depopulare masiva

Creat de bmdna, Octombrie 11, 2016, 08:50:27 PM

« precedentul - următorul »

bmdna

Este foarte mult de scris daca as vrea sa spun tot ce a vorbit omul. A existat si un lot martor care a ramas pe loc in stationar. 60 de familii la care infestarea la 27.10 a fost chiar mai mica de 0,6%. Autorul studiului este doctor in biologie.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

bucovineanu

Nici eu nu prea inteleg cum poate sa scada infestarea cu varroa intr-o stupina, intr-o perioada scurta, fara sa se fi facut nici un fel de tratament.

filip

Citat din: bucovineanu din Noiembrie 13, 2016, 09:42:44 AM
Nici eu nu prea inteleg cum poate sa scada infestarea cu varroa intr-o stupina, intr-o perioada scurta, fara sa se fi facut nici un fel de tratament.
Singura metoda prin care scade infestarea cu varroua fara tratament e intreruperea puietului.
Aici pot sa confirm.
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. (Langston Hughes)

bmdna

E adevarat ca scaderea la lotul care a fost in pastoral este discutabila. Dar, eu cred ca o explicatie trebuie sa fie. Cred ca o explicatie este. Eu cred ca daca as scoate de undeva un stup cu 0 paraziti si il pun intr-o stupina, acel stup va fi parazitat si el. Parazitii nu apar din nimic, ei sint adusi de undeva. Daca sint adusi de undeva, inseamna ca in acel loc de unde sint adusi numarul lor trebuie sa scada. Ce vreau eu sa spun este ca autorul nu insista asupra scaderii din lotul de pastoral ci asupra cresterii din lotul de 40, in conditiile in care cele 60 ramase acasa nu au avut cresteri ale infestarii.

Trebuie sa fim de accord ca, pentru a ajunge intr-un stup, varroa trebuie sa paraseasca un alt stup aflat in apropiere. Daca toti stupii din apropiere ar avea foarte putini paraziti sau deloc, atunci in stupul nostru ar putea ajunge foarte putini paraziti sau deloc. Autorul nu vrea sa sublinieze ca daca ai o stupina full de paraziti si te duci cu ea in pastoral, gradul de parazitarea va scadea pe spinarea stupinelor aflate in raza de zbor care au grad de parazitare mai mic. El vrea sa sublinieze faptul ca stupinele aflate in raza de zbor, pentru maximizarea efectului tratamentelor, trebuie sa faca aceste tratamente simultan. El mai spune un lucru interesant. In Cehia se aplica acest sistem, adica tratamentele se fac simultan, pe zone si el zice ca sint zone in care parazitul aproape ca nu exista.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

filip

Majoritatea apicultorilor cand pleaca in pastoral complecteaza stupii cu puiet capacit din stupii aflati pe vetre permanente.
Prin transferarea ramelor cu puiet capacit transfereaza si varroua/Parerea mea.....
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. (Langston Hughes)

stefan1

  Probabil nu iese fum fara foc. Chiar daca cifrele concrete din experiment admit unele discutii, e clar ca releva macar tendinta destul de evidenta de infestare a stupinei 'curate' de la cealalta.
  Daca ma leg de cifre, imi e greu sa cred ca in perioada primavara - 3 august o stupina si-a mentinut infestarea constanta de 0,6%. Apoi intre 3 august si 27.10 a avut loc transferul de paduchi de la o stupina la alta. Sa presupun ca in aceasta perioada numarul de paduchi a ramas constant (desi in august ar mai fi macar un rand de puiet pe care varroa s-ar inmulti). Din datele din experiment ar rezulta insa ca numarul de paduchi a scazut foarte tare. Daca populatiile de albine si de paduchi ar fi ramas constante in august-octombrie, tinand cont ca cele doua stupine erau egale (cu cate 40 de familii), putem calcula o infestare medie la 3 august (8,2%+0,6%):2=4,4%
  La 27.10 infestarea medie ar fi (2,9%+2,1%):2=2,5%
  2,5%<<4,4%, adica pe ansamblul celor doua stupine densitate de paduchi a scazut aproape la jumatate in perioada august-octombrie. Daca tinem cont ca in aceasta perioada are loc o reducere a populatiei familiilor si deci paduchii ar trebui sa se concentreze pe albinele ramase, acele cifre mi se par discutabile.
  Sigur ca se poate pune in discutie daca populatia familiilor din cele doua loturi era sau nu egala ca altfel un se puteau face acele medii si daca nu au mai fost influente de la alte stupine din zona.

  Oricum sunt f bune astfel de materiale care ne dau de gandit.

  In timp ce scriam a mai intervenit o postare.
  Din precedenta parca am inteles ca loturile de stupi erau egale, cate 40. Daca nu erau egale, calculele mele ar fi putin mai complicate. Le-am pus nu sa contrazic concluzia ci sa opinez ca acuratetea masuratorilor se poate sa nu fi fost foarte buna.
  Refaritor la Cehoslovacia, inca inainte de 1989 am citit intr-o revista "Apicultura" ca la ei un reprezentant al 'ACA-lor' desemnat anume vine si face tratamentele cu stuparii dintr-o localitate. Astfel se asigura ca tratamentele sunt corecte si ca, facute in an aceeasi zi, nu pot duce la reinfestari.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

bmdna

Este o discutie. Imi pare rau ca nu am spus toate conditiile din prima. Deci, stupina de stationar era de 100 de familii. Din aceste 100 au plecat cele 40. Autorul nu spune ca doar aceste doula loturi de 40 + 40 erau in acel loc la pastoral. Sint multe elemente discutabile si ar fi faorte greu de gasit mai multe locuri izolate ca sa se faca un studiu fara echivoc. Cred ca ar trebui ca familiile respective sa fie duse pe insule unde nu sint albine salbatice si nici ate familii, cam cum fac nemtii unele din imperecherile controlate. Atat loturile martor cat si cele doua loturi care intra in contact ar trebui sa fie pe insule isolate, cu clima si flora similare, ca sa se evite toti factorii perturbatori. Eu cred ca este bine ca stupinele apropiate sa trateze simultan contra varroa. Am mai spus si mai revin, aceasta coordonare a tratamentului trebuie facuta de cineva. Acesta ar fi inca un rol al inspectorului pe care il propuneam.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

tinumaftei

Experimentul este într-o zonă de bun simț, adică este evident că o stupina mai puțin afectată va "colecta" paraziti din vecini!! Nici nu era nevoie de experiment că sa admiți aceasta.
Rezultatul general de scădere per ansamblu a infestării este contradictoriu si nu poate fi luat în considerare, fiindcă este de bun simț să admiți că ne tratată parazitoza se va accentua, iar nivelul total va fi mai ridicat. Ori au fost și alți factori care au influențat experimentul, ori metoda de analiză a fost aleasă sau aplicată greșit.

antiopa din ardeal

 scuze daca gresesc. Nu am calculator la îndemână si încerc să învăț folosirea tel mobil. Vroiam să citez din stefan1 de pe p. 2 dar încă nu mă pricep. Faptul că stupii ramasi fără populatie si cu  miere nu sunt pradati de alte familii nu mi se pare o anomalie. Este normalitate daca in stupina nu s-a declansat furtisagul. Instinctul de a completa rezervele nu de pe flori ci de la alte familii apare mai ales atunci când în stupina exista nuclee f. mici si slab aparate. Odata furtisagul declansat este greu de oprit. In cazul stupinelor ,,colorate" sunt vizati stupii de aceasi culoare indiferent dacă sunt unul lângă altul, pe același suport sau chiar în stupine diferite. Culoarea preferata este galben dar contează care este culoarea primului stup furat. Dacă stupii sunt de aceasi culoare vizati sunt bineînțeles vecinii. Dacă in stupină nu se declanșează furtișagul lazile din care au dispărut albinele nu sunt jefuite o vreme.

bucovineanu

Stupii au ramas cu ramele cu miere si nu au fost atacati de albine, dar nici de viespi. Ori se stie ca viepile iau in primire foarte rapid un stup daca nu este aparat.

antiopa din ardeal

 cu viespii cred că e o alta poveste. Ei nu ataca cu predilecție o anumită familie ci fură uniform cam de la toate. Si  asta se întâmplă după ce cuibul lor se destramă si încep să se formeze perechile de iernare care vor forma in primăvara următoare noile familii.

tinumaftei

Probabil că între data părăsirii stupului si data controlului nu a trecut o lungă perioadă și tot probabil, în această perioadă au fost puține zile bune pentru albine. Dacă stupul era părăsit în august ar fi fost alta situația..

bmdna

As vrea sa amintesc cum am gasit eu stupul depopulat. Am venit intr-o dupamasa si am constatat, la o temperatura in jur de 10 grade un traffic de viespi neobisnuit de mare la un stup. Stuul respective era tip fara podisor, cu Capac telescopic si cu folie. Cand am vazut ca foarte multe viespi intra si ies, am luat capacul. In acel moment am vazut mai multe viespi care s-au ridicat si incercau sa iasa prin folie. Le-am turtit. Dupa asta mi-am dat seama ca e nefiresc ca nu vedeam nicio albina si nu era niciun zgomot. Asa ca am tras folia. In acel moment am ramas stupefiat ca vedeam prin fiecare interval fundul de tabla. Intr-un final am vazut vreo doua albine anemic care s-au otarat la mine. Pentru ca era pe seara am inchis stupul la loc, inclusiv urdinisul pana a doua zi. A doua zi am venit mai devreme de la munca si am luat ramele una cate una. Aveam 4 rame ful de miere, capacite pana jos si cateva rame cu coronita de 3=4 cm. Cred ca in total erau 8 sau 9. Pe cele doua rame din centru am gasit maxim 50 de albine si matca. Tot pe aceste rame erau cateva cellule de puiet capacit, majoritatea in zona unde erau cele 50 de albine, dar mai erau cateva si pe la periferia ramelor, care nu au fost acoperite de albine. Tot pe ramele din centru mai erau cateva cellule cu pastura. Nicio cellula de miere necapacita nu era prezenta, nu era rosatura de ceara pe fundul stupului care sa arate descapacire de faguri. Ramele centrale, de cuib erau rame de anul acesta, foarte frumoase, numai cu cellule de albine, roscate, perfecte pentru iernat, doar ca aveau foarte putina miere pe ele. Nu aveam nicio rama veche in cuib, inchisa la culoare.

Deci, stupul meu era furat de viespi, furat fara discriminare, cum spunea colegul mai sus. In schimb nu cred ca a fost furata o picatura de miere de catre albine. Dealtfel vremea era rece, albinele nu au zburat in acele zile. Eu suspectez ca era posibil sa existe la un moment dat si puiet necapacit, poate si oua, dar le-au carat viespile. De asta era si traficul asa de intens. Daca nu ar fi fost traficul intens de viespi nu mi-ar fi venit in gand sa verific familia. Cam in orice stup intrau viespile, dar, de regula ori ieseau imediat, ori nu mia ieseau deloc. La stupul in cauza era un traffic asemanator cu traficul intr-un nucleu in miez de vara, adica permanent ieseau si intrau viespi. In urma cu cel mult 3 saptamani toate cele 8 sau 9 rame erau acoperite de albina. Nu as putea spune daca albinele nu ar fi fost tentate sa fure din acest stup. Chestia e ca am descoperit depopularea dupa o lunga perioada de timp in care temperatura aerului nu a deposit 10 grade, deci albinele nu au iesit din stup o lunga perioada de timp. Stiu ca familia respectiva avea populatie pentru ca a fost una din familiile in care am dat peste noapte rame extrase la lins. Ce mai pot sa spun este ca din stupul respectiv a iesit cel putin un roi, dupa ce am facut un nucleu cu matca batrana, o rama de puiet capacit, o rama cu puiet de toate varstele pe care am gasit matca si o rama cu hrana. Inca un aspect legat de matca. Oua foarte bine, avea rame de puiet foarte compact, cu putine goluri. Fizic arata foarte bine, de marime peste medie.

Stupul l-am luat de pe locul lui. Fundul l=am ars cu lampa de gaz pentru dezinfectie si l=am refolosit. Corpul cu rame este in magazie, intact, asa cum l=am gasit. Matca am pus-o intr-un izolator si am pus izolatorul intr-un stup care avea deja matca in izolator, la margine, intre ultima si penultima rama. Temperatura la momentul operatiunii era 5-6 grade. La o verificare peste cateva zile matca era vie. La o alta verificare, peste alte cateva zile, cand era mult mai frig, matca era parasita, intervalul respectiv fiind gol. Am luat izolatorul si l-am mutat in alt interval, unde erau albine. Peste alte cateva zile, am verificat si ambele matci din ambele izolatoare erau vii. Deci la momentul acesta am corpul cu rame intact si matca in izolator intr-o familie.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

antiopa din ardeal

 Complicat p. mine cu telefonul. Sper să mă descurc. Dotarea viespilor pentru hranire (maxile-mandibule) îi permite să devoreze albine si altele dar îi creează greutati în descapacirea celulelor cu miere. De aceea preferă să fure din celulele necapacite chiar daca albinele sunt aproape. De aceea cred că dintr-un stup fără albine viespii în general ignoră mierea capacita. Varroa cred c-a fost de vina la depopulare. Daca ati fi descapacit puietul poate aveati un răspuns clar. Ce se întâmplă toamna cu albinele nu cred că are legătură cu ceea ce se numește CCD. Fenomenul poate fi bănuit cred doar în plin sezon când în stup rămân rame întregi de puiet în toate stagiile.

bmdna

Nu prea aveam ce descapaci, pentru ca nu aveam mai mult de 20-30 de cellule capacite, vreo 5 in locul unde stateau albinele si restul imprastiate pe la periferia ramelor. Cred ca puietul de la periferie era mort de ceva timp, el nefiind acoperit de albina. Chiar si daca descapaceam, nu cred ca mai gaseam varroa. Eu stiu ca daca larva moare, varroa strapunge capacul si iese. Gaurile pe unde a iesit parazitul se observa cu ochiul liber. Eu spuneam mai sus ca nu este exclus sa fi avut si puiet in toate stadiile care a fost devorat de viespi. Nu stiu cat a trecut de cand albinele au disparut si viespile au preluat controlul. Este posibil sa fi fost o saptamana. In acest timp viespile ar fi avut sufficient timp sa care eventualul puiet necapacit. Anul acesta am avut un atac masiv de viespi. Si, din ce am vazut erau mai interesate sa care bucati de albine decat nectar, multe din viespile ce ieseau din stup iesau cu bucati de albina.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!