Sucul de Noni

[stefan1]

  Sucul de Noni (de la TV)
Noni e un arbust de talie mare din zona Polineziei. Fructele sunt asemanatoare cu dudele, dar mai mari (cam cat un ou de gaina). La coacere fructele au un miros neplacut, de putred sau de branza ranceda. Au incorporate in ele o bula de aer, care le permit sa pluteasca chiar mai multe luni in apa oceanului si astfel sa fie raspandite la distante mari . Acum aria de raspandire este toata acea zona a Asiei de Sud si Australiei, dar se gaseste si in America de Sud si Centrala.
  Aproape toate partile arbustului se utilizeaza. Din radacini se pot face ceaiuri sau tincturi in scopuri medicale, din scoarta se pot scoate coloranti, frunzele se pot consuma ca salate, dar se fac si ceaiuri sau tincturi. Fructele au cele mai multe utilizari: se pot consuma proaspete, se pot conserva ca gemuri, se extrage un suc valoros sau se usuca si se fac pulbere folosita la pureuri sau sucuri.
In ultimii ani s-au facut mai multe cercetari si plantei i s-au gasit proprietati interesante. De fapt ea era utilizata de catre vracii triburilor locale de foarte multa vreme. Dintre plantele utilizate de acestia, Noni ocupa locul doi ca importanta. Cum am spus, cercetari recente au evidentiat principii active de mare importanta in fructul de Noni. S-au pus in evidenta precursori ai xeroninei, intr-o concentratie foarte mare. Aceasta este o substanta importanta in buna functionare a celulelor, cu rol in sintetizarea unor proteine. Este din aceeasi familie cu nicotina, cofeina sau cocaina. De fapt au aceiasi receptori celulari, unde aceste substante se fixeaza. Xeronina se inmagazineaza in ficat si in piele si este eliberata cam din doua in doua ore prin comanda de la creier. Ea influenteaza starea de bine resimtita de o persoana, atenueaza durerile si are si alte efecte. Drogurile amintite (nicotina, cofeina, cocaina etc.) ocupa acei receptori de pe suprafata celulelor, astfel creierul primeste informatia ca celula este alimentata, insa nu alimenteaza celula, asa ca 'foamea' acesteia creste, din care cauza drogurile produc dependenta si solicita marirea cantitatii de drog, cu cat celulele sunt mai afectate. Plecand de la acest mecanism, se incearca tratarea dependentei de nicotina sau chiar de droguri mai puternice prin administrarea de suc de Noni sau alte medicamente plecand de la acesta.
  Sucul de Noni are si alte substante actve utile organismului, cum ar fi oxidul nitric, cu rol in buna functionare a inimii (inlocuieste nitroglicerina pentru cardiaci). De fapt favorizeaza transmisia semnalelor bioelectrice la nivelul terminalelor nervoase, este un hipotensiv, anticoagulant.
  Cei care promoveaza acest suc il recomanda ca analgezic (contra durerilor, chiar un usor anestezic), in tratarea dependentei de tutun sau chiar de droguri, ca hipotensiv si stimulent cardiac, intaritor al imunitatii si chiar stimulent sexual si afrodisiac. Se vorbeste si de o inhibare a celulelor precanceroase.
  Comunitatea Europeana a interzis in 2001 desfacerea sucului de Noni (produs in SUA), apoi aprobat in 2003, dar nu si alte derivate din Noni. Nu i se recunosc virtuti medicale, ci doar ca suc. Ba chiar s-a suspectat ca au fost cateva cazuri de hepatita sau inflamatii hepatice de la acest suc, care insa nu s-au putut dovedi. Se recomanda ca sa nu se depaseasca o cantitate de 35 ml de suc /zi.
  Din tarile europene, in Italia se cunoaste mai mult si de acolo este adus medicamentul si la noi. Este vorba de suc de Noni fermentat. O problema este administrarea. Sucul are un miros si un gust nu prea placute, ceva intre bors si zeama de varza. Se recomanda sa se faca intai o 'obisnuire' cu medicamentul, adica sa fie mirosit si apoi sa se bea. Nu se recomanda sa se amestece cu alte sucuri , sa nu aiba loc reactii nedorite. Se recomanda sa se ia pe stomacul gol sau la macar doua ore de la o masa, tocmai ca sa treaca direct in intestine si sa nu fie degradat de sucul gastric.
www. euronet.org.ro      este, parca, o adresa unde se dau amanunte.