2014, an cu infestare masiva cu varoa a familiilor de albine.

Creat de bucovineanu, Decembrie 06, 2014, 08:27:36 PM

« precedentul - următorul »

roi_ag

Citat din: mape 48-petru manea din Septembrie 27, 2015, 08:31:21 PM
Asa este---am crezut ca nu aobservat nimeni  :)   si mi-a fost rusine sa dau prea multe amanunte  :)
Si mie mi-a fost rusine sa intreb , am lasat omul in durerea lui !

bmdna

Buna seara dragi colegi!

Am facut un film cu un mod de iernare, probat de mine, care a dat rezultate foarte bune. Nu e inventia mea, este un sistem pe care l-am vazut folosit la rusi. Iata filmul

https://youtu.be/q_H8ivGceBI
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

bio

..si eu de ani de zile am scos podisorul confectionat din lemn din inventarul stupilor.

Iernez in pavilioane... iar deasupra familiei de albine am colectorul de propolis peste care asez salteluta .

tassevasi

Citat din: bmdna din Octombrie 25, 2015, 07:02:30 PM
Buna seara dragi colegi!

Am facut un film cu un mod de iernare, probat de mine, care a dat rezultate foarte bune. Nu e inventia mea, este un sistem pe care l-am vazut folosit la rusi. Iata filmul

https://youtu.be/q_H8ivGceBI

  Un alt  material la fel de  bun , poate  si mai bun  decit talajul  ar fi  pernute  din papura (frunzele ) nu  maciulia , are  multe  vase  capilare  pline  cu aer in ia , ar  mai fi si trestiea , facut o salteluta  ca podisor  si altele .
  Numai bine . :hi:

bmdna

Citat din: tassevasi din Octombrie 25, 2015, 08:28:01 PM
Citat din: bmdna din Octombrie 25, 2015, 07:02:30 PM
Buna seara dragi colegi!

Am facut un film cu un mod de iernare, probat de mine, care a dat rezultate foarte bune. Nu e inventia mea, este un sistem pe care l-am vazut folosit la rusi. Iata filmul

https://youtu.be/q_H8ivGceBI

  Un alt  material la fel de  bun , poate  si mai bun  decit talajul  ar fi  pernute  din papura (frunzele ) nu  maciulia , are  multe  vase  capilare  pline  cu aer in ia , ar  mai fi si trestiea , facut o salteluta  ca podisor  si altele .
  Numai bine . :hi:
De acord ca sint multe materiale naturale. Chestia e ca sint putin folosite. Talasul mi-a fost mai la indemana si se preteaza foarte bine pentru perne. Practic nu am tinut sa prezint un mod de utilizare pentru talas ci sistemul cu panza si perna in loc de clasicul podisor din scandurele.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

serban

Bmdna,iarna aceasta ați iernat mătci în izolator? Dacă da,cu ce rezultate ,până acum
?

bmdna

Anul asta nu am mai iernat nicio matca in isolator. Din doua motive. Unul este faptul ca in a doua jumatate a lunii august nu mai aveam puiet la nicio familie. Si doi, nu am avut roiuri sufient de mici ca sa iernez 2-3 intr-o cutie cu matcile in isolator.

Ce vreau sa remark este ca am apreciat in mod eronat ca matcile nu vor relua ouatul pana la sfarsitul anului. Desi eu nu stimulez si nu completez hrana in stupi, in decembrie aveam puiet cel putin in doi stupi (din 20). Acele doua familii au foarte mult de pierdut. Odata pentru ca albino de iarna crescuta la sfarsitul verii, cu corp gras bogat, s-a epuizat hranind puiet. Puietul iesit in decembrie, daca a reusit sa faca un zbor de curatire va fi mult mai slab, va putea hrani mai putin de o larva in primavera. Daca acel puiet nu a reusit sa faca zborul de curatire va muri inainte sa apuce sa hraneasca vreo larva. Nu mai vorbesc de varroa care s-a inmultit in voie.

In sezonul urmator am sa iernez cel putin jumatate din matci in isolator.

Partea buna este ca majoritatea familiilor o duc foarte bine. Nu am mai avut in niciun an asa de putine albine moarte. Abia de am adunat cateva de un ceai. Sigur, de murit au murit mai multe dar fiind cald, unele au murit afara iar altele au fost scoase afara. Anul acesta am avut multa miere de mana in stupi. Cred ca am avut mare noroc cu multele episoade de caldura cand au putut albinele sa faca zboruri de curatire. Eu verific foarte usor situatia familiilor. Am fund cu plasa si iernez in fundul gol majoritatea familiilor. Cand vreau sa le verific ma uit pe dedesupt si vad numarul de albine moarte. Daca suflu verific si zgomotul pe care il face familia. Cand am baut un rachiu, vin sau bere, nu mai e nevoie sa suflu, ele simt imediat. In partea de sus am folie. Este sufficient sa ridic capacul si am imaginea ramelor. Daca fac asta in timpul zilei, lumina le deranjeaza. Asa ca, daca vreau sa nu le deranjez, le verific noaptea cu o lanterna cu bec rosu. Albinele nu va deloc lumina rosie, pentru ele este intuneric, dar eu vad foarte bine.

Am si stupi cu fund plin. Pe aia ii iernez cu ramele acoperite cu o bucata de panza prin care trece aerul si deasupra am permute din panza prin care trece aerul, umplute cu talas fin. Pe acestea le verific dupa carte. Le ascult zgomotul cu stetoscopul iar de vazut o sa le vad in martie.

Anul acesta am sa fac doua experimente. Unul va fi cu eliminarea varroa fara niciun fel de tratament chimic, metoda olandeza. Al doilea va fi cu sistemul cu familii uriase. Acest system o sa-l combin cu izolatorul. Sistemul original presupunea suprimarea a 1-2 matci. Eu le voi pastra in isolator si o sa le am in primavera ca sa fac roiuri foarte devreme pe matci imperecheate.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

mosunick

"There is little difference in people, but that little difference makes a big difference. The
little difference is attitude. The big difference is whether it is positive or negative." - W. Clement Stone

bmdna

Citat din: mosunick din Ianuarie 31, 2016, 08:33:07 PM
https://m.facebook.com/groups/1522487158002551?view=permalink&id=1678142819103650
Vizionare placuta!

Nu va suparati dar eu nu am facebook. Daca imi era adresat mie link-ul ati putea sa-mi povestiti despre ce este vorba. Daca nu imi era mie adresat atunci... scuze.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

mape 48-petru manea

Citat din: bmdna din Ianuarie 31, 2016, 08:43:15 PM
Citat din: mosunick din Ianuarie 31, 2016, 08:33:07 PM
https://m.facebook.com/groups/1522487158002551?view=permalink&id=1678142819103650
Vizionare placuta!

Nu va suparati dar eu nu am facebook. Daca imi era adresat mie link-ul ati putea sa-mi povestiti despre ce este vorba. Daca nu imi era mie adresat atunci... scuze.

este vorba despre parazitii din SRI,justitie si CSAT

bmdna

Buna seara dragi colegi!

Am gasit un film care prezinta un model de speteaza pentru rame care, cred eu, este interesant pentru cei care ierneaza pe doua corpuri. Cine isi face ramele singur si are si masina de frezat ar putea sa aplice modelul din clip. Speteaza e prezentata pe la minutul 1:07.

Stuparul din imagine o prezinta la rame de cat, zice el ca prin artificiul asta la 12 rame de cat mai castigi suprafata de o rama.

Eu zic ca e buna idea pentru cat dar, si mai buna, ar fi pentru cei care ierneaza cu doua corpuri, Cum albinele vor construi fagurele peste nervura creata prin frezare, faptul ca speteaza se ingusteaza, face ca distanta de la marginea superioada a fagurelui de jos pana la marginea inferioara a fagurelui de sus sa fie mai mica si mai usor de traversat in timpul iernii. Este doar o parere... . S-ar putea sa merite, s-ar putea sa nu merite. Eu as incerca dar nu am masina de frezat. Sint curios daca albinele chiar construiesc fagurele peste nervura.

Filmul:
https://youtu.be/VM0NR02lTXA
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

bmdna

Buna ziua dragi colegi stupari!

Astazi m-am uitat prin pozele mele din anii trecuti. Fac exercitii tactice in asteptarea deschiderii sezonului cand o sa incep activitatea pe viu. Zilele acestea cand nici nu se poate si nici nu am de ce sa umblu la albine ma simt ca in armata. Eu am facut armata la tancuri pe vremea cand motorina se ducea la agricultura si canal. Noi nu aveam motorina nici cat sa pornim motorul tancului, fara sa plecam de pe loc. Asa ca faceam exercitii tactice la rece.

Introducerea fiind facuta, vreau sa va prezint cum se reflecta calitatea anului apicol in stupina mea. Va prezint mai jos acelasi tip de rama de cat, de la acelasi stup, in trei ani consectitvi diferiti. Anul 2013 care a fost cel mai bun de cand fac apicultura, anul 2104 - cel mai prost de cand fac apicultura si anul 2015 - un an bunicel. Cel putin asta a fost situatia la mine. Precizez ca acea rama a fost crescuta de la nivel de fagure artificial in 2013 si umpluta cu miere. In anii urmatori rama a fost introdusa in catul respectiv gata crescuta.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

teoalbina

Interesant! Chiar folositi la fiecare stup doar ramele lui? Cum reusiti sa faceti acest lucru? De regula ramele, in special cele de cat, sunt interschimbabile. Eu le tin de regula stivuite pe rasteluri intr-o camera de rezerva iar inaintea culesului le introduc in stupi fara sa tin cont ale cui au fost in anii precedenti. Toate cele bune!

bmdna

Citat din: teoalbina din Februarie 07, 2016, 03:47:30 PM
Interesant! Chiar folositi la fiecare stup doar ramele lui? Cum reusiti sa faceti acest lucru? De regula ramele, in special cele de cat, sunt interschimbabile. Eu le tin de regula stivuite pe rasteluri intr-o camera de rezerva iar inaintea culesului le introduc in stupi fara sa tin cont ale cui au fost in anii precedenti. Toate cele bune!
Cred ca ar fi foarte greu de tinut ramele astfel incat sa ajunga mereu in acelasi stup. Si eu le tin la rezerva pana am nevoie de ele si le pun in stupi dupa cum se nimereste. Ramele din poza sint un caz special, apartin singurului cat 3/4 pe care il am. Mai mult, acest cat de 3/4 se potriveste la un singur stup din toata stupina, pentru ca e singurul pe falt, asa ca nu am de ales, trebuie sa pun ramele de 3/4 mereu la aceeasi familie. Restul de rame si caturi pe care le am sint total interschimbabile, nu tin nicio evidenta a lor care si la ce familie ajunge. Le distribui in functie de dezvoltarea fiecarei familii.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

bmdna

Buna seara dragi colegi!

In lipsa unei pagini personale, pe care am tot amanat sa o fac, am sa postez in continuare aici.

Am constatat de mai multa vreme ca am familii care produc la tratamente foarte multi varroa, dar si familii care produc foarte putini. Cele care produc putini sint si ele putine, dar sint aceleasi. Am una care in ultimii trei ani a avut mereu putini varroa si cateva pe care le-am observat deja de doi ani (2015 si 2016).

A fost si anul 2014 care cel putin la o parte din stupari a fost marcat de un grad foarte mare de parazitare. Eu inca nu ma consider stupar, atata timp cate veniturile mele majoritare sint din alte activitati, dar si eu am observat ca la mine in 2014 a fost cu familii foarte parazitate.

La familiile de anul acesta, lasindu-le la o parte pe cele care au dat putini varroa, am observat multi varroa la urmatoarele categorii:
- familii care au roit, adica din care au plecat roiuri (spre rusinea mea majoritatea mi-au intrat in friguri, dar la cele mai multe dintre acestea am luat masuri, inate de plecarea roiului)
- familii care au avut cele mai mari productii
- roiurile ajutate cu puiet capacit

M-am tot intrebat de ce anul 2014 a fost asa, de ce in ceilalti ani gradul de parazitare era diferit. In acesti ani am parcurs mai multe materiale despre varroa, despre biologia lui, despre diverse mijloace de tratare, despre mecanismele care duc la parazitare, despre mecanismele prin care acest acarian produce raul. O parte din ce am aflat am postat pe forum - ce am crezut ca este mai de interes, o alta parte a ramas nepostat. Am vrut sa postez lucruri folositoare. Cred ca ce voi prezenta mai jos ar putea fi folositor fiecarui stupar.

Am audiat un material prezentat de un om care face cercetari si care are si stupi de foarte multi ani. El vine cu o teorie care ar putea explica anul 2014 si de ce unele familii sint mai parazitate decat altele. Este rezultatul cercetarilor pe care le-a facut. Teoria lui spune ca gradul de parazitare depinde de posibilitatea varroa de a se imperechea incrucisat. Cu alte cuvinte, familia va fi cu atat mai parazitata, cu cat varroa a avut ocazia sa se imperecheze incrucisat, adica au fost capacite in celula mai multe female. De ce? Pentru ca in urma imperecherii incrucisate apar indivizi foarte vigurosi. A rezultat ca acesti indivizi sint cu mult mai rezistenti si mult mai greu de tratat.

"Se stie, sau toata lumea stie" ca varroa nu se poate imperechea decat sub puietul capacit. Se mai stie ca daca o singura femela intra intr-o celula si este capacita, ea va depune un ou din care va rezulta un mascul dupa care vor urma femele. Femelele produse astfel vor avea la dispozitie pentru imperecheat doar un singur mascul si care le mai este si frate. Indivizii care vor rezulta in urma unei astfel de imperecheri vor fi slabi, datorita consangvinizarii. Cresterea numarului de indivizi, daca s-ar respecta principiul o femela - o celula ar fi mica, pentru ca nu toti masculii ce se nasc sint si apti pentru imperechere. O astfel de populatie de varroa s-ar tine mai usor sub control.

Cand are varroa ocazia sa se imperecheze incrucisat:
- cand sint perioade lungi fara cules - cazul 2014. In situatia in care culesul dispare, imediat se reduce numarul de oua depuse. Astfel, fiind mai putine celule de puiet disponibile, femelele de varroa au mai multe sanse sa nimereasca mai multe in aceeasi celula. Nu mai insist aici cu efectele celelalte.
- in roiurile sau familiile formate din rame cu puiet capacit luate din mai multe familii. Stiu pe cineva care vinde familii cu multe rame cu puiet capacit culese din mai multe familii. Cum se produce in acest caz imperecherea incrucisata? O matca nu ajunge la capacitate maxima cu depunerea oualor decat atunci cand toate albinele sint fiicele sale (am citit asta undeva). In plus, daca ai mult puiet capacit, acesta va ecloziona masiv si vor iesi odata cu el si femelele de varroa. Se va produce astfel in timp scurt o inflatie de varroa, care vor avea sanse mari sa intre mai mult de una intr-o celula.
- In familiile "ajutate" cu puiet capacit. Fenomenul este asemanator cu ce am povestit la punctual anterior
- In familiile care au roit. La o familie aflata in friguri matca isi reduce ponta, astfel varroa are mai putine cellule la dispozitie si sanse mai multe sa nimereasca mai mult de una intr-o celula. Fenomenul se mai produce odata cand noua matca incepe ponta. De asta ar fi bine ca primul puiet capacit sa fie indepartat dintr-o astfel de familie.
- In familiile superproductive si in cazuri de cules intens, in special pe final de sezon. Se pare ca parazitarea masiva dupa pastoral nu se datoreaza doar colegilor mai putin atenti la varroa. Fenomenul de incrucisare se intampla din cauza reducerii pontei in caz de cules intens. Se intampla la familiile care au tendinta de a impiedica matca sa oua mult in caz de cules intens. Nu toate rasele de albine fac asta.
- In familiile folosite la cresterea matcilor (starter si finisor). Cred ca va dati seama de mai sus de ce.

Cam asta ar fi teoria. Vrem sa avem familii cu grad mic de parazitare, facem pe cat posibil sa evitam situatiile de mai sus.

Inca un aspect interesant, si cu asta inchei, (sint curios care e procentul celor care au ajuns sa citeasca si aceasta fraza din totalul care au deschis topicul). Este foarte important ca tratamentul stupinelor aflate pe raza de zbor sa se produca in acelasi timp. In urma unor cercetari effectuate in 2013 s-a constatat ca daca ai tratat crect familiile dar ai un vecin nepasator, gradul de parazitare se uniformizeaza (in stupii din cele doua stupine) intr-un termen de 30-40 de zile (este valabil pentru perioada sezonului activ - nu este valabil in lunile in care albinele nu zboara).
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!