Andreiu Oprea

[andreiu]

        Cristel, tu ai cules cumva semintele de evodia de la geam ? Sau te-ai catarat in copaci, care dupa cum arata in poza trebuie sa aiba peste 8 m inaltime ?

[Cristel]

Important este ca ti-au sosit semintele! Si-a prins Mosul barba prin copac, dar te-a rezolvat!  Te-am pus in garda ca sunt copaci destul de mari la maturitate si sa ai grija unde ii amplasezi!
Sper ca dupa 4 ani sa intre deja pe rod!  La mine s-au dezvoltat destul de repede si fara prea mari pretentii. Depinde de suflet...

[andreiu]

      Cu sufletul stau bine Cristel.  Tinde spre nemarginire ...spre nemurire ...
      Azi am inceput izolarea pe interior a dormitorului nostru "al batranilor" situat la mansarda casei. Ma ajuta Nicu, varul nevestei mele, care se pricepe la toate. A lucrat cativa ani in Israel ca muncitor de intretinere la un hotel. Imi povesteste peripetiile lui printre evrei dar si bancuri cu arabi si evrei Iata unul :
     Dumnezeu a chemat pe cei trei trimisi ai sai pe pamant : Moise, Cristos si Mahomed pentru a le da porunci. Acestia s-au prezentat, Mohamed cam baut. Dumnezeu l-a certat si i-a spus ca niciodata sa nu se mai prezinte in fata Sa in stare de ebrietate. La intoarcerea pe pamant fiecare era asteptat de poporul sau pentru a i se aduce la cunostinta porunca Domnului. Cristos : - Dumnezeu ne cere sa tinem cu strictete cele doua posturi mari, al craciunului si al pastelui !  Moise : - Dumnezeu ne porunceste sa cinstim o zi, Iom Kipur, cu post negru !  Mohamed, inca mahmur, nu a retinut ce i s-a spus verbal si a citit de pe un papyrus : Dumnezeu ne porunceste sa tinem post ... Dar cand sa pronunte cifra 3 care era scrisa in document un porumbel s-a ca*at exact dupa aceasta cifra si Mahomed a vazut un zero ... deci Domnul ne porunceste sa tinem Ramadanul - post 30 de zile -si ne interzice sa mai bem alcool.
      Acest banc este foarte raspandit la evrei si il spun arabilor de cate ori au ocazia spre enervarea acestora din urma.

[andreiu]

         Altul : Fiscul celest trimite pe pamant un inspector care sa verifice modul in care cele trei religii gospodaresc banii din donatiile enoriasilor. Acesta intra la inceput intr-o biserica crestina si-l intreaba pe preot care este destinatia banilor? Preotul raspunde : - Jumatate din suma o folosim pentru noi si cheltuielile de functionare a lacasului de cult, iar cealalta jumatate o impartim la saracii din parohie. Inspectorul merge mai departe si intra intr-o moschee unde pune aceeasi intrebare . Muftiul raspunde : - Noi, toate sumele incasate le impartim la nevoiasi. Insfarsit intra intr-o sinagoga si evident pune rabinului aceeasi intrebare. Rabinul raspunde : - Noi domnule inspector, toata suma colectata o daruim lui Dumnezeu !!! - Cum asa ? intreaba contrariat inspectorul. - Foarte bine, noi aruncam toti banii adunati inspre cer si spunem cu voce tare : Primeste Doamne tot avutul nostru, totul Ti se cuvine Tie. Daca din prea marea ta Mila  si Bunatate doresti sa ne inapoiezi ceva maruntis, iti Multumim !!! Shalom !!!

[cristian bh]

Ehei,de-ar veni si ziua aia cand sa-si spuna doar bancuri unii altora,si sa fie cu suparare doar din asta!
Asa ca la noi intre olteni si ardeleni
Sanatate,sarbatori fericite,nea Andreiu!

[andreiu]

      Multumesc de urare Cristian asemenea si tie !!
Povesteste Nicu mai departe ca cei trei romani care lucrau in acel hotel trebuiau sa fie foarte atenti si duplicitari. Cand erau de fata numai cu colegi de munca evrei ii vorbeau de rau pe arabi, iar cand se aflau in grupul arabilor ii ponegreau pe evrei. Au avut si o mare realizare : Au reusit sa impuna in meniul restaurantului mamaliga, care daca pana atunci nu era cunoscuta,  in scurt timp a devenit foarte ceruta de grupurile de turisti, in special de ultraortodocsi !!!

[un OM]

Si bancul nu spune nimic si despre romanism?

[andreiu]

     O fata care lucra la bucatarie, araboaica, a rugat pe unul din romani sa-i spuna cum se zice " Buna dimineata " in romaneste iar acesta i-a spus o injuratura neaosa. In dimineata urmatoare fata l-a salutat pe medicul spitalului, evreu din Romania cu aceasta injuratura. Acesta si-a dat imediat seama ca este lucratura romanilor si i-a avertizat ca pentru asemenea fapte arabii se pot razbuna cumplit.

[Cristel]

     O fata care lucra la bucatarie, araboaica, a rugat pe unul din romani sa-i spuna cum se zice " Buna dimineata " in romaneste iar acesta i-a spus o injuratura neaosa. In dimineata urmatoare fata l-a salutat pe medicul spitalului, evreu din Romania cu aceasta injuratura. Acesta si-a dat imediat seama ca este lucratura romanilor si i-a avertizat ca pentru asemenea fapte arabii se pot razbuna cumplit.

Sfaturi de genul respectiv sunt date de obicei de cei cu minte putina sau "prea glumeti". Unul care se respecta, i-ar fi spus adevarul. daca arabii s-ar fi razbunat, ar fi avut motive temeinice. Am vazut si in Roma indivizi vai de steaua lor, veniti cu pluta la munca, dar tari in gura, imi era mie rusine de ce porcarii adresau in metrou, locuitoarelor Romei! Si ne mai minunam ca suntem rau vazuti in lume!
Imi cer scuze ca iti rapesc din timp, dar nu as putea sa nu iti ofer ceea ce am primit si eu:
Lectie despre Romania de  la un preot sas !       
Acest articol ar trebui sa fie  citit in parlamentul roman...

                         
Eginald Schlattner - Preot si scriitor sas  din Rosia, Sibiu


 

"Tin la aceasta tara si stiu ca Dumnezeu ma vrea aici. Aici ma  cunoaste Dumnezeu dupa nume".

"Cand in padurile si mlastinile unde astazi se afla Berlinul crestea pir,  aici, in Transilvania, se canta nemteste si se rosteau  rugaciuni latinesti. Asta inseamna vechimea saseasca! Iar daca astazi va  pot saluta in limba noastra comuna, germana, acest lucru il  datorez Patriei mele, Romania, care niciodata nu ne-a interzis limba materna, nici chiar in acele noua luni de zile, de la 23 august 1944 la  9 mai 1945, cand Regatul roman s-a aflat in razboi cu Reichul german. In septembrie 1944, fiecare copil de sas s-a dus la  scoala lui germana, unde se predau doua ore de limba romana ca  limba straina, incepand cu clasa a III-a".



Cu aceste cuvinte si-a intampinat preotul si scriitorul  Eginald Norbert Schlattner, in biserica din comuna Rosia (Rothberg), de langa Sibiu, un oaspete de seama sosit din Germania: ministrul  federal de Interne, Otto Schily. Publicat mai mult in  strainatate decat acasa, adulat de milioane de cititori din Austria,  Germania si Elvetia, dar si din Spania si Polonia, Schlattner  este considerat de critici drept cel mai cunoscut romancier din  Romania. Dupa marea plecare a sasilor din anii 1990-1991, el  a continuat sa-si indeplineasca indatoririle de preot, traind cu  stoicism tristetea de a sluji zilnic in Biserica evanghelica  din Rosia (Rothberg) "doar pentru Dumnezeu si pentru mine, de unul  singur, si multi ingeri". Din cei cinci sasi care mai vietuiesc in  comuna, doar preotul si cateodata preoteasa mai trec pragul sfantului lacas.
Biserica-cetate din secolul al XIII-lea are in jurul ei livezi de meri  si palcuri de stejari si de brazi, inaltandu-se catre cer in  mijlocul satului. Strajuita de tei seculari, casa parohiala este, la  randul ei, un monument: ea "imparte" veacurile in doua - la sud,  "aripa tanara" de la 1762, iar la nord, zidaria de la 1550. Aici si-a gasit familia Schlattner (al carei arbore genealogic coboara, cu  documente, pana la 1467) loc de vietuire si de slujire pe  altarul credintei, spatiu de tihna si de creatie literara. Cand  se retrage sa-si scrie cartile, sapte usi il despart pe  romancierul-preot de lume; sapte usi ca tot atatea praguri de amintiri rascolitoare.


"N-ai voie sa vorbesti asa de frumos despre Romania , ca nu te  crede nimeni"

- Se spune ca vorbele cu care l-ati intampinat pe ministrul Otto  Schily au facut o impresie extraordinara asupra delegatiei germane. In fapt, ce mesaj le-ati transmis inaltilor  oaspeti?

- Am dorit sa le demonstrez ca romanii sunt europeni prin vocatie  si tinuta, ca aceasta tara vine din istorie cu "acquis"- ul  comunitar insusit, pe care-l si depaseste la capitolul toleranta fata  de minoritati. Zic: "Herr Bundesminister, la varsta de zece ani, eu  nu vorbeam romaneste. Tata imi atarnase o tablita de gat pe care scria: "Acest baiat se numeste Eginald Norbert Schlattner si  nu stie romaneste. Daca se pierde, va rog sa-l predati pe strada Eminescu 5, contra recompensa". Si am spus: "Herr  Bundesminister, am fost foarte intrigat ca tata a platit pentru mine, cand am fost adus acasa de un roman cumsecade, numai de doua ori suma  platita pentru cainele nostru, Litvinov, cand si el se  ratacise. Ma asteptam sa plateasca macar de cinci ori mai mult...". In  aceasta metafora anecdotica este ceva care defineste  spiritul tolerant al Romaniei ultimilor 87 de ani, caracterul  umanitar al civilizatiei romanesti. Ma doare inima cand observ  ca, in
strainatate, Romania este perceputa numai prin strada, si  anume: cainii de strada, copiii de strada, fetele de pe strada,  hotii de strada... E mult prea putin! S-a ajuns la aberatii de  genul celor intamplate la Lisabona, unde am tinut o conferinta de  presa despre Romania , organizata de Ambasada Austriei. S-a apropiat un atasat de presa oarecare si mi-a soptit: "N-ai voie sa  vorbesti asa de frumos despre Romania , ca nu te crede nimeni". Dar eu vorbesc! Odata, in Polonia, la o conferinta internationala,  am luat cuvantul in incheiere si am spus: "In mod regretabil, de patru zile vorbiti despre identitatea Europei, si doua lucruri  nu le-am auzit - cuvantul Dumnezeu si cuvantul Romania !".

- La Academia Evanghelica din Sibiu se vorbeste ca, printre  altele, i-ati tinut ministrului federal o adevarata disertatie despre invatamantul multicultural din Romania . Este adevarat?

- I-am prezentat, spre exemplu, situatia abecedarelor.  Zic: "Herr Bundesminister, mesajul Romaniei catre Europa Unita este urmatorul - la noi in tara , abecedarul se tipareste in peste zece  limbi!". Si fiindca stiu ca unui german trebuie sa-i traduci in  sistemul lui de conceptie ceea ce inseamna acest enunt, am fost si mai  explicit: "Asta inseamna ca la noi in tara exista tot atatea  sisteme scolare in care limba de predare nu este cea romaneasca, ci  limba materna a copilului. In Parlament, domnule ministru, sunt  19 etnii reprezentate, caz unic in Europa!". Fiindca am presupus ca nici acuma nu isi poate imagina ce inseamna cele zece sisteme  scolare, cu limba de predare neromaneasca, i-am spus:  "Daca dvs. doriti ca pe cele doua fete ale dvs. sa le trimiteti in Germania la o  scoala cu limba de predare turca, la 2-3 milioane de  turci, nu puteti. Dar trimiteti-le aici, la Constanta sau la Babadag,  unde exista numai cateva mii de turci, si acolo
poate sa termine  liceul si sa dea si bacalaureatul in limba turca". Si, deoarece nici acuma inca nu eram sigur daca putea sa-si imagineze,  i-am spus urmatorul lucru: "Herr Bundesminister, daca intrebati  aici, la Sibiu, o copilita de etnie romana (ca romanii au descoperit  acuma scolile germane), daca o intrebati, zic, pe Rodica Popescu:  draguta, in ce clasa esti? In clasa a IV-a. Unde? La Liceul Brukenthal. Si ce limba straina inveti? Raspunde: limba  romana... Asta este, domnule ministru, Romania europeana. Nici macar  austriecii, care pana in 1918 au gestionat 13 natiuni, nici  ei inca nu reusesc sa aprecieze corect mesajul romanesc catre Europa  multiculturala".


"Ortodoxia apartine in mod constitutiv spiritului european"


- Prin succesul cartilor dvs. sunteti un cetatean roman gata integrat  in Comunitatea Europeana. Din perspectiva mult mai larga pe care o  aveti, ce calitati ale poporului nostru credeti ca vor influenta  pozitiv familia europeana in care ne pregatim sa  intram?

- Dimensiunea bizantina. Sunt convins ca o tara atat de ortodoxa  cum e Romania va completa in mod fericit viata spirituala a  Europei Occidentale. Ortodoxia apartine in mod constitutiv  spiritului european. Cand d-l Andrei Plesu a spus ca in fiecare  roman exista un european care trebuie doar descoperit, ma intreb ce a  dorit sa spuna. Suspiciunea mea este ca romanii, cand  zic "european", se gandesc la stilul de viata materiala si  mentala din Europa de Vest, prelungit pana in America . Multi dintre ei cred ca trebuie sa adoptam si sa imitam acest stil, aceasta  forma de viata, aceasta mentalitate care este in mod derivat  tributara crestinismului catolic si protestant. De aceea, cand citesc ca  Andrei Plesu a descoperit ca in fiecare roman zace un european, sper  ca n-a avut in minte modelul antropologic vestic; sper ca are si el  aceasta viziune autentica a omului ortodox. Eu, ca unul care  70 de ani a convietuit cu romanii, stiu ca religiozitatea
mistica a romanilor a creat o relatie speciala cu Dumnezeu si  care are toate sansele, sper din inima, sa revigoreze crestinismul  apusean.

- Grecia ortodoxa este membra a Ue de peste un deceniu. De ce  n-a reusit sa influenteze Apusul catolic si protestant?

- Pentru ca Grecia, asa cred, nu e prezenta prin religia  ortodoxa, ci prin antichitate. Cine merge la Atena nu merge sa asiste la o slujba ortodoxa, ci sa-si rupa pingelele pe Acropolis. De  aceea, zic: Romania , alaturi de Bulgaria mai mica, va duce  in Vest si acest element al dimensiunii ortodoxe, al conceptului mental,  intelectual si spiritual bizantin. Episcopul nostru,  doctorul Cristoph Klein, a scris multe carti in care a incercat sa  defineasca aceasta punte intre crestinismul occidental si  cel rasaritean, gasind ca rugaciunea este cea care transcende  granitele dintre Est si Vest.



"Sunt ingrozit ca de la Bruxelles ni se prescrie deja cat de  lungi sa fie tijele florilor din piata"

- In marsul fortat al Romaniei catre Europa unita, s-ar parea ca  taranii vor avea cel mai mult de indurat. Locuiti intre tarani, le ascultati spovedania pe romaneste, le dati sfaturi crestinesti.  Ce le spuneti despre Ue?

- Despre tarani pot sa spun numai ceea ce sper. Sunt si eu  ingrozit de aceste cerceluse din urechile vacilor; sunt ingrozit ca de la Bruxelles ni se prescrie deja cat de lungi sa fie tijele  florilor din piata, dupa soi si dupa culoare - ceva de neconceput.  Sper ca romanul nostru se va sustrage unor reglementari si unor  regularizari absurde. Sper ca, totusi, va ramane atmosfera  aceasta a satelor noastre care, din tinut in tinut, oglindeste  ceva din prezenta lui Dumnezeu hic et nunc (aici si acum - n.red.) si isi va pastra individualitatea ei scoasa din timp. Am  observat ca, si dupa ce a disparut partidul care tot timpul  batea taranii la cap ce si cum sa faca, pamanturile tot se lucreaza. Desi  tinerii fii si fiice de tarani care frecventeaza scolile din  Sibiu vin acasa moderni, cu bluginsi, cu muzica asta infernala din combine etc., in timpul verii nu merg nici la mare, nici la munte, ci merg cu  bunicutele la camp, la sapat si recoltat. Sper ca
aceasta  atmosfera va ramane, iar prezenta lor in sat va dainui. Sa nu uitam ca la  noi lumea mai face petreceri de mare sarbatoare, se mai  casatoreste cu alai pe ulita satului, se mai aduna la parastase, iar familia mai este adapost si refugiu, nu este atomizata ca in Apus.

- Credeti ca satul va putea ramane sat, iar taranul, taran?

- Satul va ramane matca spiritualitatii romanesti ortodoxe -  care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentala.  Cei care vin din Vest, si vin tot mai multi investitori si turisti,  descopera viata de la tara si raman uluiti ca mai exista asa  ceva pe lume. In Occident, visele lui Stalin si ale lui Ceausescu de a reduce diferenta dintre oras si sat, sunt deja o realitate... Si atunci, vin  germanii, austriecii si altii, si ce zic ei: "Ce vedem noi  aici, in Romania ? Vedem un baiat calare pe un cal care galopeaza prin  mijlocul satului... Vedem doua fete care merg pe drum, una  cu mana trecuta peste umarul celeilalte... Vedem doi baieti care se  joaca de-a calul si vizitiul, folosind drept haturi o  sfoara... Vedem ca te duci pe ulita si esti deja in mijlocul vietii..."  Ceea ce eu completez: nu ma poate trimite sotia in vecini dupa  lapte, ca, pana cand viu inapoi, s-a acrit; trebuie sa stau de  vorba, sa povestesc cu fiecare satean,
chiar daca l-am vazut numai  ieri. Aici totul devine eveniment: disparitia liliacului  alb, trilul ciocarliei care urca la cer, oracaitul broastelor, boala unei  vaci, moartea unui cal pentru care trebuie sa sapi o groapa  ca pentru imparatul. Dupa mine, viata fireasca este numai la tara , unde si ploaia imi este apropiata.
- Credeti ca aceasta viziune plina de mister cotidian asupra vietii ii va preface, 
ii va schimba si pe fratii nostri europeni din Vest?

- Nu stiu in ce masura toate acestea vor avea o inraurire  asupra stilului lor de viata, a spiritului de a concepe lumea si cerul, dar stiu altceva: ei s-au plictisit de individualismul  atomizat in care vietuiesc, de perceperea vietii numai prin televizor. Sunt convins ca aceasta inertie pozitiva a  unor forme de viata rurala din Romania, traditiile satelor romanesti, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale in asa fel, incat  unul de acolo sa nu mai fuga pana in India sau pana in Nepal in  cautarea sacralitatii, gasind-o la noi. Faptul ca sacralitatea patrunde  zilnic in profan in satele din Romania va fi, cred, perceput  si de fratii nostri din Vest. Este tragic ca sasii au parasit  aceasta tara si au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o  punte intre cele doua lumi adiacente. Cred ca noi, sasii, puteam  trai pe aceste plaiuri inca 900 de ani: cu romani, unguri, sarbi, evrei si  ceilalti. Nimeni nu ne-a alungat din tara !

- Va rog sa-mi permiteti o ultima intrebare: de ce n-ati  plecat, totusi, in Germania , parinte Schlattner?

- De data aceasta un raspuns scurt si concis: pentru ca tin  la aceasta tara si stiu ca Dumnezeu ma vrea aici. Aici ma cunoaste Dumnezeu dupa nume.
   



   

[dan sebastian]

Foarte frumos spus. De acord 100 %

[andreiu]

      Am citit cu mare atentie si bucurie interviul cu acest brav roman si de cateva ori chiar am lacrimat. Este o lectie despre onestitate, adevar, caracter si perseverenta. Scuzele tale sunt de prisos, timpul petrecut cu lectura a fost benefic pentru a-mi intari si mai mult propriile convingeri care merg in aceeasi directie cu ale lui Eginald.

[bismark]

    Da, este impresionant,dar or fi toti sasii la fel?,eu cred ca nu, vom avea proba cit de curind.Nici romanii nu sint la fel unii cu altii,avem destule dovezi,chiar daca preotul sas spune ca se intelege foarte bine in satul lui,cred ca s-au gasit citiva romani sau unguri care sa-l injure.Si asta pentru ca de-alungul timpului unii de conducatorii tarii au fost mai apropiati de unii sau de altii,nu a fost pentru toti romanii indiferent de etnie.Cu respect

[andreiu]

       Gicule, tu chiar ti cu ursul ???  Daca nu ai incredere in neamt, ce cauta Von Bismark la tine in avatar ?

[virgiliu]

frumoase lucruri spuse despre Romania, despre cei ce alcatuiesc natia noastra

[bismark]

   Mosule pe Bismarck l-am apreciat findca cu toate ca era bogat a realizat o reforma pentru saraci dar am fost in Germania ca am copii acolo si nu am vazut ca le-ar pasa unul de altul.Unde sta fiimea in Frankfurt nici un vecin nu iti da buna ziua sau sa-ti raspunda la o intrebare.Fiecare in cusca lui.Dar amenda poti lua si daca tusesti un pic mai tare. Asa ca, cunosc si in Germania si Austria mai multe locuri,acelasi comportament.Cu respect