Apicultura - Forum discuții Apiardeal

PLANTE ŞI ARBORI MELIFERI, TIPURI DE STUPĂRIT => APICULTURA - STUPĂRIT STAŢIONAR => Subiect creat de: gerula din Martie 07, 2012, 02:56:30 PM

Titlu: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 07, 2012, 02:56:30 PM
Va salut,
Nu am experineta in apicultura insa intentionez in viitor sa particip la toate lucrarile unui apropiat prieten care are aproximativ 30 de stupi si poate sa incep eu insumi cu cativa stupi anul acesta.  In cativa ani de zile sper sa capat suficienta experienta sa implementez ceeace am sa descriu mai jos.  Am observat ca sunteti foarte buni la demontat si apelez la ajutorul vostru intrucat eu imi imaginez totul bazat pe cunostinte insuficiente si pur teoretice si cu totii stim cat de putin inseamna asta.
Potentialul teren se afla la campie intr-o margine de sat, langa un zavoi de salcam (la cateva sute metri distanta – cam masacrat de vandali insa de ordinul hectarelor), o padure mare (la aproximativ patru kilometrii) si zeci/sute de hectare de culturi mari  - am observat rapita si niste floarea soarelui insa predominant porumb, si grau si bineintele niscai lucerna, livezi mici, etc.  Exista deja in zona pana la 200 de stupi pozitionati la distanta de maximum 2 kilometrii de locatia mea.   
Sunt cateva mii de metri de teren insa il folosesc pentru culturi ultraintensive si pana nu capat experienta in apicultura nu ma indur sa-l sacrific pentru stupi.  In schimb sper sa ridic o cladire cam lunguiata (5x20m) in anii urmatori.  Nu prea exista bani pentru finisarea etajului superior insa as face sacrificiul daca as putea recupera suma de pe urma apiculturii.  Iata despre ce este vorba:
Ideea mi-a venit de la pozitionarea stupilor in pavilioane, ocazie cu care am aflat ca stupii orizontali sunt mai raspanditi/acceptati  decat am crezut chiar si in pastoral.  Pe scurt, vreau sa folosesc una dintre laturile de 20 metri ale etajului ca pe un perete de pavilion.  Peretele ar urma sa aiba cam 2.2/2.4m inaltime construit din BCA 10/15 cm izolat la exterior (ca dealtfel intregul etaj cu expandat de 8/10 cm).  Aproximativ 100 de stupi ar intra pe trei nivele, intr-un rastel.  Urmatoarele sunt detaliile:
1.   expunerea stupilor – estica insa in spatele a 20/25cm de perete/izolatie  cred ca nu este la fel de importanta.
2.   accesul meu prin exterior la urdinisul stupilor – platforma de 1 metru in afara peretelui; acoperisul ar fi extins sa protejeze si acesta zone deci cu un metru peste peretele cu urdinisurile. 
3.   acesul albinelor la urdinis  - prin orificiu de 10 cm inaltime/latime maxima si adancime de grosimea peretelui 20/25 cm cu platforma generoasa de aterizare si colectorul de polen incorporat partial sub platfoma activat (prin placuta restrictiva) doar cand necesar.  Pe langa faptul ca ar costa mai putin ma gandesc ca ar micsora stresul inregistrat de albina la aparitia colectorului classic in timpul recoltarii de polen.
4.   accesul prin interior la corpul stupilor – direct la nivel inferior si pe platforma spatioasa la nivelul superior - eventual imbunatatiri la stup pentru a usura rulrea lor pe rastel si procesarea pe platforma, etc. 
5.   modelul stupilor – orizontali, evident 'pat cald', 20 rame, fund complet plasa (interschimbabil doar pentru tratamente), probabil osb 1.8 constructie - sa amanam deocamdata va rog argumentele contra OSB caci scot cutiile pe la 30 ron si se pare le pot face singur si fara scule costisitoare.  Urdinis superior (asta in sine ar merita o discutie aparte cred)!  M-ar ajuta mult daca as inalta urdinisul pentru cel putin primul rand de stupi - acces mai usor la urdinis, colector de polen, etc.  Cu urdinisul la 3 / 4 din inaltimea stupilor sau chiar mai sus inaltimea chiar nu am gasit cate informatii ar trebui sa existe pe net; as aprecia daca m-ati calauzi spre sursa sau educa vizavi de subiect.  (Abia acum realizez ca nivelul al treilea din rastel ar beneficia de un urdinis inferior pentru a nu fi prea mult sub acoperisul extins la un metru de perete si ingreunand astfel vizibilitatea si accesul albinelor la stup.)           
6.   ventilatia stupilor si a incaperii – sistem generos de ferestre traditionale si/sau de tavan si doua ventilatoare de tavan cu turatie reglabila pentru aerisrea clasica.  (posibilitati de schimb oxigen/Co2 cu sera atasata de cladire.)  Spatiu amplu pe rastel, 70 cm inaltime alocati fiecarui nivel, fund gol/plasa, ridicare/eliminare vara capac stup.
7.   asigurarea temperaturii optime – m-am gandit 5-10 grade C iarna, maximum 30 grade C vara intervenind in situatii extreme cu incalzire/racire electrica.
8.   protectia daunatori / igena – masuri anti soareci/ani-everything, plase ferestre (poate chiar le fac mobile) gresie pe intreaga suprafata a etajului.
9.   procesare miere/polen/laborator – intregul spatiu ramas dedicat apiculturii – mai putin depozitarii pentru care va exista beciul.
Desigur doresc cat mai multe comentarii (pe puncte daca posibil) si la cele de mai sus insa am sa subliniez in continuare cateva dintre aspectele care imi dau mai multa bataie de cap:
10.   stiu ca sunt multe variabile si informatiile mele incomplete insa credeti ca, precum descrisa, zona ar putea 'tolera' intrarea celor 100/200 de stupi ai mei?
11.   Intreaga cladire ar avea o aplecatoare de 2m deci inclusiv portiunea deasupra carora se afla stupii; credeti ca (cu albinele aflate la 3-5 metrii altitudine) o sa am un nivel de confort acceptabil in zona casei si in zona livezii/exploatarii agricole?  Dauneaza pozitionarea/altitudinea stupului functionarii normale a activitatilor albinei? 
12.   Cel mai apropiat vecin se afla la 5 metrii cu gardul – si de aceea am scos din schema exploatarea peretelui vestic – 40 metrii cu casa (ceilalti sunt mult mai departe) credeti ca ar putea inregistra cu success plangeri impotriva acestei potentiale exploatari apicole in cazul in care isi doreste cu inversunare sa o faca?  Ma aflu oarecum la margine de sat/cap de ulita, doua (din patru) dintre proprietatile cu care am hotar sunt terenuri agricole.   
13.   credeti ca infofolita in atat cladire si izolatie albina ar avea probleme cu zborurile de curatire?  Ma bazez pe sisteme pasive pentru reglarea temperaturii (consider chiar filtrarea si reciclarea aerului din beci care are o temperatuara medie de 7/8 grade C) insa pot sa utilez astfel incat sa incalzesc incaperea pentru stimularea iesirii la zbor.  Este necesar sa consider asa ceva?  Trebuie sa jonglez temperatura sa imit ceeace se intampla afara sau albina primeste informatii suficiente prin urdinis?  Sunt efecte secundare negative legate de acest confort termic – precum devoltarea prea timpurie a puietului, etc.?  (Aici promit sa citesc mai mult probabil efectele pot fi anticipate insa pana atunci poate ma ajutati.)
14.   este profitabil stuparitul - where did this one come from?  Suntem cred cu totii satui de subiect insa... In conditiile in care cineva pasionat investeste cativa ani sa capete experienta, se dedica full time si ajunge sa populeze si sa exploateze 100 de stupi precum descris (zona/forma exploatare) care estimati poate fi productivitatea medie absolut minima in kg miere si polen?     
15.   orice alte critici si obiectii legate de implementarea si exploatarea unii astfel de sistem.
Cateva reale sau percepute avantaje ale sistemului de exploatare propus:
-   o buna parte din costul constructiei nivelului ar fi amortizata din economiile inregistrate prin constructia unui stup mai ieftin/ce nu va fi supus intemperiilor.
-   intreaga investitie legata de finisarea etajului ar putea fi amortizata prin eficientizarea considerabila a exploatarii si prelucrarii, economiile de hrana si cele inregistrate prin pierderea anuala a unui numar mai mic de familii
-   daca potentialul melifer (sper ca asa se spune) este ridicat, infrastructura zonei de prelucrare a produselor apicole si cea a stupilor orizontali permite extinderea exploatarii la nivelul solului, pe sisteme verticale care inteleg produc o miere superioara – in cazul stupilor orizontali, ma refeream la faptul ca inteleg ei ii pot alimenta cu forta de lucru pe cei verticali care se pare produc superior nu numai calitativ.   
-   prelucrarea mierii ar fi efectuata in conditii igenice superioare
-   recilcarea caldurii pierdute prin tavanul casei si cred multe altele.
Sper ca acest subiect sa fie considerat si dezbatut caci pare fesabil.  Desi comunitatea aceasta este in mod dezintersat generosa cu sfaturi de calitate vreau sa animez un pic discutia astfel incat am sa rezerv 30 de pomi fructiferi altoiti ca recompensa pentru primii trei cei mai apreciati participanti.  Sper ca acest modest gest sa nu fie interpretat gresit, este doar dorinta mea de a stimula alte persoane sa imbratiseze un alt fascinant domeniu, pomicultura.  Soiurile pomilor sunt in functie de ceeace am disponibili in aceasta primavara acesta sau aproape orice soi daca transferul se va face in toamna acestui an.  Ii pot inmana personal in Bucuresti, Pitesti si Slatina sau gasim o modalitate.
Sanatate si multumesc (celor ramasi) pentru rabdarea de a parcurge acest neobisnuit de lung posting. 
Gerula   
Apropos, cam in ce stadiu al planificari mele ar trebui sa aflu daca sunt alergic la intepaturile de albina?
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: pharaonu75 din Martie 07, 2012, 03:42:44 PM
Citat din: gerula din Martie 07, 2012, 02:56:30 PM
... 
Apropos, cam in ce stadiu al planificari mele ar trebui sa aflu daca sunt alergic la intepaturile de albina?

Cred ca exact cu asta ar trebui sa incepi, pentru a nu avea surprize mai tarziu.
O analiza IgE pentru veninul de albina costa cam 40-50 lei.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 07, 2012, 04:08:20 PM
Citat din: pharaonu75 din Martie 07, 2012, 03:42:44 PM
Citat din: gerula din Martie 07, 2012, 02:56:30 PM
... 
Apropos, cam in ce stadiu al planificari mele ar trebui sa aflu daca sunt alergic la intepaturile de albina?

Cred ca exact cu asta ar trebui sa incepi, pentru a nu avea surprize mai tarziu.
O analiza IgE pentru veninul de albina costa cam 40-50 lei.
Bineinteles glumeam acolo, sunt intepat de cateva ori pe an prin gradina si in afara unui disconfort logic nu par a fi afectat.  Sper ca acesta este singurul test de care am nevoie caci daca mai adaug si cheltuiala asta nu ma pot angaja in investitia respectiva fara a mai elimina din ramele cutiilor  :razz: 
Asta ma aduce la inca o intrebare, am sa folosesc vreodata toate cele 20 de rame la stationar? aud de variante de stupi cu 18 parca si 16 si de ce nu numerele impare intre cele mentionate.  Stie cineva pe unde probabil a fost discutat subiectul?

Sanatate
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 08, 2012, 12:53:55 AM
  Ma opresc doar la una din multitudinea de intrebari pe care le pui: cum e cu lazi cu urdinisul sus, la 1/3 sau mai putin de speteaza ramelor?
  Spui ca toate lazile sunt cu fund cu plasa. In cazul asta nu cred ca merge urdinis sus, ca ai avea tot timpul un curent de aer, care cel putin intr-o perioada a anului va deranja familia.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: Kiwi Bee din Martie 08, 2012, 01:51:21 AM
Tot respectul Gerula pt inversunarea/elanul tau. Jos cu palaria.
Nu pot sati raspund la toate punctele doar culeg cite una. Hai sa nu incep cu punctul meu de vedere.
Stupii amplasati la o inaltime(cazul tau peste 2 metri) au un avantaj.Albine vor circula deasupra ta si nu la nivelul tau.Aici in NZ sint apicultori care isi pun stupii pe acoperisuri(zone urbane) ca albina sa nu se ciocneasca cu vecinul al tot pasul.
Ar trebui sa fi sigur de vecinii tai(pe cit posibil) ca 100-200 de stupi sint deja multi si daca vecinul nu va tolera treaba ai investit o multime de bani fara rost. Aici nu e vorba ca mergi cu vecinul a ltribunal si cine cistiga , ci faptul ca daca vecinul se satura de tine si albinele tale isi va stropi trandafirii din jurul casei lui zilnic cu insecticid(si tu ce poti sai faci-e gradina lui si trandafirii lui) si sa nu mai zic dacai mai smecher si face un sirop de zahar si pune in el vopsea de oua pt pasti(un albastru sau rosu frumos) iar tu numai la extractia mierii o descoperi.Ala esti.
Deci treaba cu vecinii e cea mai critica.De la 100 de stupi nu te doare mina daca le dai o galeata de miere(25kg) la fiecare.
Eu nu am lucrat cu stupi orizontali dar nu voi schimba multietajatul pt nici un model. Mai degraba tias recomanda sa te gindesti si la varianta de multietajat redus(cca 1/2 dadant).
Si am ajuns la punctul meu de vedere.
Posibil ca tu esti milionar(in ochii mei) de vrei sa bagi bani intrun astfel de pavilion. Eu unul nu as risipi bani pe asa ceva. Intreadevar este comod pt tine.Stiu asta ca si tata avea un sopron si era comod sa lucri inauntru, daca ploua sau ardea soarele.
Totusi eu nu mias baga banii in asa ceva. Citi euro te costa o astfel de cladire.Hai sa zicem ca un stup MER din OSB lai scoate la 70RON. Suma cladirii "X" impartita la 70 Roni= ....tiai facut cei 200 de stupi.
Sa nu mai amintesc ca BCAul e cancerigen iar tu iti vei petrece mult timp in cladire.
Uitate la Dragos care sia facut stupi si nu cladiri/pavilioane.Mai degraba a investit bani in angajati dar nu pavilione.
Daca o sa ai stupii si iti vor aduce bani si apoi tu inca tot vrei sa construiesti pavilione din bani aia poti.De ce spun asta? Se pare ca zona ta e destul de buna dar nimeni decit TU iti poate spune cit de buna e.Si asta numai dupa 3-5 sezoane cu 200 de stupi.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 03:36:48 AM
Citat din: Kiwi Bee din Martie 08, 2012, 01:51:21 AM
...
Totusi eu nu mias baga banii in asa ceva. Citi euro te costa o astfel de cladire.Hai sa zicem ca un stup MER din OSB lai scoate la 70RON. Suma cladirii "X" impartita la 70 Roni= ....tiai facut cei 200 de stupi.
Sa nu mai amintesc ca BCAul e cancerigen iar tu iti vei petrece mult timp in cladire.
Uitate la Dragos care sia facut stupi si nu cladiri/pavilioane.Mai degraba a investit bani in angajati dar nu pavilione.
Daca o sa ai stupii si iti vor aduce bani si apoi tu inca tot vrei sa construiesti pavilione din bani aia poti.De ce spun asta? Se pare ca zona ta e destul de buna dar nimeni decit TU iti poate spune cit de buna e.Si asta numai dupa 3-5 sezoane cu 200 de stupi.

Multzam frumos feedback! Am sa dau cate o copie a mesajului tau vecinilor pentru a le demonstra ca sunt pregatit sa recunosc efectele unor astfel de technici indreptate impotriva mea. 
Cat despre capitalul meu, nu am fost tocmai explicit.  Cladirea este programata oricum, ea ar reprezenta casuta si un generos atelier/magazie.  Tocmai pentru ca nu dispun de resurse cautam o solutie sa economisesc renuntant la al doilea nivel.  Nu am nevoie de acel spatiu insa nici nu pot "sa-l dau jos" si astfel m-am gandit sa-l reciclez in forma aceea.  Doar gresia, ferestrele, poate jumatate din inaltimea peretilor, parte din termoizolatie, ventilatia, si o mica parte din rastel/suport acoperis m-ar fi costat in plus fata costul mansardei/podului.  Nici atat macar daca te gandesti ca pana la urma tot o sa ma nevoie de o incapere de procesare cu multe din cele mentionate.  O constructie la sol m-ar costa probabil mai mult si mi-ar ocupa teren pretios.  Astfel, cu usurinta cred mi-as amortiza costul suplimentar la etaj incepand cu cheltuiala redusa pentru construirea stupilor (indiferent din ce material) si din eficientzele ulterior realizate  prin exploatarea sistemul respectiv.
Problema cea mai mare o reprezinta cred mentinerea temperaturii in timpul ierni undeva sub 5/6 grade C pentru a impiedica activitatea albinelor - implicit imbatranirea lor - si (in absenta transferul termic oferit de stupul traditional) stimularea termica a albineor  pentru iesirea la zbor atunci cand conditiile sunt favorabile.  Ambele se pot automatiza poate chiar in intregime si cred economic insa ar implica mult fine-tunning bazat pe date pe care nu le am.  Cu experienta zero in exploatare (deasemena de-abia acum incep sa citesc) imi este greu sa identific variabilele cu care ma confrunt.  De aceea speram sa fiu ciufulit cat mai serios de catre cei de pe forum, pentru a intelege mai bine ce obstacole am de depasit. 
In final, am inteles rapid ca stupul orizontal nu este ideal insa, una peste alta, am fost nevoit sa-l trec primul pe lista caci imi permit sa-i pun... unii peste altii.  Numai asa pot ajunge  la o economie de scala deci la aceea seductiva cifra de 100.  Singura consolare este ca la o eventuala extindere la sol m-as destrabala cu verticali sprijniti de orizontali - care inteleg servesc bine acest rol.
Cat despre investitia in oameni, sunt cei drept cheltuieli variabile insa... highly unreliable.  In cealata pasiune a mea, pomicultura am avut mult de suferit pana cand am eliminat prin technologie peste trei patrimi din aportul uman.  Printr-un defect (este mai bine sa-l numim asa in Romania) profesional, incerc sa fac aceelasi lucru si in potentiala exploatare apicola.
Multam mult observatii and keep them coming!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 03:49:20 AM
Citat din: stefan1 din Martie 08, 2012, 12:53:55 AM
  Ma opresc doar la una din multitudinea de intrebari pe care le pui: cum e cu lazi cu urdinisul sus, la 1/3 sau mai putin de speteaza ramelor?
  Spui ca toate lazile sunt cu fund cu plasa. In cazul asta nu cred ca merge urdinis sus, ca ai avea tot timpul un curent de aer, care cel putin intr-o perioada a anului va deranja familia.
Salut,
Presupun ca te referi la conditiile de iarna.  In conditii controlate (temperatura medie 5 grade C, curenti minori de aer si cu urdinisul redus la maxiumum) speram sa nu constituie o problema.  Daca insa multimea o doreste, fundul se ...pecetluieste - sau poate doar jonglam acoperindu-l partial unde stabilim ca este vital. 
Multumesc frumos observatie!  Care inaltime superioara insa crezi este mai mult folosita sau avantajoasa?
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: Porfy66 din Martie 08, 2012, 07:25:27 AM
Intradevar sunt multe intrebari lansate dar majoritatea sunt probleme tehnice care isi pot gasi intrun fel rezolvare. Dupa parerea mea principala problema a acestui proiect porneste de la rentabilitate. Intradevar un numar intre 100/200 stupi ar asigura un oarece grad de rentabilitate al exploatatiei, dar marea problema o constituie baza melifera. Din ceea ce ai expus trag concluzia ca baza melifera ce o ai nu iti asigura o productie buna de mire. Paduricea de salcam are potential este situata aproape de stupina are si o suprafatza de cateva hectare (daca esti singurul culegator de pe acea padure si are o suprafata de 4-5 ha ar fi ok).
In schimb padurea mare care se afla la 4 km distanta este prea departe si nu va ajunge albina pana acolo pentru a avea un cules rentabil. Cat priveste miile de hectare de teren agricol nu reprezinta o sursa stabila si sigura de cules. Vei fi avantajat cand in preajma se va cultiva rapitza si floarea soarelui dar vor fi si ani cand se va cultiva porumb, grau etc, culturi fara importantza apicola.
Nu ai precizat daca ai suprafete intinse de lunca sau pasune care sa iti asigure macar un cules de intretinere.
Din punctul meu de vedere daca problema bazei melifere este rezolvata restul sunt detalii mult mai usor de rezolvat.
Mai trebuie sa te gandesti si la faptul ca daca peste cativa ani va apare in zona un alt apicultor cu un proiect apicol destul de semnificativ... sau cum vei proceda cand langa paduricea de salcam vei primi vizita unor apicultori cu pavilioane si cu care va trebui sa imparti salcamul cu ei...
:hi: :hi:
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: kamy din Martie 08, 2012, 07:32:08 AM
dupa parerea mea sudul e mai bun,si daca o sa fie cam sus o sa ai primavara pe vant depopulari masive,doar daca nu le pui scara ca la gaini.pentru iernat si eu ma gandesc la un adapost.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 08, 2012, 08:03:30 AM
Citat din: gerula din Martie 08, 2012, 03:49:20 AM
Citat din: stefan1 din Martie 08, 2012, 12:53:55 AM
  Ma opresc doar la una din multitudinea de intrebari pe care le pui: cum e cu lazi cu urdinisul sus, la 1/3 sau mai putin de speteaza ramelor?
  Spui ca toate lazile sunt cu fund cu plasa. In cazul asta nu cred ca merge urdinis sus, ca ai avea tot timpul un curent de aer, care cel putin intr-o perioada a anului va deranja familia.
Salut,
Presupun ca te referi la conditiile de iarna.  In conditii controlate (temperatura medie 5 grade C, curenti minori de aer si cu urdinisul redus la maxiumum) speram sa nu constituie o problema.  Daca insa multimea o doreste, fundul se ...pecetluieste - sau poate doar jonglam acoperindu-l partial unde stabilim ca este vital. 
Multumesc frumos observatie!  Care inaltime superioara insa crezi este mai mult folosita sau avantajoasa?

Da, ma refeream in special la perioadele reci. Daca vrei neaparat urdinis sus, se poate gasi o solutie: fie opturezi fundul si il iernezi clasic, fie faci doua urdinise, unul jos si unul sus si folosesti pe care vrei, dupa situatie.
  Eu am cateva familii pe care le iernez pe urdinisul de sus, chiar stupul de pe cantar are urdinis sus, dar si jos (nu-i cu fund cu plasa). Eu nu am vazut mari diferente in dezvoltare sau in iernare. Este posibil sa consume ceva mai putin. Dispozitia mierii in fagurii din fata urdinisului este diferita la acesti stupi, mai cu seama daca stau , ca la mine, cu ambele urdinise deschise pana toamna. Anume depoziteaza mierea in spatele ramei pana jos, dar inspre urdinis deloc. Mentionez ca e vorba de asezare in pat rece. La lazile tale, in pat cald, va fi alt mod de dispunere a mierii.
  Din modul cum vad ca ai pus problemele 'amenajarii tale apicole' cred ca fie nu esti chiar incepator, fie ai citit destul de mult, fie ai un sfatuitor priceput. Si eu zic ca orizontalul in pat cald este o solutie buna daca vrei sa folosesti mai intensiv acea fatza a halei. Dirijarea temperaturii interioare nu stiu daca iti va aduce numai avantaje sau poate sa aiba si un revers. Ai inteles bine ca pe iarna nu-i bine sa fie prea cald, ca familiile sa iasa din hibernare (ghem) si sa se uzeze timpuriu. Dar primavara, o dazvoltare timpurie are si dezavantaje (depinde si de an si de zona). Daca fortezi albinele sa iasa la zboruri cand e prea rece afara, multe albine iti vor amurti afara si pierzi din populatie. De asemenea mult puiet timpuriu, cand afra e frig si resursele de polen sunt putine, forteaza albinele sa zboare la cules de polen si cand este frig si iar pierzi culegatoare. Dar cativa ani de practica iti vor arata cum e mai bine sa procedezi si in aceasta privinta.
  Intrebai la ce inaltime sa faci urdinisul de sus. Eu le am la 6-8 cm de speteaza ramelor, dar nu am facut mai multe variante sa vad care ar fi mai buna.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: pharaonu75 din Martie 08, 2012, 08:48:06 AM
Citat din: gerula din Martie 08, 2012, 03:36:48 AM
...
Am sa dau cate o copie a mesajului tau vecinilor pentru a le demonstra ca sunt pregatit sa recunosc efectele unor astfel de technici indreptate impotriva mea. 
...
Mai bine nu faci asta, ca le dai idei! :nono:
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 09:22:17 AM
Citat din: Porfy66 din Martie 08, 2012, 07:25:27 AM
Intradevar sunt multe intrebari lansate dar majoritatea sunt probleme tehnice care isi pot gasi intrun fel rezolvare. Dupa parerea mea principala problema a acestui proiect porneste de la rentabilitate. Intradevar un numar intre 100/200 stupi ar asigura un oarece grad de rentabilitate al exploatatiei, dar marea problema o constituie baza melifera. Din ceea ce ai expus trag concluzia ca baza melifera ce o ai nu iti asigura o productie buna de mire. Paduricea de salcam are potential este situata aproape de stupina are si o suprafatza de cateva hectare (daca esti singurul culegator de pe acea padure si are o suprafata de 4-5 ha ar fi ok).
In schimb padurea mare care se afla la 4 km distanta este prea departe si nu va ajunge albina pana acolo pentru a avea un cules rentabil. Cat priveste miile de hectare de teren agricol nu reprezinta o sursa stabila si sigura de cules. Vei fi avantajat cand in preajma se va cultiva rapitza si floarea soarelui dar vor fi si ani cand se va cultiva porumb, grau etc, culturi fara importantza apicola.
Nu ai precizat daca ai suprafete intinse de lunca sau pasune care sa iti asigure macar un cules de intretinere.
Din punctul meu de vedere daca problema bazei melifere este rezolvata restul sunt detalii mult mai usor de rezolvat.
Mai trebuie sa te gandesti si la faptul ca daca peste cativa ani va apare in zona un alt apicultor cu un proiect apicol destul de semnificativ... sau cum vei proceda cand langa paduricea de salcam vei primi vizita unor apicultori cu pavilioane si cu care va trebui sa imparti salcamul cu ei...
:hi: :hi:
Cred ca exista ceeace am spune este lunca/pasune in interiorul a 3 km - maximum 10% sa zicem.  Batranica de langa mine imi povestese cum acum zeci de ani facea troc (lapte/miere) cu un nene care venea la salcam insa taietorii de lemne au alterat ceva zona si eu chiar nu-mi imaginez pe unde ar intra acum acolo.  In orice caz in sase ani de cand ma vantur pe-acolo nu am vazut nici urma de stupi sezonieri. 
Localnici au o medie mica de stupi pentru consum propriu si nu cred ca au sa mareasca semnificativ efectivele.  Mai este apoi un tanar care a accesat un program de finanatare (probabil sub 30 stupi deocamdata) care insa este debusolat de cand a fost parasit de nevasta, sa speram ca nu(si) mai revine.  Glumesc desigur, este nevoie de fete tinere caci ele mai aduc (in par) cate o floare in perimetrul de zbor al albinelor.   In afara cazului in care si ei descopera acest forum, nu cred ca volumul sau randamentul stupilor competitori au sa fie problema in zona, tot eu as fi oaia neagra daca as ajunge/depasi  suta de stupi.
Ai dreptate insa cu fluctuatiile culturilor de baza (rapita/floarea soarelui).  Am ajuns prin Teleorman si am fost socat sa vad cat de multa rapita/floare plantau in raport cu ceeace fac cred bastinasi nostri.  Rapita din anul acesta nu o sa fie un bun indicator insa am sa iau la pas zona pentru a-mi forma o mai buna idee vizavi de ceeace se cultiva.  Prima suta de stupi insa cred ar putea fi tolerata usor de zona. 
Vezi tu, voi fiind profesionisti imi imaginez aveti asteptari mari la productivitatea stupului exprimata in miere/polen insa cu infrastructura deja existenta (spatiu ingradit, curent, apa, eu aproape full time in zona pentru munca si paza) am cred nevoie de putin pentru a-mi amortiza investitia.  Ultraeficientele  in exploatare si volumul ar ramane atunci speranta unui castig modest.  Cu 100 de stupi full/activi (deci inca un 25/30% peste acest efectiv in grija) si o productivitate miere medie de 15kg/stup (lasam deocamdata deoparte celelalte produse) cred ca as reusi sa amortizez decent investitia - ce crezi despre acest minim 15kg, pare fesabil? 
Cifrele le am cred sub control, ramane sa demonstrez ca pot sa convertesc pasiunea in experienta in urmatorii ani si sfaturile voastre din acest cadru mi-ar da un bun start.
Sanatate
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 09:33:26 AM
Citat din: cheregi ioan din Martie 08, 2012, 07:32:08 AM
dupa parerea mea sudul e mai bun,si daca o sa fie cam sus o sa ai primavara pe vant depopulari masive,doar daca nu le pui scara ca la gaini.pentru iernat si eu ma gandesc la un adapost.
Acest factor chiar nu l-am considerat  :sad: Sunt limitat insa de aceasta estica/est-sudica pozitie; crezi ca o platforma de 30/40cm ar rezolva in mare parte problema?   
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: Porfy66 din Martie 08, 2012, 10:36:34 AM
15 kg/stup se poate obtine, dar aceasta cantitate nu reprezinta profitul net. Din cele 15 kg obtinute trebuie sa platesti tratamentele, hranirile de stimulare, de completarea rezervelor etc... Aceste cheltuieli pot reprezenta in cel mai bun caz 30% din venituri. Profitul net ar fi in cel mai bun caz 10kg miere/stup (productie medie). :hi: :hi:
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 10:43:00 AM
Citat din: stefan1 din Martie 08, 2012, 08:03:30 AM
Citat din: gerula din Martie 08, 2012, 03:49:20 AM
Citat din: stefan1 din Martie 08, 2012, 12:53:55 AM
 
Da, ma refeream in special la perioadele reci. Daca vrei neaparat urdinis sus, se poate gasi o solutie: fie opturezi fundul si il iernezi clasic, fie faci doua urdinise, unul jos si unul sus si folosesti pe care vrei, dupa situatie.
  Eu am cateva familii pe care le iernez pe urdinisul de sus, chiar stupul de pe cantar are urdinis sus, dar si jos (nu-i cu fund cu plasa). Eu nu am vazut mari diferente in dezvoltare sau in iernare. Este posibil sa consume ceva mai putin. Dispozitia mierii in fagurii din fata urdinisului este diferita la acesti stupi, mai cu seama daca stau , ca la mine, cu ambele urdinise deschise pana toamna. Anume depoziteaza mierea in spatele ramei pana jos, dar inspre urdinis deloc. Mentionez ca e vorba de asezare in pat rece. La lazile tale, in pat cald, va fi alt mod de dispunere a mierii.
  Din modul cum vad ca ai pus problemele 'amenajarii tale apicole' cred ca fie nu esti chiar incepator, fie ai citit destul de mult, fie ai un sfatuitor priceput. Si eu zic ca orizontalul in pat cald este o solutie buna daca vrei sa folosesti mai intensiv acea fatza a halei. Dirijarea temperaturii interioare nu stiu daca iti va aduce numai avantaje sau poate sa aiba si un revers. Ai inteles bine ca pe iarna nu-i bine sa fie prea cald, ca familiile sa iasa din hibernare (ghem) si sa se uzeze timpuriu. Dar primavara, o dazvoltare timpurie are si dezavantaje (depinde si de an si de zona). Daca fortezi albinele sa iasa la zboruri cand e prea rece afara, multe albine iti vor amurti afara si pierzi din populatie. De asemenea mult puiet timpuriu, cand afra e frig si resursele de polen sunt putine, forteaza albinele sa zboare la cules de polen si cand este frig si iar pierzi culegatoare. Dar cativa ani de practica iti vor arata cum e mai bine sa procedezi si in aceasta privinta.
  Intrebai la ce inaltime sa faci urdinisul de sus. Eu le am la 6-8 cm de speteaza ramelor, dar nu am facut mai multe variante sa vad care ar fi mai buna.
Astazi o sa-mi iau prima masca si o dalta & perie (probabil Apinatura in Bucuresti) deci sunt incepator.  Sigurul consultat imi este Internetul de vreo cateva saptamani si tocmai am downlodat multe, multe carti - stiu, stiu, trebuie sa fac o donatie catre un ONG  in numele celor care pierd drepturi de autor din cauza internetului. 
(Am sa fac insa precum cu pomii, ii numesc si ma refer la ei cu numele celor carora le sunt recunasctor pentru cunostintele predate.  Iar daca pharaonu75 nu incepe cat de curand sa-mi prinda glumele nici o mumie de stup din gradina mea nu-i va purta numele.)   
La treaba insa... din pacate ideea celor doua urdinisuri nu cred ca poate fi implementata caci incerc sa limitez expunerea stupilor la mediul de afara strict la iesirea urdinisului.  Deasemenea, slabesc dramatic structura peretelui daca fac doua astfel de orificii si ma dau total este cap cu planurile pentru platforma aterizare/colector. 
Acum realizez de-abia insa ca albinele din nivelul trei ar beneficia (orientare, lumina, etc.) daca urdinisul ar fi pentru acei stupi la baza inferioara/traditional si nu sus deci imediat sub acoperis.  Nivelul 1 de stupi este musai sa fie cu urdinisul cat mai sus pentru a ma indeparta de podea si a face loc pentru platforma aterizare/polenizator.  Iar pentru a face totul varza - o varza simetrica totusi in ceeace priveste distanta dintre urdinisurile celor trei nivele - cel mai bine cred nivelul 2 ar avea urdinisul la jumatate pentru a nu aglomera platformele fie in jos sau in sus si, presupun, pentru a ajuta un pic albinele in orientare.
Ma astept sa fiu facut varza eu insumi intrucand neintelegand inca ce impact anume au aceste diferite nivele asupra vietii albinelor in interior probabil or sa apara (da doamne) observatii dure.   
Observatiile tale din ultima parte a mesajului sunt exact in directia pe care voiam sa o ia discutia.  Comportamentul albinelor afara primavara in diferite stagii de dezvoltare, impactul pe care fluctuatiile temperaturii din mediul artificial il au asupra evolutiei stupului si riscurile la care duc aceste interventii (sau absenta lor).  Bag seama ca e musai sa halesc cateva capitole bune in zilele urmatoare din vreun manual de baza pentru a nu va plictisi insistand pe informatii elementare, daca insa practica voastra adauga sau complementeaza relevant cele de mai sus continuati va rog.
in fine, din cele prezentate de tine se contureaza necesitate exploatarii catorva stupi barometru (accelasi format de stup, pe lemn, pozitionat si exploatat traditional) care imi vor furniza prin comportamentul lor  - iesire la curatire, etc. - informatiile necesare pentru influentarea stupilor ce nu beneficiaza de transferul termic. 
Multumesc pentru inca un raspuns constructiv. 
Sanatate
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 10:57:34 AM
Citat din: Porfy66 din Martie 08, 2012, 10:36:34 AM
15 kg/stup se poate obtine, dar aceasta cantitate nu reprezinta profitul net. Din cele 15 kg obtinute trebuie sa platesti tratamentele, hranirile de stimulare, de completarea rezervelor etc... Aceste cheltuieli pot reprezenta in cel mai bun caz 30% din venituri. Profitul net ar fi in cel mai bun caz 10kg miere/stup (productie medie). :hi: :hi:
Cheltuielile de hranire si cele legate de pierderea familiilor din timpul iernii sper sa le reduc cu cel putin 25%.  Ideal ar fi sa acopar aceste cheltuieli cu polen, propolis, familii noi, ceara si eventul consultatii apicole platite pe astfel de forumuri.   Dupa cum ai spus insa factorul decisiv pare sa ramana potentialul zonei.  Oricare ar fi consecintele totusi nu accept sub 12/13kg pe stup caci sub aceasta cifra nu cred ca pot functioona.  Ce ziceti, sunteti de acord - batem batem palma la cifra aceasta? 
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: Porfy66 din Martie 08, 2012, 11:28:18 AM
Ok. In anii bunisor e posibil!  :)
Cum vrei sa dezvolti stupina? De la cati stupi vrei sa pornesti?
:hi: :hi:
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 12:02:48 PM
Citat din: Porfy66 din Martie 08, 2012, 11:28:18 AM
Ok. In anii bunisor e posibil!  :)
Cum vrei sa dezvolti stupina? De la cati stupi vrei sa pornesti?
:hi: :hi:
Nu am bani de stupi sau materiale anul acesta si sunt coplesit cu lucrarile din celalalt domeniu de activitate.  In cateva minute plec sa ma intolesc/utilez insa cu cate ceva pentru apicultura.  (Hainele frumoase si uneltele scumpe sunt cred o preconditie a sucesului.) 
Apoi ma gandeam sa ma invit pe la cativa amici care am auzit au stupi in zona Pitestiului.  Sa miros si eu un stup caci cu stupii lui Dragos de pe youtube nu pot face asta, sa ma las intepat, sa particip la lucrari intregul an si mai ales sa ascult. 
Iarna urmatoare am sa incerc sa construiesc cativa stupi orizontali pentru perfectionare lucrari/exploatare si care sa ramana ulterior pentru observatie, cate un vertical si poate un ME pentru familiarizare/evaluare in caz ca migrez vreodata spre ei, si orice model de stup/roinita imi va permite sa studiez, aplic si accelerez, multiplicarea familiilor de albine. 
Am sa analizez in paralel importanta rasei albinelor si, daca necesar am sa achizitionez in anul urmator un numar de familii pe care sa le folosesc strict la inmultire pana cand (doi/trei ani) ajung la cotele mentionate si cand exploatarea pentru miere o sa devina principala activitate.  Totul poate fi accelerat in functie de cat de repede invat din aceasta meserie dar, mai ales, de cat de repede fac rost de bani nu numai pentru infrastructura dezbatuta dar chiar numai pentru cutiile si familiile mentionate mais sus.
Ca de obicei, sunt deschis sa procesez orice deviere sugerati de la programul de mai sus.  In ultimii ani am invatat ca a nu avea bani sa porneti cum visezi si cum din punct de vedere economic ar fi logic este de multe ori o binefacere intrucat costul erorilor este cu m ult mai mic.
Multzam asistenta!

 
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: cristian87 din Martie 08, 2012, 05:16:22 PM
interesant proiectul dumitale dar nu mi se pare fezabil.
un stupar trebuie sa aiba oricand posibilitatea sa isi inchida stupii si sa plece cu ei.
va recomand asadar sa cumparati pentru inceput 3-5 familii in primavara asta si sa observati pe pripria piele daca sunteti sau nu facut sa fiti apicultor
calculele de rentabilitate nu isi au nici un rost pana nu ati trecut macar o iarna.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 08, 2012, 06:40:48 PM
Citat din: cristian87 din Martie 08, 2012, 05:16:22 PM
interesant proiectul dumitale dar nu mi se pare fezabil.
un stupar trebuie sa aiba oricand posibilitatea sa isi inchida stupii si sa plece cu ei.
va recomand asadar sa cumparati pentru inceput 3-5 familii in primavara asta si sa observati pe pripria piele daca sunteti sau nu facut sa fiti apicultor
calculele de rentabilitate nu isi au nici un rost pana nu ati trecut macar o iarna.

In afara cazului in care sunt lovit de alzheimer's inainte de termen, probail ceeace am sa descopar in primul an este ca sunt foarte putin facut pentru a fi apicultor, un pic mai mult probabil in cel de-al doilea an si m-as indrepta in anii urmatori spre ceeace numiti apicultor indiferent cum il definiti dumneavoastra.  Toleranta minima la intepaturi, pasiunea, un pic de capital si acces la materiale educationale/practica este cred bagajul cu care au pornit la drum majoritatea apicultorilor.  Am explicat un pic mai devreme de ce probabil am sa lucrez si iernez pe stupii cunostintelor in primul an. 
Observatia legata de mobilitatea stupilor o gasesc valida.  Desi am pornit discutia sub rubrica "apicultura stationara" m-am gandit gandit ca ar fi practic ca stupul sa poata fi eventual reciclat in pastoral sau pur si simplu mutat afara in cazul unui esec la etaj.
Intamplarea a facut ca in urma cu cateva saptamani sa aflu ca o ruda apropiata  din Teleorman foloseste un fost pavilion (obtinut in urma unui schimb de fier cu niste romi) ca adapost pentru ciobani sai.  Vanzatori au reciclat tot cornierul insa casuta (si altele de pe ea sper) sunt inca intacte – tipul o tracteaza cu usurinta cu tractorul sau asa ca de-abia astept sa o vad.  A platit pe ea echivalentul a 1,700 kilograme de fier vechi si am primit asigurari ca daca o doresc in anii urmatori o pot avea raportand acel tonaj la pretul fierului din momentul tranzactiei – ma rog, si cateva "manunchiuri"de pomi.  (Apropos, evaluandu-o cu putinul de informatii disponibile – am sa incerc sa revin cu cu poze – pare o tranzactie buna?)  Gandindu-ma ca este posibil sa ma apuc de apicultura (poate chiar pastorala) si necunoscand deocamdata latimea pavilionului am lansat mai devreme o intrebarea (inca neabordata) legata de minimul numarului de rame pentru stupul orizontal.  Deasemenea, in ciuda faptului ca din greseala am citat pretul cutiei facuta din OSB de 10 mm (aprox 30 ron) am specificat ca ea va fi facuta din OSB de 18mm, minimul necesar de grosime pentru a rezista in pastoral si/sau pentru ierna in pavilion sau afara.  Altminteri nu as fi dublat aproape costul unei cuti ce urma a sta intr-o cladire in care temperatura nu ar scadea sub 5 gardeC.  Finally, pe cat de improbabil, nu vad de ce cutia precum descrisa nu ar putea ceda altitudinea atat timp cat ea este deja mobila pentru a putea fi accesata din  interior.  Desigur ar fi nevoie de un nou colector de polen si probail o mica platforma/grilaj pentru transport si minora adaptare la urdinis insa desigur imi scapa daca exista necesitatea altor modificari.   
Multumesc pentru observatii si sper sa nu ramana singurele / Sanatate
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: kamy din Martie 09, 2012, 09:14:37 AM

stupii cu urdinisu spre nord pornesc mult mai tarziu sant muuult mai slabi.am incercat si am intors lazile pt ca ereau dispuse in patrat,dar a ramas nerezolvat estul si vestul,eu vreu sa-ncerc ceva sa pun stupii pe rafturi in solar pentru iarna viitoare,de aceea daca tot vrei s-o faci lasa loc sa poti face o terasa inchisa sus si lateral de vre-o 1,5 -2 m si in fata sa-i pui folie iarna,dar sa fie facuta din material transparent,poly sau fibra.doar daca faci o constructie gen solar nu importa pre mult punctele cardinale ca e temp uniforma,dar vorbesc din gandite si praftica omoara!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 09, 2012, 11:30:44 AM
Citat din: cheregi ioan din Martie 09, 2012, 09:14:37 AM

stupii cu urdinisu spre nord pornesc mult mai tarziu sant muuult mai slabi.am incercat si am intors lazile pt ca ereau dispuse in patrat,dar a ramas nerezolvat estul si vestul,eu vreu sa-ncerc ceva sa pun stupii pe rafturi in solar pentru iarna viitoare,de aceea daca tot vrei s-o faci lasa loc sa poti face o terasa inchisa sus si lateral de vre-o 1,5 -2 m si in fata sa-i pui folie iarna,dar sa fie facuta din material transparent,poly sau fibra.doar daca faci o constructie gen solar nu importa pre mult punctele cardinale ca e temp uniforma,dar vorbesc din gandite si praftica omoara!
Multumesc raspuns,
Sper sa vorbim un pic si despre cat de vitale sunt zborul de curatire si aici apicultorii cu experienta ne pot ajuta mult.  Un coleg forumist cu mesaje inteligente are se pare stupii mai la deal/munte spunea ca uneori albinele nu-i ies la zborul curatire pana hat primavara;  este presupun o situatie des intalnita la altitudine mare.  In America de Nord stupi sunt in mod uzual paletizati si iernati in beciuri sau hangare cu temeratura si ventilatia strict controlata si nu aud sa fie ingrijorati de zborurile de curatire.  Iarasi, poate colegi din zona respectiva au mai multe informatii.     
Ideea cu solarul are merit insa nu cred ca este solutia ideala.  Anul acesta construiesc si eu un solar semi-ingropat (1.3m) de vreo 60 m2 si in primul rand la el m-am gandit pentru iernare.  Pe langa absenta stresului fonic am conclus este necesar sa fie intuneric deplin, umiditate redusa si monumental in importanta bine ventilat Co2-ul asigurand in aceelasi timp acel cheie 5 grade Celsius.  Intr-un solar, chiar precum cel de mai sus, cred ca ar fi greu sa asiguram aceste conditii.  Orice excess de caldura a fost deja indicat poate duce la riscuri/penalizari primavara iar in solar pericolul supra incalzirii este omnipereznt.  Protectia impotriva gerului intr-un solar clasic nu este nici ea grozava si atunci doar cea impotriva vantului si a curentilor reci ramane un real avantaj ori astfel cred ca stupi ar fi mai bine serviti prin masurile clasice de exterior pe care majoritatea apicultorilor deja le folosesc.
Ideea cu terasa la etaj este deasemenea buna si este de fapt ,,my fallback position" – pozitia de repliere.  Sunt si acolo cateva probleme de rezolvat si daca tot m-am intins din nou hai sa le mentionam desi speram sa nu va distrag inainte de a analiza mai mult prima situatie propusa.
Ar fi o forma de exploatare privita cred cu ochi mai blanzi de catre apicultorii conservativi de la care sincer as fi vrut sa aud comentarii inversunate pana acum – sper ca wekend-ul sa animeze un pic discutia.  Costul de pornire ar fi un pic mai mic, investitia progresiva complementand o crestere organica a stupinei unde implementand probabil stupi ME nivelul de expertiza necesar ar fi acumulat mai greu si in timp.   
Probabil s-ar izola mai bine tavanul incaperilor de jos si turna o placa nu numai peste casa dar si peste aplecatoarele planificate in jurul casei.  (In caz extrem probabil se poate lucra pe o platforma de lemn.)  Se renunta la orice constructie la etaj, construind acoperis pe intreaga suprafata, si inalta ieftin – intreg sau partial rabatabil pentru lumina/aer - peretii de Nord si Vest.  Stupi (verticali, ideal ME) ar fi pozitionati E/SE experimentand cu distantele pentru o maxima ocupare. Problema acesului la lumina la un acoperis atat de adanc (si chiar a caldurii) ar putea fi partial rezolvata prin introducerea la coama sau chiar intercalarea unor placi groase de policarbonat in acoperis – bineinteles cu costul slabirii structurii de rezistenta a acoperisiului.  Iarna se pot face restrangeri de stupi, inaltare (folie probabil) a peretilor expusi.  In functie de locatia unei astfel de stupine, vulnerabilitatea acoperisului ce s-ar dori cat mai inalt ar ramane cred o foarte mare problema. 
Intr-o astfel de situatie s-ar ajunge probabil la un numar similar de familii insa cu o productivitate/calitate si probabil usurinta in exploatare superioara.  Nu am computat insa datorita costului mult mai mare al stupilor si colectoarelor de polen investitiile ar fi similare chiar si dupa repozitionarea camerei de prelucrare a produselor finite.  In conditii normale nu ar exista posibilitatea iernarii stupilor intr-un mediu inchis, ideea de la care plecasem.   In ceeace ma priveste, intrega constructie aflandu-se foarte probabil in viitor pe un beci generos, initial as putea experimenta si foarte probabil implementa iernare stupilor in beci, paletizati si rulati pe lize ieftine pana la un lift simplu (aprox. 1000E). 
Din nou, sper sa mai discutam si despre formula de exploatare propusa anterior care, ignorand problemele legate de exploatarea la altitudine, aduce in analiza provocarile exploatari unui sistem - pavilion la sol cu exploatare eficienta si iernare in conditii ideale – ce ar reprezenta cred o optiune viabila in apicultura, mai ales in cazuri cu potential melifer bun insa teren putin.
Ca de obicei, va rog sa considerati topicul.  Sanatate   
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 10, 2012, 12:42:03 AM
Toata polologhia se reduce la o singura intrebare: ce cules tintesti? De aici pornesti cu nuantarile!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 10, 2012, 01:17:58 AM
Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 12:42:03 AM
Toata polologhia se reduce la o singura intrebare: ce cules tintesti? De aici pornesti cu nuantarile!
Salut,
Am descris un pic zona in primul mesaj.  Cu exceptia teilor din care am vazut doar niste izolati cred ca ar fi cam din toate cate (cel) putin.  Baza ar fi reprezentata cred cele cateva hectare salcami ce incep la numai 250 metri de locatie si surprize sper uneori foarte placute as avea de la rapita si floarea soarelui – niste pajisti, mici livezi, lucerna si o padure care insa pare a fi cam departe la 3/4 km. 
Mai concret te rog insa, la ce te referi cand spui ca planta tinta influenteaza nuantarile - model de stup, dimensiune stupina, pozitionarea/exploatarea, metoda de iernare, profitabilitate? 
Multumesc de interventie... cred   
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 10, 2012, 01:35:02 AM
Albina noastra este proiectata sa sa atinga potentialul maxim la faneata.Daca ai un target mai devreme ca faneata (salcam, rapita - plante neautohtone) atunci uita de iernare in adapost.


Practic in aceasta consta succesul unui stupar: sa atinga maximul de dezvoltare al familiilor in ajunul culesului principal si atunci sa aiba si vreme buna.Aceasta este tinta jocului de strategie.

Daca plimbi stupii mai poti jongla.Daca esti stationar esti la mila bunului D-zeu.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: pharaonu75 din Martie 10, 2012, 09:24:53 AM
Eu sunt in inima Baraganului si aici nu avem faneata, asa ca, din pura curiozitate, risc doua intrebari:
- in ce perioada este culesul la faneata?
- cam care este productia de miere, intr-un an mediu, la faneata?

Multumiri anticipate!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: cristian87 din Martie 10, 2012, 10:37:15 AM
la mine pe valea tarnavei mari am doua culesuri mai serioase la faneata
primul vine dupa tei si extrag cam un cat de 3/4 de familiile bune , la altele mai putin.
al doilea cules vine la otavă, coasa a doua , care infloreste in a doua jumatate a lui august , inceputul lui septembrie.
la mine coincide cu inflorire lui solidago sau sulfina mare de gradina sau navalnic asa ca extrag destul de bine si de aici  in plus daca nu am ghinion cu ceva mana pe mierea asta iernez.
Ce e mai important e faptul ca asigura un cules de intretinere pe tot sezonul apicol avandu-se in vedere ca pe fanete sunt plante care infloresc succesiv iar unele au inflorescente care se dezvolta si infloresc treptat toata vara.
mai bun decat faneata e doar terenul arabil parloaga aici sunt in principal scaietii care asigura polen si nectar tot sezonul.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 10, 2012, 11:05:04 AM
Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 01:35:02 AM
Albina noastra este proiectata sa sa atinga potentialul maxim la faneata.Daca ai un target mai devreme ca faneata (salcam, rapita - plante neautohtone) atunci uita de iernare in adapost.


Practic in aceasta consta succesul unui stupar: sa atinga maximul de dezvoltare al familiilor in ajunul culesului principal si atunci sa aiba si vreme buna.Aceasta este tinta jocului de strategie.

Daca plimbi stupii mai poti jongla.Daca esti stationar esti la mila bunului D-zeu.
Ma tem ca nu inteleg cateva lucruri, probabil lipsa de expereinta.
In primul rand nu pot raporta infloritul fanaetei (nici macar definita ei in zona mea) la cel al rapitei si salcamului. 
In al doilea rand, cele doua culturi sunt foarte importante si cred nu numai in planurile mele de productie deci daca aceste plante sunt prin zona si eu indeplinesc (si) cu ajutorul lor la culesul anual acel minim 12/13 kg atunci mila lui Dumnezeu este ok pentru mine la stationar si ea pare a fi suficienta pentru multi dintre cei care practica se pare cu success acest tip de exploatare.
In final, exploatata traditional albina romaneasca desigur inplineste un potential de dezvoltare suficient de mare sa-mi ridice mie parul in cap cand aud recordurile apicultorilor la salcam si chiar la rapita.  Atunci spune-mi te rog cum ai determinat ca albina in mediul analizat nu ar urma cursul dezvoltarii suratelor fara acoperis?  Cu simple prognoze meteo sau (mult mai sofisticat :razz:) cu observatii pe cativa stupi la exterior as modula in atmosfera controlata temperatura si chiar  umiditatea astfel incat sa declansez zborurile si sa impulsionez dezvoltarea.  Aceasta o pot face chiar si numai pentru zborurile de curatire (despre care, apropos', inca nu m-ati convins sunt esentiale) caci se pare ca albina are un timp de raspuns foarte scurt la schimbarile de temperatura.
Nu este o coincidenta ca iernarea/riscurile iernarii sunt atat de dezbatute.  Operatiunile de iernare executate imperfect pot face observ diferenta dintre castig si pierdere in apicultura ori in aceste conditii nu poti ignora cu atata usurinta o alternativa relativ simpla care promite sa mareasca profitabilitatea exploatarii, mai ales in cazul exploatarilor profesionistilor. 
Weekend placut!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 10, 2012, 09:51:44 PM
Teoretic faneata este la apogeul infloririi pe 15 iunie.

Daca vrei sa prinzi rapita si salcamul trebuie sa ai zboruri de curatire in februarie ca sa poti sa te apuci sa stimulezi familiile.

Fara curatire matca nu  va incepe ponta si nici nu vei putea face stimulare astfel incat familia sa atinga dezvoltare satisfacatoare la sfarsitul lui aprilie (rapita si inceputul salcamului).

Am experimentat iernarea in adapost in mai multe variante, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: bucovineanu din Martie 10, 2012, 10:25:08 PM
Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 09:51:44 PM
, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.
Foarte adevarat si foarte frumos spus.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: cristian87 din Martie 10, 2012, 11:03:03 PM
"Ma tem ca nu inteleg cateva lucruri, probabil lipsa de expereinta.
In primul rand nu pot raporta infloritul fanaetei (nici macar definita ei in zona mea) la cel al rapitei si salcamului. 
In al doilea rand, cele doua culturi sunt foarte importante si cred nu numai in planurile mele de productie deci daca aceste plante sunt prin zona si eu indeplinesc (si) cu ajutorul lor la culesul anual acel minim 12/13 kg atunci mila lui Dumnezeu este ok pentru mine la stationar si ea pare a fi suficienta pentru multi dintre cei care practica se pare cu success acest tip de exploatare.
In final, exploatata traditional albina romaneasca desigur inplineste un potential de dezvoltare suficient de mare sa-mi ridice mie parul in cap cand aud recordurile apicultorilor la salcam si chiar la rapita. "

Nu prea ai facut mare branza daca te bazezi pe rapita in stationar. Rotatia culturilor cere sa schimbi destul de des utilitatea terenului. Deci anul asta ai si doi- trei nu . Plus ca trebuie sa ai familii puternice ca sa extragi la rapita , caci vad ca asta te preocupa in primul rand- sa scoti miere.
Pe urma salcamul tine doua- trei saptamani in zonele colinare unde cei de fata infloresc mai repede iar cei de dos mai tarziu. La campie nu stiu cat dureaza culesul.
De la salcam la floarea soarelui e cale lunga si ce ai extras trebuie sa dai in mare parte inapoi ca sa ai cu ce culege o eventuala floarea soarelui, care iarasi depinde daca a semanat cineva in raza de zbor economic a albinelor tale si nu e soi autofertil ..Da si recordurile sunt ale unor profesionist care traiesc din apicultura si pentru apicultura .Pentru amatori imparte cam la trei  sau la patru cifrele care te-au incitat.
Nu prea vad cum poate cineva face stationar intr-o zona de campie cu agricultura intensiva pentru ca are foarte mari perioade fara cules de intretinere..
Dar mult succes.
Daca vrei sa te apuci de apicultura incepand cu calcule de rentabilitate  cu exploatare traditionala sau nu ,   cu potential de devoltare nu iti dau multe sanse. Si nu numai cu albinele , cu orice alta fiinta vie .La zootehnie nu e ca la fabrici si uzine .Nu poti face grafice cu rentabilitatea si cresterea productivitatii, cu design si marketing, ca vine un prieten cu o draguta de loca ,sau o seceta sau un insecticid sau un furtisag sau  o iarna ca aceasta si ca cea de anul trecut peste tine si iti rastoarna tot planul cincinal si se duce pe apa sambetei investitia ta.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 10, 2012, 11:56:09 PM
Citat din: bucovineanu din Martie 10, 2012, 10:25:08 PM
Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 09:51:44 PM
, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.
Foarte adevarat si foarte frumos spus.

Deci suntem cu totii de acord ca atunci cand vedem afara albinele din stupul observator sa ridicam similar temperatura in hala stupilor invitand si celelalte familii la zbor in caldura si in ce altceva le mai da soarele.  Bineinteles facem acest lucru intrucat zborul de curatire este esential dezvoltarii familiilor inainte de culesul de rapita si salcam.   
Datelor unor simpli senzori de caldura plasati in stupii de afara coroborate cu comportamentului albinelor din perioada zborurilor de curatire ne furnizeaza in numai cativa ani toate informatiile necesare managementului mediului de pastrare a stupilor in viitor. 
(Putem atunci renunta si la stupii observatori care foarte probabil se vor fi degradat oricum din cauza ploilor, zapezilor si soarelui.  Nu stiu cum sunteti voi insa eu oricum nu m-as uita cu ochi buni la o cutie care imi condamna la moarte un 5-10% din familii in fiecare an.) 
Iata o provocare pentru tinerii cu inclinatii technice (care presupun sunt destui pe acest forum): pentru a nu ne intrerupe propriile bai de soare primavara (esentiala vitamina D, etc.) bagand si scotand stecherul din priza automatizam totul controland temperatura prin intermediul unui termostat plasat intr-o imitatie de stup classic (ajustat bineinteles cu variabile precum caldura generata de o familie medie, etc.) conectat sursa de c aldura din mediul in care sunt adapostiti stupii.  La cat de ieftine au ajuns toate in ziua de astazi probabil le poti face cu pretul unei familii bine dezvoltate. 
Multumesc pentru contributie.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 11, 2012, 02:02:44 AM
Citat din: cristian87 din Martie 10, 2012, 11:03:03 PM
Nu prea ai facut mare branza daca te bazezi pe rapita in stationar. Rotatia culturilor cere sa schimbi destul de des utilitatea terenului. Deci anul asta ai si doi- trei nu . Plus ca trebuie sa ai familii puternice ca sa extragi la rapita , caci vad ca asta te preocupa in primul rand- sa scoti miere.
Pe urma salcamul tine doua- trei saptamani in zonele colinare unde cei de fata infloresc mai repede iar cei de dos mai tarziu. La campie nu stiu cat dureaza culesul.
De la salcam la floarea soarelui e cale lunga si ce ai extras trebuie sa dai in mare parte inapoi ca sa ai cu ce culege o eventuala floarea soarelui, care iarasi depinde daca a semanat cineva in raza de zbor economic a albinelor tale si nu e soi autofertil ..Da si recordurile sunt ale unor profesionist care traiesc din apicultura si pentru apicultura .Pentru amatori imparte cam la trei  sau la patru cifrele care te-au incitat.
Nu prea vad cum poate cineva face stationar intr-o zona de campie cu agricultura intensiva pentru ca are foarte mari perioade fara cules de intretinere..
Dar mult succes.
Daca vrei sa te apuci de apicultura incepand cu calcule de rentabilitate  cu exploatare traditionala sau nu ,   cu potential de devoltare nu iti dau multe sanse. Si nu numai cu albinele , cu orice alta fiinta vie .La zootehnie nu e ca la fabrici si uzine .Nu poti face grafice cu rentabilitatea si cresterea productivitatii, cu design si marketing, ca vine un prieten cu o draguta de loca ,sau o seceta sau un insecticid sau un furtisag sau  o iarna ca aceasta si ca cea de anul trecut peste tine si iti rastoarna tot planul cincinal si se duce pe apa sambetei investitia ta.

Am incercat sa nu dau impresia ca ma bazez numai pe rapita in stationar si cred ca am reusit sa fac acest lucru.   O descriere a zonei am facut-o in primul paragraf din topic insa cu atata ,pololghie' in acest topic nu te condman ca esti confuz. 
Am specificat la un moment dat ca ca sper sa am cateodata surprize foarte placute la rapita (deci cules peste medie) gandind-ma ca din cand in cand se va nimerii (cum a fost anul trecut ) sa am practic peste drum undeva la 10/15 hectare.  Ca au sa mute agronomii nostri rapita prin jur este logic si nu ma deranjeaza caci satul nostru este dezvoltat mai mult de-a lungul drumului deci intr-un fel sau altul daca ei planteaza in perimetru ajunge ea albina si la rapita.  Asteptari relativ modeste la rapita ar fi mai degraba legate de instabilitatea conditiilor meteo generale primavara care par a fi o problema demna de considerat.  Atunci insa cand rapita va fi in zona de zbor si vremea o va permite o sa obtin si eu miere si inca cu familii puternice caci nu stiu sa fi sugerat ca as vrea sa lucrez cu altfel de familii.
Contextul in care am mentionat performantele profesionistilor nu are nici o legatura cu asteptarile mele si in afara unei obraznice vecine ochelariste nimic altceva nu ma incitat recent.  Pretentiile minime am mentionat sunt in jur de 12/13kg pe familie la capacitate maxima (deci cu un extra 25% stupi ajutatori) si cred ca sunt realiste cifrele.  Cel putin unul dintre apicultorii din zona obtine se pare o medie de 18-2o kg pe stup si cred ca este media sa pe toti stupii.   In plus, chiar astazi am vorbit (aranjandu-mi sezonul de practica  :D ) cu un amic apicultor are a petrecut niscai timp pe la mine facand schimb de experienta in pomicultura care deasemenea mi-a confirmat ca zona are potential deci... mergem mai departe caci se pare albinele isi fac culesul de intretinere din celelelate plante/parcele mentionate initial.     
Te rog sa ma ierti insa ultimul si naivul tau paragraf nu am sa-l onorez decat atat cat sa-ti spun ce cele mentionate de tine se numesc variabile si sunt luate toate in considerare in orice plan de afaceri fie el asternut pe hartie folosind cuvinte sofisticate si grafice impresionante sau doar gandit ori cel mult mazgalit cu creionul chimic de laptareasa din coltul pietei.
Multumesc pentru contributii si incurajari!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 11, 2012, 09:05:21 AM
La inceput de drum....Sa ai in minte tot timpul faptul ca hazardul are o pondere foarte mare in apicultura. Trebuie sa ai credinta in Dumnezeusi in faptul ca planurile tale coincid cu ale Lui.Succes!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 11, 2012, 12:23:42 PM
Citat din: johnysibiu din Martie 10, 2012, 09:51:44 PM
Daca vrei sa prinzi rapita si salcamul trebuie sa ai zboruri de curatire in februarie ca sa poti sa te apuci sa stimulezi familiile.

Fara curatire matca nu  va incepe ponta si nici nu vei putea face stimulare astfel incat familia sa atinga dezvoltare satisfacatoare la sfarsitul lui aprilie (rapita si inceputul salcamului).

Am experimentat iernarea in adapost in mai multe variante, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.

Daca si alti apicultori cu experienta/e similara sunt de acord ca familiile ce nu au avut zbor de curatare ( :P ) in februarie (vs. prima ocazie in martie) nu pot incepe a ponta si ca acest lucru semnificativ afecteaza culesul de rapita si salcam atunci se pare ca la ses iernarea si pe intrega luna februarie in beci trebuie reevaluata . 
Pana cand insa primim macar inca o confirmare doua poate va pronuntati vizavi de posibilitatea iernarii stupilor in beciuri in zonele cu altitudine ridicata unde presupun dezvoltarea florei implicit activitatea albinei este intarziata.  In aceste zone credeti ca este posibil sa iernam albinele intr-un beci de unde sa le scoatem dupa ziua martisorului sa spunem?  Depindem si acolo de astfel de culturi timpurii sau alte elemente care fac imperativ zborul de curatire undeva in februarie in loc de inceputul lunii martie?
Deasemenea, in cazul altor solutii de depozitare a stupilor (magazii/hale, adaposturi cu stupii incorporati) credeti ca daca problema stimularii iesiri la zbor cand afara sunt peste opt/zece grade este rezolvata mai raman alti factori care impiedica astfel de iernari? 

In fine, iernarea sub cerul liber este suverana pentru ca: ati experimentat iernarea in adaposturi in mai multe variante si... nu a mers la dumneavoastra?!

Poate recicland rezultate din experimentele dumneavoastra reusim sa ajungem mai repede la o solutie ce ar duce la micsorarea consumul de hrana iarna si al pericolului infometarii la famiilile slabe si nu numai, la simplificara operatiunilor de intretinere si iernare, etc.  Impartasiti-ne va rog ce anume a contribuit la descurajarea dumneavoastra:
-   Nu ati reusit sa stimulati iesirea la zbor cand afara au fost peste zece grade?
-   Nu ati reusit sa aigurati media de 5 grade cheltuind fie prea mult incalzind sau nu ati reusit sa coborati suficient temperatura uzand astfel albina
-   Au fost albinele afectatea de concentratii mari de dioxid de carbon datorate unei sistem de ventilatie imperfect?
-   Daunatorii, zgomotul sau inabilitatea de a asigura un intuneric total au stresat coloniile?
-   Umiditatea necontrolata (combinata cu o temperatura peste media citata) a dus la dezvoltarea prematura sau/si necontrolata a puietului?
Poate ne ajutati deci si cu alte raspunsuri sau argumente caci eu personal nu sunt inca convins de suveranitatea iernarii sub cerul liber si de dependenta albinei de soarele de iarna & Co. indiferent cat de foarte adevarat si foarte frumos spuneti aceste lucruri. 

Inca nu sunt sigur ca sunt avantajat de faptul ca (netrecand  inca prin etapele de formare ca apicultor care se pare  accepta fara echivoc adevarauri "stabilite" precum iernarea sub cerul liber) am libertatea sa consider alte alternative decat cele classice.   Dupa cat de putin putin interes – tradus printr-o participare constructiva – prezinta conceptul acesta ma simt mai degraba ca un ciudat in mijlocul multimii insa nu cred ca pot fi infirmate cu usurinta avantajele iernatului in incaperi cu clima controlata.  Nu cred ca fara eficientizare maxima producatorii mici si mijlocii vor mai reusi multa vreme sa impiedice degenerarea incasarilor ce va transforma pasiunea lor dintr-un hobby generator de venituri  in unul care va consuma resurse materiale.
Jucatorii de talie mare precum cei care aruncau in viteza cu turte pe miile de stupi strivind albinute (care insa exploatau insa foarte eficient stupina) si importuri din tarile cu mana de lucru ieftina precum China vor sufoca si piata noastra eventual degradand preturile, demontand in cele din urma sistemele de productie classice.
Am vazut cu totii acest lucru cred intamplandu-se peste tot in jurul nostru in multe alte domenii de activitate.  Mai recent, in industria producatorilor de material saditor profesionisti care nu au adoptat concepte si technici noi precum irigarea prin picurare, fertirigare, productia la container, programe IPM (Integrated Pest Management) si orice alta technologie ce mareste productivitatea sunt in agonie si vor fi coplesiti in curand de importuri.  Sigur, mierea organica/romaneasca bla, bla bla, va ramane intodeuna o nisa dar ea va fi din ce in ce mai mica, insuficienta pentru noi toti. 
Nu va lasati intimidati de scala la care propun (ar fi desigur mai profitabila) implementarea iernari in medii controlate si nici de aparenta complexitate a technologiei implicate in acest proces.  Pentru multi dintre noi sistemul de ventilatie poate inseamna ciobitura din geamul beciului, cel de incalzire... pamantul de pe fundul beciului, iar termostatul desigur poate fi inlocuit de un termometru de doi lei sau,  pentru cei ce si-au trait viata in natura si printre albine, o simpla privire prin fereastra deschisa.  Si-apoi om putea si noi deschide o usa sau fereastra, baga in priza o aeroterma ca doar nu-i bai daca facem ceeace mosu nostru nu a gandit sau nu a putut face.  Cat lasam usa deschisa sau aeroterma pornita?  Cate grade, cate minute, cate multe altele sunt sigur multi sau intrebat independent cand au gandit sau chiar implementat asa ceva.  Eu va propuneam sa facem acest lucru colectiv; contopind experienta tuturor si socratic investigand am ajunge fara doar si poate la formule care vor pemite macar unora dintre noi sa culeaga cateva dintre roadele iernarii stupilor in adaposturi. 
Sanatate si albina,
Gerula       
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: antiopa din ardeal din Martie 11, 2012, 01:16:15 PM
  Nu rezist sa nu-mi bag putin "nasucul" in discutie. De parerile mele sa tineti cont in masura in care recunosc si nu ascund ca pierderile peste iarna din stupina mea depasesc limita pierderilor considerate normale (10%). Si eu practic stuparitul stationar.
Pasiunea pentru albine merge in general impreuna cu pasiunile pentru vanatoare si pescuit. Dar asta in principal pentru ca si multi pasionati de pomicultura imbratiseaza aceasta frumoasa indeletnicire de crestere a albinelor. Desi nu am reusit sa citesc cu atentie tot ce ati scris (volum mare de informatie pentru mine) sunt convins ca o sa fiti prins de microbul apiculturii. Parerea mea este ca pozitia la inaltime este OK, dispunerea spre E-SE a urdiniselor este de asemenea OK si de asemenea folosirea lazilor orizontale in pat cald o alegere buna. Va recomand ca aceste lazi sa fie prevazute pentru 20 rame. Fiind confectionate din OSB nu este nici o problema daca in ele incap pana in 23 rame. Nu cunosc dimensiunile placilor de OSB dar lazile cred ca e bine sa le "taiati" in asa fel incat sa nu ramana fasii (rebuturi). De ce lazi orizontale? Pentru ca este cea mai comoda lada. Ma refer la lucrul cu albinele. Pentru incepatori cred ca este indicat sa foloseasca acest tip de lada. Eu am atat lazi orizontale cat si verticale. Avantajul lazilor orizontale (poate va plictisesc cu lucruri arhicunoscute) este ca ridicand capacul stuparul are acces la oricare dintre ramele stupului putand astfel rapid verifica atat cuibul cat si mierea marfa adunata de albine. La stupul vertical pentru a verifica cuibul este necesara indepartarea magaziei de miere, adica o manevra in plus. Cand stuparul acumuleaza o anumita experienta nu mai deranjeaza cuibul decat atunci cand stupul are probleme. Dezavantajul cel mai mare la stupul orizontal este ca se realizeaza mai greu o miere monoflora. Mai sunt multe de spus va place sau nu o sa incerc sa spun in urmatoarele postari.

PS: Cred ca nu are loc cuvantul "aberatii" in titlul topicului dv. Daca e sa vorbim de aberatii cele mai multe se gasesc acolo unde te astepti mai putin adica la "profu online si lada minune" prin urmare parerea mea este sa aveti grija la folosirea informatiilor de pe topicul mai sus mentionat.

Noroc in aceasta activitate!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: gerula din Martie 11, 2012, 04:24:14 PM
Citat din: antiopa din ardeal din Martie 11, 2012, 01:16:15 PM
  Nu rezist sa nu-mi bag putin "nasucul" in discutie. De parerile mele sa tineti cont in masura in care recunosc si nu ascund ca pierderile peste iarna din stupina mea depasesc limita pierderilor considerate normale (10%). Si eu practic stuparitul stationar.
Pasiunea pentru albine merge in general impreuna cu pasiunile pentru vanatoare si pescuit. Dar asta in principal pentru ca si multi pasionati de pomicultura imbratiseaza aceasta frumoasa indeletnicire de crestere a albinelor. Desi nu am reusit sa citesc cu atentie tot ce ati scris (volum mare de informatie pentru mine) sunt convins ca o sa fiti prins de microbul apiculturii. Parerea mea este ca pozitia la inaltime este OK, dispunerea spre E-SE a urdiniselor este de asemenea OK si de asemenea folosirea lazilor orizontale in pat cald o alegere buna. Va recomand ca aceste lazi sa fie prevazute pentru 20 rame. Fiind confectionate din OSB nu este nici o problema daca in ele incap pana in 23 rame. Nu cunosc dimensiunile placilor de OSB dar lazile cred ca e bine sa le "taiati" in asa fel incat sa nu ramana fasii (rebuturi). De ce lazi orizontale? Pentru ca este cea mai comoda lada. Ma refer la lucrul cu albinele. Pentru incepatori cred ca este indicat sa foloseasca acest tip de lada. Eu am atat lazi orizontale cat si verticale. Avantajul lazilor orizontale (poate va plictisesc cu lucruri arhicunoscute) este ca ridicand capacul stuparul are acces la oricare dintre ramele stupului putand astfel rapid verifica atat cuibul cat si mierea marfa adunata de albine. La stupul vertical pentru a verifica cuibul este necesara indepartarea magaziei de miere, adica o manevra in plus. Cand stuparul acumuleaza o anumita experienta nu mai deranjeaza cuibul decat atunci cand stupul are probleme. Dezavantajul cel mai mare la stupul orizontal este ca se realizeaza mai greu o miere monoflora. Mai sunt multe de spus va place sau nu o sa incerc sa spun in urmatoarele postari.

PS: Cred ca nu are loc cuvantul "aberatii" in titlul topicului dv. Daca e sa vorbim de aberatii cele mai multe se gasesc acolo unde te astepti mai putin adica la "profu online si lada minune" prin urmare parerea mea este sa aveti grija la folosirea informatiilor de pe topicul mai sus mentionat.

Noroc in aceasta activitate!

In conditiile in care incep sa cred din ce in ce mai mult intr-un astfel de sistem de exploatare cuvantul ,,aberatii" isi joaca acum predominant cel de-al doilea rol al sau, acela de a incita apicultorul forumist sa intre pe topic si eventual sa-si impartaseasca experientele si ideile legate de sistemele de exploatare si iernare neconventionale.

In absenta recomadarilor demne de incredere eu de obicei fac presupuneri educate legate de calitatea sursele de informatii in care investesc timp insa de domnul profesor Ursu m-am indpartat mai mult instinctiv decat posedant un nivel de expertiza care mi-ar permite sa infirm viabilitatea sau unicitatea sistemului propus de domnia sa.  As fi ipocrit (eu sau oricare alt incepator care a frunzarit acele  materialele disponibile online) sa nu admit ca sunt utile cel putin unele dintre informatiile legate de exploatarea uzuala a stupinei.  Sursele de informatii (in limba romana) in orice format sunt putine si cu atat mai putine sunt acelea care fac un efort sa sintetizeze si  sa distribuie in format didactic (deasemenea gratuit in mare parte) materialul apicultorilor aspiranti.  Informatiile trunchiate de multe ori sarace in detalii sunt asimilate cu succes de incepatori de-abia dupa ce isi cultiva intr-o oarecare masura nivelul de cunostinte deci sa nu fie surprinsi apicultori cu experienta care mai posteaza/incarca pe net de faptul ca incepatorii sunt sedusi de oferta domnului profesor Ursu.  Argumentele slab fundamentate sau (tragic) uneori inexistente ale adversarilor declarati ai metodei Ursu fac prea putina lumina in controversa legata de viabilitatea acelui sistem de exploatare.   

La o (desigur) nestiintifica si foarte sumara evaluare Dom' profesor se pare divagheaza adesea, exagereaza semnificativ peste medie si asta nu numai despre lucruri minore lasandu-ti impresia uneori ca ii place mult sa se auda vorbind (o boala dealtfel comuna).  Facand abstractie insa de calificarea profesionala in apicultura, eforturile profesorului Ursu sunt bine intentionate si demne de lauda.  Ramane ca cei cu experienta sa-si asume responsabilitatea de a educa in mod constructiv si civilizat pe cei neinitiatii si de a marginaliza pe merit in acest proces pe geniul apiculturii romanesti.   Aceelasi lucru ramane valabil si in cazul oricarui alt pretins mai mult sau mai putin specialist de pe forum – o controversa a avut loc parca nu cu mult timp in urma undeva pe aici.  Argumentati constructiv si incercati sa va tineti in frau pasiunile caci atacurile personale nu fac decat sa contamineze si sa compromita calitatea argumentelor voastre.  Cum naiba ne-am intins atat caci nu despre asta voiam sa scriu  :sad:

Multumesc, si probabil cu asta trebuia sa incep, pentru informatiile legate de pozitionarea stupinei dar si mai mult as dori daca timpul va permite sa zgariem subiectul legat de acele cutii de OSB (ale caror dimensiuni/foi apropo' sunt de 2500x1250).  Tot la 20 de rame m-am gandit si eu insa ma intrebam daca cineva a experimentat cu cutii orizontale ce folosesc rame de 3/4.  In anumite situatii (desigur in cea descrisa de mine) este posibil sa preferam dezvoltarea stupului orizontal in lungime versus inaltime.  Prefer spre exemplu sa íntind stupul pe 24/25 de rame daca economiile de inaltime inregistrate prin migrarea la rame mai scurte permit sa spunem adaugarea unui al patrulea rand de stupi pe rastel, cu fata la pretioasa sursa E/ES de lumina. 

La prima vedere mult ravnita eficienta pare a fi afectata caci se pare vom manipula cu 25% mai multe rame insa ma intrebam daca existe alte avantaje care ar putea neutraliza macar partial aceasta aparenta ineficienta.  Beneficiaza albina de de o mai buna dezvoltare  pe un numar mai mare de rame care insa vor fi mai mici – sa nu uitam asta se petrece in pat cald, foarte probabil cu un singur urdinish.  Utilizarea ramelor de 3 / 4 amelioreaza semnificativ neajunsul amestecului sorturilor de miere caracteristic stupului orizontal?  O firava consolare pentru apicultor pare a fi faptul ca am lucra cu rame mai rezistente si inteleg mai usor cel putin de descapcit daca nu si de extras. 
In final, imbecila probabil intrebarea insa nu ma pot abtine, posibilitatea migrarii puietului de intarire dezvoltat in facilul stup orizontal catre stupi Langstroth/ME (corpuri 3/4) se poate realiza numai daca avem rame identice?   

Inteleg la cateva dintre cele de mai sus as gasi probabil raspunsul in carti insa, in spiritul cultivat pe forumuri, apelez si pentru aceste raspunsuri la bunavointa apicultorilor cu experienta.     

Multumesc pentru urari si pentru intentia de a continua dialogul si astept cu nerabdare urmatoarele comentarii.
Gerula
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 11, 2012, 06:35:12 PM
Este imperios necesar sa ingrijiti un numar minim de stupi macar un an, in caz contrar discutiile noastre o sa degenereze in "aberatii".

Pe scurt:1) nu poti sa-ti permiti sa misti stupi pana nu s-a efectuat zborul de curatire
             2) o data scosi afara in martie au un mare handicap, prin faptul ca au pierdut doua generatii de puiet, deci scoti din calcul  recolta de rapita si salcam

Cu respect
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 12, 2012, 02:38:44 AM
  Iernarea in spatiu inchis este realizabila si chiar se intalneste. Canadienii sunt specialisti in asta. Parca si la francezi s-a postat ceva videoclipuri chiar pe forum (probabil tot de la canadienii de limba franceza).
  Unul din marile dezavantaje ale acestui iernat este ca albinele nu pot folosi zilele bune, adica 'ferestrele' de timp bun din lunile de iarna, cand un zbor de o ora poate avea un efect foarte bun pentru eliminarea posibila a diareei in stupi. Solutia propusa de gerula, cu urdinisele afara din cladire, elimina acest dezavantaj. Tata a avut o asemenea stupina, din lemn, bineinteles fara reglaje de temperatura, dupa Razboi, dar cineva i-a dat foc (era la 4-5 km de casa) si a renuntat la o asemenea stupina.
  Cu o reglare a temperaturii interioare din hala, se poate usor forta iesirea la zbor tocmai atunci cand familiile-martor iernate afara ies la zbor. Mai cu seama pentru ca au fund de plasa, caldura din incapere se simte rapid in lazi.
  Si scoaterea lazilor afara se poate face inainte de zborul de curatire, daca lazile nu se cara cu zdruncinaturi, ci carate pe brate, mai cu seama ca la iernarea aceasta incarcarea intestinului e mai redusa, daca se respecta cateva reguli amintite. Insa nu cred ca isi are rostul in configuratia conceputa de Gerula.
  Sunt de acord ca trebuiesc unul-doi ani de iernare asa, ca sa-ti reglezi anumite 'fineturi', dar lucrul e fezabil.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 12, 2012, 07:26:02 AM
  Intre timp am citit ultimele tale postari la tema datelor personale.
  Imi pare nespus de rau ca am pierdut timp sa raspund cu ce m-am priceput la acest topic. Acum sunt sigur ca nu esti ceea ce ai spus ca esti si ai o placere bolnava sa spui: "Uite, am dus de nas pe fraierii astia!" Nu stiu ce castigi cu asta. Ce satisfactie poate sa iti dea sa jignesti pe moderatorii acestui forum, care au cautat sa fie cat mai conciliabili si cand erai luat-o destul de serios pe aratura? Nu era asa de greu sa pricepi ca cererea de a ne identifica a fost facut nu pentru a te spiona, ci pentru ca fiecare din cei care posteaza sa fie putin mai responsabil. Nu toti care nu isi dau datele sunt rauvoitori, dar aproape toti rauvoitorii, care vin pe forumuri cu ganduri ascunse, isi mistifica identitatea.
  Nu ca ai pierde cine stie ce, dar eu, si cred ca si alti useri, iti voi ignora postarile.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: tassevasi din Martie 12, 2012, 11:14:00 PM
  Domnule Gerula , Vad ca atunci cind te apuci sa scri ceva ,nu te mai opresti .
  Pai cine-ti citeste  un km de pagina , cu cit esti mai concis si la obiect cu atit  ceilalti  vor fi multumiti .
    Eu unul nici nu ma apuc sa citesc un km de postare , de aceia va ocolesc .
  Numai bine .
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: antiopa din ardeal din Martie 14, 2012, 12:07:26 AM
  Am ajuns sa nu mai inteleg nimic. Totusi poate explica cineva pe romaneste (si fara rautati) ce se intampla.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 14, 2012, 12:35:23 AM
"Nu cerceta aceste legi
Ca esti nebun de le-ntelegi"
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: pharaonu75 din Martie 14, 2012, 09:31:41 AM
Gerula a vrut sa se amuze putin si a considerat ca Apiardealul este locul perfect de punere in aplicare a acestei dorinte.
A facut si el putin "mishto" de oamenii bine intentionati, care au dorit sa ii acorde sprijin/consiliere intr-un mod dezinteresat.
Cel putin asta reiese din ce a scis el aici:
Citat din: gerula din Martie 11, 2012, 10:07:45 PM
Citat din: pharaonu75 din Martie 11, 2012, 07:53:20 PM
Domnule gerula, de ce nu se altoieste ciresul in mar? Pentru ca nu sunt compatibile.
De ce lucrarile de altoire nu se fac simultan in Dobrogea si in Fagaras sau Radauti? Si de ce prunii de la munte  nu rezista la campie? Pentru ca sunt diferente semnificative de clima, de evolutie a vremii, temperaturi, relief.
Cu siguranta stiati raspunsurile...

Insa v-am dat acest exemplu ca sa intelegeti de ce este necesar ca cel care va da un sfat sa cunoasca zona unde aveti stupina, pentru a-si face o imagine despre flora melifera din zona, despre clima, etc.
Si asta stiati, din moment ce in topicul deschis de dvs, despre exploatatia apicola pe care intentionati sa o infiintati, ati furnizat toate aceste informatii, pentru a primi sfaturi cat mai complete si documentate.

Dar peste 3-5-10 luni, colegii de pe forum nu isi vor mai aminti din ce zona ati spus ca sunteti, iar ca sa va dea un raspuns pertinent vor arunca un ochi la profil si vor vedea localitatea/zona.
Si sunt sigur ca asta ii va ajuta.
...
... Nu ajuta pe nimeni datele false ale unui forumist care a inceput discutia despre stupina aflata intr-o falsa zona de origine X, a continuat-o discutand despre problemele de iernare ale stupinei pe care si-ar dori sa o cumpere in zona Y, si a incheiat-o vorbind despre profitabilitatea stupinei aflata in zona Z dar pe care a vandut-o inca de anul trecut si pe care noul proprietar a relocat-o la o altitudine cu 800 de metrii mai mare...   
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 14, 2012, 10:59:57 PM
So! End of story?
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 14, 2012, 11:33:38 PM
  Cititi ce a scris gerula la topicul "Completare date la profilul fiecarui user" in data de 11.03.
  Se vede clar ca nu este un incepator care a venit pe forum sa se informeze. E un veteran al forumului, dar cu resentimente si polite de platit.  Topicul "Aberatii de sisteme in exploatarea apicola" a fost creat de el doar pentru ca la unii useri certareti li s-a reprosat ca nu vin decat cu subiecte de scandal si nu cu probleme apicole. Eu, in primul raspuns pe acest topic ("Aberatii de sisteme in exploatarea apicola") am spus ca imi pare ca este mai cu experienta, dar el a negat.
  Eu si am o presupunere pentru cine ar putea fi, dar nu ma pronunt, sa nu gresesc.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: antiopa din ardeal din Martie 14, 2012, 11:58:15 PM
 Cred ca d-nul jonysibiu spune bine ca povestea a ajuns la final si nu este unul fericit. Poate s-a inteles gresit si a dorit sa transmita cu totul alt mesaj. De fapt a chiar explicat parerea dansului iar acest topic este dovada ca are dreptate.
5,9,13? Dar sunt altii mult mai acizi fara sa aiba probleme. Asta e chestia romaneasca referitor la capra vecinului.
Si ce sa-i reprosam?
Ca nu a fost sincer? Atunci ar trebui sa disparem poate mai mult de jumatate dintre membri. C-asa-i romanul!
Ca a spus ca n-am scapat de comunism? Cred ca are dreptate si nici n-o sa scapam curand. Si cei nascuti dupa '89 mai au reminiscente.
Ca si-a exprimat poate sincer parerea? Asta n-ar trebui sa ne deranjeze. Pentru ca nu exista om perfect deci e normal sa mai si gresim. N-am observat duritate in spusele dansului, poate o ironie amara si cuvinte mai deocheate. Dar nu cred ca a facut-o cu rautate, totul e sa incercam sa intelegem daca si unde am gresit.
Sa fie si finalul povestii Edy? Sper ca nu dar cred ca da.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 15, 2012, 02:21:14 AM
  Am cautat iar postarile lui Gerula care m-au facut sa scriu mesajul din 12.03. Parca nu mai gasesc ceea ce am citit atunci. Erau jigniri la adresa lui Romikele si la moderatori. Sper sa nu ma fi inselat.
  Mi-ar parea foarte rau daca Gerula a fost bine intentionat si stiu sa apreciez un om chiar daca are intr-o problema pareri opuse mie. Se vede imediat ca este un om inteligent, care foloseste cu abilitate cuvintele, chiar voiam sa-l intreb ca profesie are. Acum ma gandesc ca mai primeam o pacaleala.  Daca aflu ca m-am inselat in privinta dumnealui, sunt gata sa imi cer scuze.
  Nu vad ce legatura este intre Gerula si Edy. Sigur sunt persoane diferite.
  Si eu continui sa cred ca este buna masura de a ne face cunoscuta zona unde avem stupii si poate si varsta. Motivele s-au tot explicat. Sunt alte locuri de unde sa se obtina mai multe date personale decat de pe forum, pentru cei care vor lucrul asta si Gerula sigur stie asta.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: johnysibiu din Martie 15, 2012, 10:39:28 PM
Povestile continua se pare, dar pe alt forum.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: pharaonu75 din Martie 15, 2012, 11:21:42 PM
Noua ne spunea ca nu a pus mana in viata lui pe un stup, iar pe Stuparitul spune ca a trecut peste iarna 30 de roi.

Citat din: gerula din Februarie 28, 2012, 07:40:25 PM

Va salut,

Singura experienta pe care o am in domeniu este cea capatata prin ocazionalele intepaturi de albina - sunt pomicultor.  Vreau sa ma documentez serios inainte de e a-mi confectiona sper primul stup deci iata-ma pe acest forum citind avid. 
...


NO COMMENT! :nebun: :nebun:
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: Obombo din Martie 16, 2012, 12:11:03 AM
Probabil ca te referi la asta:
Re: stupul orizontal
de Mishu05 » 13 Mar 2012, 23:53

Va salut,
- nu va faceti nici un fel de griji apropo de iernarea stupilor afara, in aer liber. Am vreo 30 de roi pe 3-4 rame care dupa iarna asta sunt toti bine sanatosi.
Din ce scrie Gerula pe acolo nu se intelege ca ar avea albine, sau cel putin eu nu am gasit asa ceva.
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: KTA-APIDORNA - Ski din Martie 16, 2012, 10:47:53 AM
Citat din: pharaonu75 din Martie 08, 2012, 08:48:06 AM
Citat din: gerula din Martie 08, 2012, 03:36:48 AM
...
Am sa dau cate o copie a mesajului tau vecinilor pentru a le demonstra ca sunt pregatit sa recunosc efectele unor astfel de technici indreptate impotriva mea. 
...
Mai bine nu faci asta, ca le dai idei! :nono:
Cam asa-i,am invatat si eu cate ceva din conversatia asta,omul cat traieste invata si la urma........stim noi ;)Pace!
Titlu: Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
Scris de: stefan1 din Martie 17, 2012, 01:51:07 AM
  Am citit ieri continuarea discutiei pa Stuparitul.
  Ma vad nevoit sa recunosc ca eu sunt cel care m-am inselat despre reaua credinta a lui Gerula. Faptul ca acolo s-a inregistrat cu acelasi nume, ca aloca mult timp pentru ideea adapostului pe care vrea sa-l faca, dand raspunsuri ample si ascultand toate parerile, ma face sa cred ca eu am fost bolnav de scenarita. Cateva postari ale d-lui m-au derutat. De aceea eu imi cer scuze ca l-am suspectat.   ^:)^