Andreiu Oprea

[andreiu]

      Aceasta este poza cu puisorii

[andreiu]

       Dupa cum toamna se  numara bobocii, vara se verifica si se constata prinderile la altoirile din primavara. Procentajul pozitiv este de cca 60%. Iata cum arata parte din campul experimental din gradina de pe dealul Devei. A doua poza este parul altoit cu 4 crengute din soiuri diferite. Timpul ploios i-a asigurat o dezvoltare foarte buna.

[andreiu]

      Sunt plini de rod cei 4 corcodusi de soiuri diferite. Cel mai timpuriu este unul cu fructe mici si negre. Sunt dulci si zemoase, cu gust usor alcalin.

[andreiu]

         Celelalte soiuri sunt : unul cu fructe negre dar mai mari si acrisoare si doi galbeni, cu coacere decalata.

[stefan1]

  Frumos, anul asta ai recolta buna! La noi sunt putine fructe.
  Frumos si parsul ala! Cred ca stii ca se mai numeste si alunar si mananca alune (dar nu numai). Curios ca romanii il considerau o delicatesa. In prima carte de bucate a antichitatii romane, prin sec IV sau III i.Ch, se spunea ca se serveste cu un sos cu miere. Iar interesant, are proprietatea de autotomie, adica poate sa renunte la pielea de pe coada, daca este prins de coada si vrea sa scape. La fel fac soparlele sau multe specii de paianjeni, renuntand la parti din corp ca sa-si poata salva viata.

[bismark]

   Frumos ,mosule cu fructele stai bine probabil isi vor urma cursul normal spre cazan?. Si eu stau bine la fructe la toamna iti voi trimite si goldani care nu se stropesc si daca vor iesi pui la corcodusul cu frunza rosie iti voi trimite sa ai si o pata de culoare rosie intre verde.Anul acesta la albine mi-a pus Dumnezeu mina in cap au roit intr-o veselie si acum sint si pline cu faguri aurii.Cu respect

[andreiu]

       La Deva intr-adevar, s-au facut de toate, dar la Dupapiatra de loc. Acum s-au copt si caisele din soiul cu coacere tarzie si goldanele rosii.

[andreiu]

       Si la sectorul flori stam destul de bine. Nevasta-mea ma mai cearta ca nu prea ma trage firea la udarea lor. Trandafiri, muscate si altele...

[bismark]

   Mosule, parca ai fi frate cu mine, aceleasi preocupari aceleasi hobiuri.Acum am terminat o verificare inainte de extractie si am ramas foarte multumit de ce am gasit. Am colectat citeva lighene cu faguri crescuti in afara ramelor (in citiva sa produs si inundatii cu miere si o gramada de albine naclaite).Anul acesta am dus lipsa de rame din cauza roirilor abundente am luat rame din familii sa pun la roiuri si referitor la goldanul rosu am meu este timpuriu se coace in iunie. Cu respect

[andreiu]

         La mine din pacate este taman pe dos. Neavand campuri cultivate cu floarea soarelui prin apropiere si  terminarea infloririi la flora spontana de pe deal, sunt nevoit sa ma tin eu cu ligheanul de sirop dupa ei. Mi-au cladit foarte putine rame noi, din acest punct de vedere programul meu din primavara de a cladi cca 150 de faguri noi a ramas doar o simpla utopie. Voi incerca sa dau concomitant cu hranirile de necessitate si cate un fagure la construit, la familiile carora le-am schimbat matcile, precum si la roi. Chiar daca nu le construiesc integral, la dezvoltarea de primavera vor fi utile.

[sorinma]

  Frumos, anul asta ai recolta buna! La noi sunt putine fructe.
  Frumos si parsul ala! Cred ca stii ca se mai numeste si alunar si mananca alune (dar nu numai). Curios ca romanii il considerau o delicatesa. In prima carte de bucate a antichitatii romane, prin sec IV sau III i.Ch, se spunea ca se serveste cu un sos cu miere. Iar interesant, are proprietatea de autotomie, adica poate sa renunte la pielea de pe coada, daca este prins de coada si vrea sa scape. La fel fac soparlele sau multe specii de paianjeni, renuntand la parti din corp ca sa-si poata salva viata.

La nea Andrei a nimerit bine cu alunele...o sa mance doar din acelea altoite   

[stefan1]

 De aceea i-am si scris, sa nu se zgarceasca si sa-i lase cateva alune si la pars, ca si el, saracul, trebuie sa faca 'corpul gras', ca pe iarna hiberneaza.
  De fapt sunt 4 specii asemanatoare care se numesc popular pars sau pricolici:
-Glis glis sau mihusul, e cel mai mare dintre cele 4 specii si se pare ca acesta era delicatesa romanilor (e ca o veverita in miniatura). Nucile sunt mancarea lor preferata
-Muscardinus avellanarius sau alunarul, cel din poza noastra. Este foarte bland, poate sa-ti manance din mana chiar daca este salbatic (dar e animal nocturn, deci ziua se vede foarte rar). E si foarte somnoros in timpul zilei, uneori il prinzi si iti adoarme in mana. Noaptea e foarte activ, face si zgomot, sta mai mult prin pomi. E specie protejata.
-Eliomys quercinus sau ghindarul, fiind intalnit mai des in padurile de stejar. E mai mic decat mihusul
-Dryomys nitedula sau veverinul. Cu corp de 8-10 cm si coada mai scurta (4-5cm) dar stufoasa. El se consuma si la noi, carnea lui se zicea ca e buna pentru cei bolnavi de oftica (TBC). E foarte rar, dar folositor, ca mananca  Drymonia chaonia, principalul daunator al stejarului.

[andreiu]

         In acest caz trebuie sa revad programul de altoiri. Voi face un efort suplimentar  si voi planta o parcela separata in special pentru veverite si parsi.

[stefan1]

  Cred ca acolo e lumea lor si se descurca ele si singure. Parsul insa se pare ca este foarte sensibil la tratamentele chimice din agricultura/pomicultura/silvicultura. Unii zic ca ii place mult si mierea.

[andreiu]

       Pai atuncea cred ca o sa fac o echipa mixta de pitigoi-parsi si sa-i pun de paza la stupina