Apicultura - Forum discuții Apiardeal

STUPINE => ŞTIAŢI CĂ‚...? => Subiect creat de: stefan1 din Mai 20, 2009, 05:22:51 AM

Titlu: Furnicile
Scris de: stefan1 din Mai 20, 2009, 05:22:51 AM
Sunt cam 12000 de specii de furnici, adaptate la toate conditiile de mediu, de la deserturi pana la regiunile polare. Desi au greutati individuale medii de 1-10 mg si marimi intre 1mm si 3,5-4 cm, se spune ca biomasa faunei de furnici depaseste greutatea umanitatii intregi. Zonele tropicale gazduiesc cea mai mare varietate de specii. Se zice ca un metru patrat de padure tropicala adaposteste 40 de specii de furnici, adica aproape tot atatea cate se gasesc in intreaga Anglie sau in Finlanda.
Furnicile fac parte alaturi de albine si vespii dintr-un subordin al himenopterelor numit Aculeata, adica cele cu ac. Femelele din aceasta subgrupa au la capatul abdomenului un ac rezultat din modificarea ovipozitorului. Nu toate furnicile au ac. El se intalneste la peste o mie de specii de furnici primitive, majoritatea tropicale, dar si la furnicile-buldog din Australia, foarte agresive si cu o intepatura extrem de dureroasa.
La speciile evoluate , acul este adesea atrofiat, dar la toate furnicile exista o glanda veninoasa bine dezvoltata, cu o secretie abundenta, cu miros caracteristic, deoarece contine acid formic. S-au descoperit 40 de glande odorante la furnici, majoritatea localizate in abdomen.   La furnicile cu ac, aparatul veninos isi elimina continutul prin ac, dar la celelalte specii continutul acestui aparat se scurge prin cloaca si ajunge de acolo pe sol, prin arcuirea abdomenului. Alte glande odorante sunt pe cap, pe picioare sau pe antene. Substantele volatile de pe sol si din aer influenteaza toate relatiile dintre indivizi. Se cunosc sute de feromoni folositi mai ales la obtinerea hranei, dar si pentru apararea coloniei sau recunoasterea congenerilor. Si furnicile au un fel de dans care mobilizeaza alte furnici cand s-a gasit o sursa de hrana.
Ca si la albine si la alte insecte sociale, furnicile au un comportament numit trofilaxie, adica pot face un schimb de picaturi alimentare intre membrii coloniei.
Ca si la albine, casta lucratoarelor este formata din femele cu organele sexuale atrofiate, care asigura hranirea reginei si larvelor, constructia si apararea furnicarului. Masculii au rol doar de fecundare a reginei, intr-un 'zbor nuptial'. O femela se imperecheaza pe rand cu 5-6 masculi, in zbor. Si acestia mor dupa imperechere. Femela fecundata coboara si ea pe sol si curand isi pierde cele patru aripi. Isi gaseste un loc potrivit unde depune primele oua, din care ies in curand larve minuscule, pe care regina le hraneste cu rezerve din corpul ei, dar si cu substante rezultate din degradarea muschilor care actionau aripile. La acestea se adauga si ouale alimentare, adica oua infertile, care folosesc doar la hranirea larvelor. Dupa ce apar furnici din primele oua, acestea preiau munca in furnicar, regina continuand doar sa depuna oua, abdomenul ei dilatandu-se mult. Se zice ca o regina poate trai cam 10 ani.
Cuiburile au marimi si forme diferite, in functie de specie, continand galerii si camere in plan orizontal, dar structurate pe etaje, care coboara uneori pana la 2 m adancime. Sunt 4-5 tipuri de cuiburi de furnici. De ex furnicile forestiere din zone temperate aduna mari cantitati de ace de brad si crengute facand o movila cu rol de a pastra caldura si a drena apa de precipitatii.O astfel de movila poate ajunge la 2 m inaltime si 9-10 m diametru. Sunt furnici cultivatoare de ciuperci din genul Atta care construiesc cuiburi subterane gigantice. In jungla tropicala, furnicile Eciton fac colonii de 100.000-1,5 milioane de indivizi. In Africa, specia Dorylus au colonii care pot ajunge la 20 milioane de furnici. Unele furnici sapa galerii in copaci putrezi sau chiar in copaci vii, pe care ii distrug in timp.
Sunt insa si relatii de intrajutorare intre furnici si copaci. Pentru stupari se stie ca toti arborii care secreta mana sunt mai productivi pentru albine atunci cand in zona sunt multe colonii de furnici. Arborii din familia ciresului au la baza fiecarei frunze 2-3 glande nectarifere care atrag furnicile. Acestea, in schimb, apara copacul de omizi.
Arbori ca Cercopia din America tropicala sau Macaranga din Asia de Sud-Est sau salcamul-umbrela din Africa, ofera furnicilor adapost in tijele si internodurile goale, iar la salcamul-umbrela chiar in spini. Cand animalele vor sa manance frunzele acestui copac, furnicile ataca botul animaului, obligandu-l sa renunte.