti mai in varsta decat mn...numai bn..."
daca aveai curiozitate sa apesi pe commanda "site" puteai sa aflii si ce varsta am. eu am o identitate, nu ca altii care se ascund in spatele unui "cristi x" si isi permit sa arunce jigniri ascunsi in intuneric.
of of of .... iar se discuta despre apicultura pe aici
Daca era sa fie, acela trebuia sa fie adrian. Eu am refacut userul, si din repezeala, nu am mai trecut si localitatea. Pe mine, ma cunosc forumistii, si nu mai am nevoie de adresa. Mentionez, ca sunt din judetul Mures, iar acum locuiesc in Zalau.
La noi clima este cu totul altfel fata de ceea din Mures. Sa nu mai vorbesc, fata de ceea din sud. Clima se aseamana putin cu ceea din moldova, dar si aici sunt mari diferente. Doar la 50 de km. in linie drepat, spre Carei si este altfel.
De aceea spun, si intreb de unde esti ca sa nu dau pe linga raspunsuri.
Cristi, si cativa, la care le-am mancat painea de pe stuparitul deabia asteapta sa ma muste, dar nu ma prea sperie.
Eu pe internet, pot sa navighez, atat cu identitate, cat si cu un user facut de un pusti, si pe urma folosit.
Eu sunt stupar, iubesc albinele, si mediul inconjurator, il protejez cat pot, cat sa apar albinele, ca ele sunt mai gingase, decat alte insecte din natura.
Am mai multi prieteni pe forum, decat dusmani, asa ca tabara deocamdata este in favoarea mea.
Eu nu vreau razboi, ca din armata am iesit, si in afara de aplicatii si poligoane de trageri nu am folosit armamentul din dotare.
Am iesit din armata, la 01 oct. 1998, fara vicii fara alcool, fara tutun In armata se invata cele mai multe prostii, dar eu din 1976, si pana in 1998 nu le-am invatat, nici de aici incolo nu o sa le mai pot deprinde. Totul se face la tinerete.
Sunt un om pasnic, si nu vreau sa supar pe nimeni.
Astept ca toti cei care vor un raspuns, sa nu-si mai ascunda identitatea
pt valy gudas......sunt din Olanesi,jud.Valcea
ast rasp mai exacte
Citat din: adrianpt valy gudas......sunt din Olanesi,jud.Valcea
ast rasp mai exacte
Nu te supara aici ai gresit un pic ,nu pt mine ci pt tine :wink:
La voi iernile sunt mai blande,eu consider ca pe 3 intervale si miere suficienta si de calitate poti ierna linistit. Este o parere din nordul tari. :hi:
nu am vrut sa jignesc pe nimeni...dar m-am saturat de atatea certuri pe ast forum...e un forum de apicultura....iar noi incepatorii nu vrem sa ne formam o parere gresita...numai bn tuturor...ai dreptate Florin :hi:
Citat din: valy gudasCitat din: stefan1Probleme pot fi daca mierea ultima e de mana sau daca nu mai ajung sa o capaceasca, ce nu cred ca-i cazul, vremea fiind inca buna. Cat puiet mai au?
Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.[/quote=neculai.luca ]
Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.
Prietene Valy, nu te supara, dar nu pot sa nu intervin, deoarece in ultimii 10 ani de multe ori am iernat pe miere de iulisca si n-am avut diaree in stupi ! Deci nu mierea de iulisca in sine provoaca diaree, este tot o miere din nectar floral si , desi nu cunosc compozitia ei chimica, nu cred sa aiba ceva in comun cu mierea de mana .Pot sa-ti spun cu siguranta ca aceasta a fost sursa culesului tau abundent din aceasta toamna care are totusi si un mare neajuns : raman portiuni mari din rame cu miere necapacita si aceasta ar putea fi explicatia diareei ! Nu stiu sigur din ce cauza n-o mai capacesc , cu atat mai ciudat deoarece sunt si table capacite din aceeasi miere ! Poate deoarece dupa 1 sept. noptile sunt tot mai reci iar procentul de apa din nectar se pare ca este destul de mare. Cert este ca-i o miere aproape neagra la culoare, are o aroma deosebita, cristalizeaza foarte repede, dar cristalele sunt fine , are un aspect untos si de culoare crem. Cred ca nu exista miere cristalizata mai placuta la mancat !
S-auzim numai de bine !
Bine a-ti revenit pe forum d-le Luca.Credeam ca v-ati suparat pe noi.
In zona mea a fost un mic cules de mana si asta dupa inundatiile catastrofale din vara. Iernarea pe miere de mana este periculoasa daca albinele nu au zbor in ianuarie sau februarie. In ultimii ani au zburat in acea perioada si au trecut iarna chiar si albinele care aveau si miere de mana. Totusi pentru a nu avea emotii trebuie sa fim precauti.
Ieri, la un control de rutina, am ridicat salteaua, si carpa, sa vad cu stau albinele. Dupa diafragma, erau 2 rame, descapacite, puse pentru lins. Era o mare inghesuiala, iar pe celelalte 7 rame, erau albine, dar doar 30 % ocupate. Am scos pe rand ramele si mi-am dat seama, ca acolo, trebuia sa fie si matca. Am gasit-o usor, era marcata cu alb, din 2006. In cuib era prea multa miere, si ramele prea noi, adica toate din acest an. Era de fapt un roi, prins in acest an, dar cu matca batrana. Mi-am dat seama, ca trebuie inlocuita aceasta matca, deoarece aveam 3 motive:
- nu sta pe rame noi
- era din 2006
- a roit
adrian din olanesti,da-mi un pm cu nr tau de telefon si ne intalnim.poate dau o geana prin stupii tai,ca santem la o aruncatura de bat.sanatate
Cateva date despre Fallopia Japonica: Planta perena, erecta, de 1,5-2(-3)m inaltime, frunze 5-15 cm lungime si 2-12cm latime. Flori in inflorescente terminale sau axiale, erecte sau aplecate, de 4-12 cm lungime. Florile pot fi bisexuate sau pistilate (feminine). Infloreste in august-septembrie. Creste intre 0-1800m, mai mult in emisfera nordica, inclusiv in America, dar se intalneste si in Australia si Noua-Zeelanda.
Primavara creste din rizomi si ajunge in conditii favorabile in cateva saptamani la 3 sau chiar 4 m inaltime. Poate creste chiar 10-30 cm/zi. Incepand din august infloreste. La primul ger mor toate partile aeriene ale plantei. In pamant are o retea puternica de rizomi care cresc preponderent orizontal, dar pot ajunge si la 2 m adancime. De fapt se zice ca 2/3 din masa plantei este in pamant. Rizomii ajung pana la 10 cm grosime.
Inmultirea in Japonia se face de obicei prin seminte, dar in Europa si America aproape exclusiv vegetativ. Are o mare putere de inmultire, caci nu numai rizomii dau lastari, ci si parti de tulpina sau bucati de rizomi pot creea noi plante. Dezvolta tufe dese, care inabuse orice planta. Viteza de inaintare prin rizomi e cam de 1 m/an (radial), dar raspandirea este mult mai rapida prin partile de planta duse de ape, sau imprastierea prin operatiunile agricole. Cel putin in Europa, datorita inmultirii vegetative, se spune ca tufele de F.J. sunt in marea majoritate fie excluciv feminine fie masculine. In Anglia se spune ca toate plantele sunt o clona si anume feminina. In Germania sunt si plante masculine, dar se suspicioneaza ca acelea pot fi hibrizi cu alte specii de Fallopia. Pe mine m-ar interesa daca stuparii unde sunt astfel de flori au vazut si flori cu stamine, deci cu polen. Florile feminine au ciorchinii florali aplecati, pe cand cele masculine ii au in pozitie erecta, drepti.
F.J. e la origine o planta submeridional-oceanica. Prefera zonele umede de la malurile apelor, dar s-a adaptat si s-a extins acum pe tot felul de soluri, de la fertile la sarace si de la umede la uscate. A ajuns si pe marginea drumurilor sau chiar in orase, pana la marginea padurilor (in tarile unde s-a raspandit). In paduri dezvoltatea ei e foarte slaba, ca iubeste lumina.
- Pe langa varietatea descrisa, numita Fallopia Japonica-varietatea Japonica, exista si F.J.-var. compacta. Aceasta e in Japonia o planta alpina, prefera soluri cu cenusa vulcanica si are frunzele (rotunde) si florile clar mai mici. Si aceasta este pe cale de salbaticire in Europa.
- Fallopia Sahalinensis. E o specie asemanatoare cu F.J., dar de talie mai mare si cu frunze mai mari, originara din Insula Sahalin. Tot perena, cu rizomi, de 2-4(-5)m inaltime, frunze 15-30(-40)cm lungime si 7-25 cm latime, flori bisexuate sau feminine. Infloreste iul-oct. Creste la altitudini pana la 500m. Traieste si in Europa.
- Fallopia baldschuanica (numita mai inainte Auberti). Specie cataratoare. Poate ajunge la 15m si sa creasca intr-un an pana la 6-9 m ( in engleza se numeste si 'Mile a minute plant'. Alte surse dau o inaltime de doar 2 m, dar se spune ca inaltimea e mult influentata de trainicia suportului de catarare. Nu iubeste seceta si curentii. Originara din Tadjikistan.Se intalneste si in Romania. Dupa unele surse are rizomi, altele sustin contrariul. Si perioada de inflorire este de lunile 6-10 dupa unii sau 8-9 dupa americani.
- Fallopia xBohemicus. E un hibrid intre F.J. si F. Sachalinensis si are caracteristici intermediare intre cele doua: perena, cu rizomi, 1,5-2,5 m inaltime, flori iul-oct., altitudini pana la 800 m.
- Sunt si soiuri mai curioase, cum ar fi Polygonum Aviculare, taratoare, 5-60 cm lungime, radacini pana la 80 cm, infloreste din aprilie in oct-nov, dar nu da nectar sau polen. Samanta isi pastreaza prop. germinative si dupa 250 de ani.
O sa mai continui daca intereseaza pe cineva.
Multumim de informare si da, chiar va rog sa continuati daca doriti, eu am citit pana acum tot ce ati postat!
Citat din: andrei_salajnu am vrut sa jignesc pe nimeni...dar m-am saturat de atatea certuri pe ast forum...e un forum de apicultura....iar noi incepatorii nu vrem sa ne formam o parere gresita...numai bn tuturor...ai dreptate Florin :hi:
pai daca te-ai saturat de certuri atunci trebuie sa temperezi ... nu sa incepi cu o tenta de jignire. parerea mea.
eu ma simt ca si un"catelus" pe langa 99.9% dintre forumisti, care da din coada sa i se arunce o faramitura de "experienta". nicidecum sa-mi zbarlesc coama la vreunul.
totusi este bine ca oamenii acestia nu au trecut ca rata prin balta prin viata si au invatat la randul lor o gramada de lucruri de la cei batrani. :hi: :nod:
Citat din: stefan1Cateva date despre Fallopia Japonica: Planta perena, erecta, de 1,5-2(-3)m inaltime, frunze 5-15 cm lungime si 2-12cm latime. Flori in inflorescente terminale sau axiale, erecte sau aplecate, de 4-12 cm lungime. Florile pot fi bisexuate sau pistilate (feminine). Infloreste in august-septembrie. Creste intre 0-1800m, mai mult in emisfera nordica, inclusiv in America, dar se intalneste si in Australia si Noua-Zeelanda.
Primavara creste din rizomi si ajunge in conditii favorabile in cateva saptamani la 3 sau chiar 4 m inaltime. Poate creste chiar 10-30 cm/zi. Incepand din august infloreste. La primul ger mor toate partile aeriene ale plantei. In pamant are o retea puternica de rizomi care cresc preponderent orizontal, dar pot ajunge si la 2 m adancime. De fapt se zice ca 2/3 din masa plantei este in pamant. Rizomii ajung pana la 10 cm grosime.
Inmultirea in Japonia se face de obicei prin seminte, dar in Europa si America aproape exclusiv vegetativ. Are o mare putere de inmultire, caci nu numai rizomii dau lastari, ci si parti de tulpina sau bucati de rizomi pot creea noi plante. Dezvolta tufe dese, care inabuse orice planta. Viteza de inaintare prin rizomi e cam de 1 m/an (radial), dar raspandirea este mult mai rapida prin partile de planta duse de ape, sau imprastierea prin operatiunile agricole. Cel putin in Europa, datorita inmultirii vegetative, se spune ca tufele de F.J. sunt in marea majoritate fie excluciv feminine fie masculine. In Anglia se spune ca toate plantele sunt o clona si anume feminina. In Germania sunt si plante masculine, dar se suspicioneaza ca acelea pot fi hibrizi cu alte specii de Fallopia. Pe mine m-ar interesa daca stuparii unde sunt astfel de flori au vazut si flori cu stamine, deci cu polen. Florile feminine au ciorchinii florali aplecati, pe cand cele masculine ii au in pozitie erecta, drepti.
F.J. e la origine o planta submeridional-oceanica. Prefera zonele umede de la malurile apelor, dar s-a adaptat si s-a extins acum pe tot felul de soluri, de la fertile la sarace si de la umede la uscate. A ajuns si pe marginea drumurilor sau chiar in orase, pana la marginea padurilor (in tarile unde s-a raspandit). In paduri dezvoltatea ei e foarte slaba, ca iubeste lumina.
- Pe langa varietatea descrisa, numita Fallopia Japonica-varietatea Japonica, exista si F.J.-var. compacta. Aceasta e in Japonia o planta alpina, prefera soluri cu cenusa vulcanica si are frunzele (rotunde) si florile clar mai mici. Si aceasta este pe cale de salbaticire in Europa.
- Fallopia Sahalinensis. E o specie asemanatoare cu F.J., dar de talie mai mare si cu frunze mai mari, originara din Insula Sahalin. Tot perena, cu rizomi, de 2-4(-5)m inaltime, frunze 15-30(-40)cm lungime si 7-25 cm latime, flori bisexuate sau feminine. Infloreste iul-oct. Creste la altitudini pana la 500m. Traieste si in Europa.
- Fallopia baldschuanica (numita mai inainte Auberti). Specie cataratoare. Poate ajunge la 15m si sa creasca intr-un an pana la 6-9 m ( in engleza se numeste si 'Mile a minute plant'. Alte surse dau o inaltime de doar 2 m, dar se spune ca inaltimea e mult influentata de trainicia suportului de catarare. Nu iubeste seceta si curentii. Originara din Tadjikistan.Se intalneste si in Romania. Dupa unele surse are rizomi, altele sustin contrariul. Si perioada de inflorire este de lunile 6-10 dupa unii sau 8-9 dupa americani.
- Fallopia xBohemicus. E un hibrid intre F.J. si F. Sachalinensis si are caracteristici intermediare intre cele doua: perena, cu rizomi, 1,5-2,5 m inaltime, flori iul-oct., altitudini pana la 800 m.
- Sunt si soiuri mai curioase, cum ar fi Polygonum Aviculare, taratoare, 5-60 cm lungime, radacini pana la 80 cm, infloreste din aprilie in oct-nov, dar nu da nectar sau polen. Samanta isi pastreaza prop. germinative si dupa 250 de ani.
O sa mai continui daca intereseaza pe cineva.
Interesant. De unde se pot procura lastari? Totusi, la cat e de acaparatoare aceasta planta, s-ar putea sa fie o gresala sa o aduci in zona.
Citat din: PricopArthurInteresant. De unde se pot procura lastari? Totusi, la cat e de acaparatoare aceasta planta, s-ar putea sa fie o gresala sa o aduci in zona.
Ati intuit foarte bine domnule Arthur, unde a prins radacini nu prea se mai poate scapa de ea.
In zona Baia Mare o stiu eu de 30 de ani, se extinde in special de-a lungul raurilor si paraielor (acum am inteles si eu de ce , din expunerea d-lui Stefan caruia ii multumesc si eu pentru prezentare ).
Marturisesc ca demult caut informatii despre aceasta planta dar am gasit foarte putine. Din 1993, in fiecare an , cam din 10 iulie pana prin 20 sept., duc albinele intr-o zona cu cules modest ( ceva fl. soarelui, dovleci, faneata, trifoi alb, ghizdei ). Observam in partea de jos a ramelor coroane de miere mult mai inchisa la culoare cu un gust deosebit. Am banuit tot felul de surse ( struguri, prune ...) dar abia in 2002 am descoperit de unde aduc albinele mele nectar abundent : tufele de iulisca de pe malul raului Lapus de la o distanta de 400-600 m. Precizez ca a fost primul an cu un cules mare, rame intregi cu miere "neagra". Acum este momentul sa spun ca nu secreta in fiecare an asa grozav ( in 15 ani am prins 3-4 culesuri grozave, in rest moderate sau slabe).Despre valentele melifere ale acestei plante nu stiu date ca prod. de nectar /ha., nici n-am vazut masive ci doar palcuri si fasii.De aceea o aglomerare de stupi diminueaza mult productia. Dar sunt sanse ca planta sa castige rapid teren, stim ca nu prea se mai lucreaza pamanturile.
Cum am mai spus, eu n-am avut probleme la iernare pe astfel de miere dar imi ia mult timp aranjarea cuiburilor , pe cat pot caut sa nu las in cub rame cu portiuni prea mari necapacite. In schimb aceasta miere cristalizata este consumata cu mare placere de albine in stimularile de febr. dupa zborul de curatire !
Citat din: stefan1Pe mine m-ar interesa daca stuparii unde sunt astfel de flori au vazut si flori cu stamine, deci cu polen. Florile feminine au ciorchinii florali aplecati, pe cand cele masculine ii au in pozitie erecta, drepti.
.
Domnule Stefan, aici la noi am vazut ambele tipuri de flori dar n-am remarcat polenul, poate nu m-am uitat destul de atent. Eu credeam ca cele cu ciorchinii aplecati sunt mai bogate in nectar dar nu sunt sigur. Anul acesta am cateva bidoane cu miere de iulisca, deja cristalizeaza. Dar sa stiti ca in ramele capacite nu cristalizeaza, nici in cuib (la cald ) , nici in dulap (la rece ).
Fac eforturi sa conving clientii mei ca este miere naturala, li se par suspecte atat culoarea cat si aroma.Dar toti afirma ca e foarte placuta la mancat ! M-as bucura sa-i lamuresc s-o manance cristalizata, pe unii am reusit.
Poate voi reusi sa fac o analiza pentru a determina continutul de fructoza, glucoza, saruri minerale etc.
Acum partea mai neplacuta a problemei:
Planta Fallopia Japonica in special, dar si alte cateva specii prezentate (mai sunt multe specii de fallopia de care nu am vorbit), sunt in Europa si America plante invazive, ba in Europa chiar cea mai problematica planta invaziva.
Plantele invazive sunt plante care se extind necntrolat (si Amorfa D-voastra, D-le PricopArthur, este planta invaziva), modifica biotopuri, inlaturand plantele endemice (locale) si toate vietatile cu care acele plante erau in relatie. Toate plantele invazive sunt plante neofite (aduse nu demult din alte zone si care si-au schimbat comportamentul fie din lipsa de daunatori sau boli sau de alte plante concurente pe care le aveau in locurile de origine).
Printre prejudiciile pe care le aduce F.J. enumer:
- inlatura orice alta planta din aria de extindere, datorita desimii tufelor si taliei destul de mare. Doar unele plante foarte timpurii mai pot creste acolo.
- sistemul de radacini poate ataca lucrari subterane (canale de cabluri sau conducte), asfaltul drumurilor sau chiar fundamente
- Cele mai mari pagube face insa la cursurile de apa. Poate ataca digurile prin sistemul lor radicular, dar si prin eliminarea altor plante care fixeaza mai bine solul. La raurile mai mari, tufele pot forma obstcole care reduc viteza de curgere marind riscul de inundatii si amploarea lor. Obliga la masuri costisitoare de intretinere a albiei apelor si a digurilor.
Numai in Germania se produc anual pagube de cateva milioane de euro din cauza ei. Este asa problematica deoarece este foarte greu de combatut. Se recomanda masuri caombinate: mecanice (arari repetate si mai multi ani), ierbicidari (problematice mai cu seama langa ape) si masuri biologice. Costul combaterii se ridica la 2-3000 Euro/ha. Chiar inabusirea radacinilor s-ar putea face doar cu un strat de peste 2 m de pamant, altfel radacinile ies iar la suprafata. O masura mai blanda de combatere este pasunarea intensiva cu oi sau capre. De asemenea s-au constatat progrese dupa impadurirea zonelor vizate, cu salcii.
Despre beneficiile pentru apicultori nu se prea face referire, mai cu seama ca stuparii sunt principalii vinovati de raspandrea ei. Nu stiu care din speciile F. Japonica, F. Sahalinensis, F. Bohemicus sau F. Baldschuanica dau mai mult nectar, care dau si polen, care au perioada mai mare de inflorire etc.
Cel putin F. Baldschuanica se gaseste si la noi de vanzare in magazine de specialitate, ca planta ornamentala (agatatoare).
Excelente informatii , domnule Stefan ! Felicitari !
Pot spune, din ce am vazut eu in 30 de ani , ca toate se confirma !
Asa ca , cei care va pregatiti s-o apropiati de casa, ganditi-va de doua ori inainte de a trece la actiune !
Am vazut pe cineva aici in zona cum a extirpat planta asta din jurul casei :a decopertat terenul pe o adancime cam de 40 cm , a intins o folie ceva mai groasa pe toata suprafata si a pus inapoi pamant din alta zona, fara seminte sau resturi de planta. Se pare c-a reusit, dar cu ce efort?
Personal profit de prezenta acestei plante in zona dar sunt constient de urmarile nefaste ale raspandirii ei .
S-auzim numai de bine !
La aceasta planta nu-i place terenul gras ,se instaleaza in zone cu teren saracacios.
Citat din: valy gudasLa aceasta planta nu-i place terenul gras ,se instaleaza in zone cu teren saracacios.
Este adevarat ca iulisca (Fallopia J.) este raspandita mai mult pe terenurile "saracacioase" dar asta nu pentru ca nu iar placea terenul "gras" , ci pentru ca acolo n-a deranjat-o nimeni ! Pana acum terenurile grase n-au fost lasate de izbeliste, au fost arate, sapate si planta n-a avut timp sa se inradacineze puternic. Ceea ce pare sa nu mai fie valabil in viitor.
Dar cand mai vii pe la mine Valy iti voi arata planta asta crescuta de 3-4 m inaltime si lujeri grosi de 4cm pe teren gras ! Cert este ca s-a raspandit cel mai mult pe malurile paraielor, raurilor dar si acolo unde s-a purtat pamant cu radacini sau resturi de planta. Eu am constatat ca in primii 2-3 ani de la instalare planta poate fi starpita prin smulgerea repetata a radacinilor dar mai tarziu e tot mai dificil, radacinile ei se infing la 1,5-2 m adancime ! Caprele o pasc intradevar, dar nu cu mare entuziasm si, vorba poeziei, "rasare mai frageda la anul" !
Sunt curios daca dupa toate cate s-au spus aici isi asuma cineva riscul sa planteze iulisca !
S-auzim numai de bine !
Aceleasi considerente sunt si in cazul catinii, gladita si la amorfa pe care silvicultorii le folosesc cu succes la stabilizarea si fixarea terenurilor degradate, ce aluneca, saraturoase, neproductive.
Citat din: stefan1Acum partea mai neplacuta a problemei:
Planta Fallopia Japonica in special, dar si alte cateva specii prezentate (mai sunt multe specii de fallopia de care nu am vorbit), sunt in Europa si America plante invazive, ba in Europa chiar cea mai problematica planta invaziva.
Plantele invazive sunt plante care se extind necntrolat (si Amorfa D-voastra, D-le PricopArthur, este planta invaziva), modifica biotopuri, inlaturand plantele endemice (locale) si toate vietatile cu care acele plante erau in relatie. Toate plantele invazive sunt plante neofite (aduse nu demult din alte zone si care si-au schimbat comportamentul fie din lipsa de daunatori sau boli sau de alte plante concurente pe care le aveau in locurile de origine).
Printre prejudiciile pe care le aduce F.J. enumer:
- inlatura orice alta planta din aria de extindere, datorita desimii tufelor si taliei destul de mare. Doar unele plante foarte timpurii mai pot creste acolo.
- sistemul de radacini poate ataca lucrari subterane (canale de cabluri sau conducte), asfaltul drumurilor sau chiar fundamente
- Cele mai mari pagube face insa la cursurile de apa. Poate ataca digurile prin sistemul lor radicular, dar si prin eliminarea altor plante care fixeaza mai bine solul. La raurile mai mari, tufele pot forma obstcole care reduc viteza de curgere marind riscul de inundatii si amploarea lor. Obliga la masuri costisitoare de intretinere a albiei apelor si a digurilor.
Numai in Germania se produc anual pagube de cateva milioane de euro din cauza ei. Este asa problematica deoarece este foarte greu de combatut. Se recomanda masuri caombinate: mecanice (arari repetate si mai multi ani), ierbicidari (problematice mai cu seama langa ape) si masuri biologice. Costul combaterii se ridica la 2-3000 Euro/ha. Chiar inabusirea radacinilor s-ar putea face doar cu un strat de peste 2 m de pamant, altfel radacinile ies iar la suprafata. O masura mai blanda de combatere este pasunarea intensiva cu oi sau capre. De asemenea s-au constatat progrese dupa impadurirea zonelor vizate, cu salcii.
Despre beneficiile pentru apicultori nu se prea face referire, mai cu seama ca stuparii sunt principalii vinovati de raspandrea ei. Nu stiu care din speciile F. Japonica, F. Sahalinensis, F. Bohemicus sau F. Baldschuanica dau mai mult nectar, care dau si polen, care au perioada mai mare de inflorire etc.
Cel putin F. Baldschuanica se gaseste si la noi de vanzare in magazine de specialitate, ca planta ornamentala (agatatoare).
Va multumesc pentru informatii. Ideea generala ar fi: ne folosim de prezenta lor, dar nu le favorizam extinderea.
Dau o poza din care se vede ca Iulisca are si glande nectarifere extraflorale. Albina culege nectar de pe lastarul ce sustine florile, desi planta este inflorita. Aceste flori sunt flori feminine (Fallopia are separat plante faminine si masculine). Cu toate astea se observa la unele flori cateva stamine, dar sterile, nu produc polen. Se vede si pe albina, ca nu este nici un graunte de polen.
(//img195.imageshack.us/img195/4627/fallopiajaponicaiulisca.jpg)
Citat din: valy gudasTimpul a fost favorabil pt mine chiar generos,am antalnit o situatie ne asteptata de 2 saptamani nu am verificat stupi azi cand am deschis stupi aveau cuiburile blocate,va antreb e o problema?
Tinand cont ca sunt in nord,vine iarna mai devreme si pleaca mai tarziu.
Asa mi sa intamplat si mie, dl.Filip mi-a dat un sfat bun am urmat sfatul dansului.
Am citit cu interes acest topic. O sursa de cules in august, septembrie nu este de neglijat. Si am cursul unui parau unde creste papura si rapoz care nu au nici un fel de nectar. Problema consta in faptul ca estenmai greu sa ajung pe la Baia Mare. As risca sa imi invadeze paraul. Poate stie cineva si prin zona Moldovei sau Munteniei.
Multumesc
Citat din: ghecoAm citit cu interes acest topic. O sursa de cules in august, septembrie nu este de neglijat. Si am cursul unui parau unde creste papura si rapoz care nu au nici un fel de nectar. Problema consta in faptul ca estenmai greu sa ajung pe la Baia Mare. As risca sa imi invadeze paraul. Poate stie cineva si prin zona Moldovei sau Munteniei.
Multumesc
Planta traieste pe marginea apelor nu creste in apa,dar poate invada,terenul din vecinatate.
valy
Daca ma gandesc bine nu ar deranja nici aceasta "invazie".
Multumesc oricum.
Citat din: ghecoDaca ma gandesc bine nu ar deranja nici aceasta "invazie".
Multumesc oricum.
Cei care doresc alta cultura si apare aceasta planta sa stiti ca nu-i prea convine,ea sufocand tot ce acopera.
Si mie imi place planta dar nu pe terenul meu :wink:
valy
Citat din: neculai.lucaCitat din: valy gudasCitat din: stefan1Probleme pot fi daca mierea ultima e de mana sau daca nu mai ajung sa o capaceasca, ce nu cred ca-i cazul, vremea fiind inca buna. Cat puiet mai au?
Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.[/quote=neculai.luca ]
Domn stefan am puiet doar capacit si mici elipse de larve,oua,puiet de toate varstele,an rest pe unde a apucat matca sa oua cate un pic 10-20 celule Restul miere,au prins ceva cules bun an ultimile 2 saptamani cu siguranta,mierea e ne capacita.nectarul e achis la culoare dar este si limpede,albinele veneau dinspre padurea de stejar,dar pt mierea de mana zic ca e cam tarziu,si anca ceva miroase ffoarte fain an stupina a flori.
Poza cu iulisca nectarul de la aceasta floare provoaca iarna diareie la albine.
Prietene Valy, nu te supara, dar nu pot sa nu intervin, deoarece in ultimii 10 ani de multe ori am iernat pe miere de iulisca si n-am avut diaree in stupi ! Deci nu mierea de iulisca in sine provoaca diaree, este tot o miere din nectar floral si , desi nu cunosc compozitia ei chimica, nu cred sa aiba ceva in comun cu mierea de mana .Pot sa-ti spun cu siguranta ca aceasta a fost sursa culesului tau abundent din aceasta toamna care are totusi si un mare neajuns : raman portiuni mari din rame cu miere necapacita si aceasta ar putea fi explicatia diareei ! Nu stiu sigur din ce cauza n-o mai capacesc , cu atat mai ciudat deoarece sunt si table capacite din aceeasi miere ! Poate deoarece dupa 1 sept. noptile sunt tot mai reci iar procentul de apa din nectar se pare ca este destul de mare. Cert este ca-i o miere aproape neagra la culoare, are o aroma deosebita, cristalizeaza foarte repede, dar cristalele sunt fine , are un aspect untos si de culoare crem. Cred ca nu exista miere cristalizata mai placuta la mancat !
S-auzim numai de bine !
Si eu am extras miere de iulisca in toamna anului 2009 . E foarte buna, aromata si se cristalizeaza in aproximativ 5-6 luni.Si stupii mei ierneaza pe miere de iulisca si nu au diaree.
:hi:
Ma repet :Treaba cu diarea,informatia(atentionarea)am primito si eu,las si eu miere de iulisca in stupi,ramele marginase,rame la care ,,zic eu,estimez" ca vor ajunge doar dupa zborul de curatire,adica dupa 15 Ian.
Iernare uscata.
valy
Pe 9-10 ianuarie a cam zburat albina in toate zonele tari.La controlul prin sondaj nu era puiet decat doar izolat.Asta e un moment de bucurie acum cu gerul asta.Daca prind inca o fereastra de zbor la inceputul lui februare e totul Ok
Daca va fi asa atunci nu va fi o problema cu diarea.