Varroa
S-a mai discutat despre acest parazit. Am gasit niste lucruri mai amanuntite despre el, din care o sa prezint si aici, ca intelegandu-i mai bine evolutia, putem actiona mai eficient impotriva lui.
Ciclul de inmultire a parazitului incepe cu intrarea femelei de varroa in celula de puiet. Este important sa stim momentul acestei intrari. In general, intr-o celula de albine varroa intra cand larva are peste 100mg, adica cu cca 15 ore inainte de capacire. La larvele de trantori patrunderea femelei se produce cand larva are peste 200mg, adica cu max 45 de ore inainte de capacire.
Cercetari cu celule artificiale transparente in lumina infrarosie au permis descrierea exacta a procesului de intrare in celula. Femela de varroa se cufunda in hrana pentru larva si ramane acolo nemiscata pana cand celula este capacita. Esteri ai acizilor grasi (palmitatul de metil) emisi in mod natural de larve in scop de a determina albinele sa inceapa capacirea, s-au dovedit a fi foarte atractivi pentru varroa. Totusi problema este controversata, alti cercetatori considerand alte substanteraspunzatoare de atragerea parazitului.
Femela de varroa de pe o albina simte aceste substante si coboara de pe albina-vehicu de obicei pe capacul unei celule vecine. Intra apoi in celula, se plimba putin pe larva, aluneca apoi intre peretele celulei si larva, spre fundul celulei. Procesul dureaza cam 65 secunde.
Imediat dupa capacire si pe durata a 36 de ore, larva de albina se alimenteaza si incepe apoi sa teasa cocon. Cand larva incepe sa se hraneasca, este semnalul pentru parazit care paraseste faza stationara, se ridica pe larva si se alimenteaza prima data. Cat larva tese coconul, varroa se misca repede pe larva pentru a evita sa fie strivita de peretele celulei. In acelasi timp se hraneste si defeca.
Dupa ce isi tese coconul, larva trece intr-o faza prenimfala, in care parazitul produce o acumulare de fecale. Fecalele sunt depuse in acelasi loc, de mare importanta, ca acolo defeca intotdeauna si acolo depune si ouale (sa il numim punctul F). In miscarile pupei, parazitul este indepartat de aceasta zona, dar cauta mereu sa se intoarca in zona punctului F.
Dupa ce se hraneste o perioada din larva, varroa depune primul ou, dupa cca 70 de ore de la capacire. Acesta este un ou din care iese un mascul. Am gasit surse in care se spunea ca din primul ou iese o femela si din al doilea mascul, dar mai multe surse spun ca masculul iese din primul ou. Cand depune oul, femela sta un minut nemiscata, cu picioarele din fata prinse de perete. Preia apoi oul cu primele doua perechi de picioare si il fixeaza de perete, stand asa cca 10 minute. Asta e necesar ca oul sa se fixeze in pozitie corecta, incat parazitul care va iesi sa se poata prinde cu picioarele de perete imediat dupa eclozionare. Femela poate depune astfel max 6 oua, la intervale de cate 30 de ore.
La cateva ore dupa depunere, in ou apare o larva, apoi protonimfa, apoi deutonimfa si in sfarsit adultul. Mascului are o culoare maro mai deschis iar femelele, dupa 24 de ore de la eclozionare au culoarea maro mai inchis. In faza de deutonimfa masculul are o forma mai ascutita si o culoare putin verzuie, fata de femele care au culoarea alba si sunt de forma eliptica, la fel ca femela adulta.
Dezvoltarea completa de la ou la adult dureaza la femele 130 de ore (deci 5,5 zile) si 150 de ore la mascul. In special faza de deutonimfa mortalitatea este deosebit de mare. In medie doar 1,45 femele ajung in faza matura.
Cand celula e invadata de o singura femela, in celula va fi un singur mascul si imperecherea va fi intre frate si surori.
Imperecherea are loc in celula si intotdeauna in apropierea punctului F, care se vede inca o data ca este un loc important pentru varroa.
Pot avea loc pana la 9 imperecheri cu prima femela. Actul imperecherii consta in transferul spermei cu ajutorul picioarelor, de la mascul la femela. Indata ce se maturizeaza a doua femela, prima e parasita si se repeta imperecherea cu a doua apoi cu urmatoarea, pana cand eclozioneaza albina. Repet, varroa se poate imperechea numai in celula in care s-a nascut, deoarece apoi o parte a aparatului sau genital se distruge si orice imperechere este imposibila, femela ramanand stearpa pentru totdeauna. Daca masculul moare inainte de maturare, toate femelele raman sterile. Se spune ca asta se intampla la 10-46% din celulele infestate.
In momentul cand noua albina eclozioneaza, o parte a paduchilor raman in celula. Fiicele imature si masculul care nu are aparatul bucal sa se hraneasca pe o albina, vor muri in curand. Fiicele fecundate vor iesi, vor parazita o albina si pot sa continue ciclul.
Noii varroa au preferinta neta pentru albinele care ingrijesc puietul. Altele insa paraziteaza albinele culegatoare sau trantorii si se pot raspandi la alte colonii.
Numarul de cicluri de reproducere depind de clima si de larvele parazitate (de albina sau de trantori). Experimental o femela a putut realiza 7 cicluri, obtinand 35 descendenti potentiali. In realitate se zice ca doar 30% din femele pot sa finalizeze primul ciclu, 21% un al doilea ciclu si doar 14% si un al treilea ciclu.
s-au facut modele de infestare a unei familii, plecand de la 10 paraziti. S-a ajuns dupa 5 ani la o populatie de varroa de 15000 indivizi. Aceasta insa la o clima rece, unde regina depune oua doar 6 luni din an. In tarile calde parazitul se inmulteste mai repede avand mai multe cicluri pe an. Perioada de stagnare a pontei reginei duce la un declin al parazitului si prin moartea de toamna pana primavara a unui procent dintre femele. In plus in tarile calde, bolile asociate varroozei sunt mai agresive, incat la 6-8000 paraziti/colonie duce la moartea acesteia. In tarile nordice rezistenta la parazit este mai mare, 20000 de paraziti in Germania sau chiar 42000 in Marea Britanie pot fi tolerati intr-o colonie.
In poza este prezentata o femela de varroa iar in dreapta-jos masculul, care este mult mai mic. O femela cantareste cca 0,45 mg.
Notatiile sunt in spaniola, dar cred ca se intelege.
anul trecut am facut un tratament la sfirsitul lui aprilie cu varachet forte dupa salcim mitac dupa tei varachet dupa finete nimic iar intoamna trei tratamente la 7 zile cu klartan (mavrik)
o parere va rog
Eu obisnuiesc sa fac doar un singur tratament toamna cand nu mai este puiet. Doar in cazuri speciale fac in timpul anului alte tratamente. Am fagur crescator si mai recoltez puiet de trantori capacit, la care observ si infestarea. De asemenea in vara la stupii fara puiet mai fac tratament. Am si avantajul ca nu fac pastoral. Cu Mavrik nu am facut niciodata tratament, dar am inteles ca se comporta ca si Klartanul. Parerea mea este ca un tratament complet este cu trei administrari cat este puiet in cuib. Dar sigur ca si o singura administrare mai reduce din populatia de paduchi si impiedica sa se ajungala densitatea care devine periculoasa pentru familie.
O problema importanta este cresterea rezistentei parazitului la medicamentele de tratament. Aceasta rezistenta cred ca se dobandeste cu atat mai repede cu cat mai dese se fac tratamentele.
da aveti dreptate dar daca nu faci tot mereu cu aceeasi substante pericolul scade tratament cit posibil in lipsa puietului ma refer toamna iar vara la roi naturali prima sau a doua zi clar ca nu au puiet eu inca folosesc rame claditoare tot pe stationar sint dar am multi care vin si tranziteaza o saptamina doua prin imprejurimi
cu tratamentul natural no sa se obisnuiasca niciodata distinsul parazit ,,,,RAMA CLADITOARE,,,,o folosesc cu succes si o recomand cu sinceritate ,.
Trebuie acordata o mare atentie acestei probleme. Rama claditoare mai diminueaza numarul parazitilor, dar nu este suficienta. Nu trebuie facute abuzuri, dar obligatoriu trebuie facute tratamente. Daca nu facem corect tratamentele e posibil ca familiile sa nu moara, dar productia va fi mult diminuta. Poate sunt lucruri prea generale, care au fost mereu repetate, dar trebuie tinut cont de ele. Acest parazit produce mai multe pagube decat toate celelalte boli la un loc.
Citat din: orbanstefan64da aveti dreptate dar daca nu faci tot mereu cu aceeasi substante pericolul scade tratament cit posibil in lipsa puietului ma refer toamna iar vara la roi naturali prima sau a doua zi clar ca nu au puiet eu inca folosesc rame claditoare tot pe stationar sint dar am multi care vin si tranziteaza o saptamina doua prin imprejurimi
Raspindirea varroozei se face in trei feluri.
1.prin ratacirea albinelor dintr-un stup in altul.
2.prin trintori.
3.prin contactul dintre albine in timpul culesului .
Multe insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.
Citat din: AndreiRNMulte insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.
Explicati-ne putin despre matcile anti-varroa.
MULTUMESC
Este o caracteristica genetica care a aparut la albinele rusesti fiind expuse mai mult la varroa chinezeasca.
Aceste gene in plus au fost identificate si transmise la alte speci de albine rezultand in famili care arunca din stup acest intrus.
Intr-un stup infectat masiv de varroa sa scos matca si a fost inlocuita cu una cu aceste gene. La o inspectie dupa 2 luni infestatia disparuse.
Sa dau cateva date generale despre Varroa:
Sunt mai multe tipuri de varroa:
- Varroa Jacobsoni - paraziteaza Apis Cerana
- Varroa Destructor - paraziteaza si Apis Mellifera
- Varroa Rindereri - paraziteaza Apis Koschevnikovi
Varroa Destructor prezinta 6 haplotipuri, care infesteaza Apis Cerana din intreaga Asie. Femela de V. Destructor este maio mare si mai putin sferica decat V. Jacobsoni.
Haplotipul din Sud-Koreea este cel care infesteaza si A. Mellifera din Europa, Orientul Mijlociu, Africa si Americi. Haplotipul Thai-Japonez, gasit pe A. Cerana din Thailanda si Japonia, paraziteaza si A. M. din aceste tari dar si din America. Alte 3 haplotipuri de V. Destructor din Filipine nu au inca o taxonomie certa.
Faptul ca parazitul albinei melifere s-a numit o vreme Varroa Jacobsoni este o greseala de clasificare, desi diferentele de aspect dintre speciile de Varroa nu sunt prea mari. S-a constatat insa ca Varroa Jacobsoni, cel studiat si descris de Jacobson, nu paraziteaza decat Apis Cerana. De fapt el paraziteaza doar celulele de trantori de Apis Cerana. S-a constatat ca specia de Varroa care paraziteaza Apis Mellifera se aseamana cu alta specie de Varroa, anume Varroa Destructor, intalnit pe Apis Cerana din Koreea, numit Varroa Destructor, asa ca s-a corectat greseala de clasificare.
In legatura cu tratamentele antivarroa cred ca sunt inca foarte multe de spus, mi se pare ca acest subiect nu a fost dezbatut indeajuns cel putin pe forumurile in limba romana, oare nu ar fi de interes dezvoltarea acestui subiect ?
Citat din: AndreiRN din Ianuarie 24, 2010, 09:13:03 PM
Multe insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.
Nu stiu cum se foloseste zaharul pudra si panza cu ulei de nuca de cocos pentru combaterea varroa. Cine stie sa dezvolte. Fundul de plasa si distrugerea celulelor de trantor sunt eficiente, dar trebuie oricum si tratament cu varachet.
Matci anti-varroa inca nu am auzit sa fie in Romania.
Cu stima
Pai varoua cica se prinde cu un fel de ventuze de corpul albinei.
Daca dai din cand in cand peste rame cu zahar pudra albina se "linge" si curata si varroa pica prin plasa in numere considerabil mai mari.
De asemenea sa constatat ca o panza peste rame cu ulei de cocos sau aromat atrage albina si varroa nu se mai poate tine cu ventuzele si pica prin plasa.
Eu nu am facut niciodata vreun tratament anti varroa.
Tom Glenn are +400 de famili si este producator de matci anti-varroa si nu face niciun fel de tratament.
Poate intr-un weekend gasesc timp sa testez si eu stupii si sa notez % de varroa gasit la fiecare.
Acuma nu mai am nici-o cutie goala si am de scos albine dintr-un perete weekendul asta.
Multumesc pentru lamuriri.
La ultima actiune in stupina am cautat cu atenti albine cu varroa pe ele si nu amvazut decat doua exemplare la tot ce am verificat (peste 100 rame). La distrugerea puietului capacit de trantori am descoperit celule cu oua sau larve de varroa. Normal ca au fost distruse. Si rama crescatoare a fost golita de 3 ori pana acum.
Se poate lupta impotriva varroa si fara varachet, dar mai spre toamna tot le voi aplica tratamentul. Iarna femelele de varroa depun oua si in celulele de puiet de lucratoare.
Cu stima
Am incercat si eu odata sa fac "bio". Am pierdut 60 de familii din 80. Acum fac in felul urmator: Amestec Tactic (amitraz) cu Mavrik 2F ( tau fluvinat) in proportii egale si fac dupa fiecare extractie cite trei tratamente din cinci in cinci zile. UN TRATAMENT FAC IN NOIEMBRIE LA ULTIMA IESIRE A ALBINELORI. Prefer sa bag personal substantele active (am auzit ca se poate intimpla ca cele cumparate gata sa fie cu "lipsuri") Tactic se gaseste peste tot ,mavrik am cumparat prin internet la http://www.blondyromania.ro/pharm.php?type=acaricide& cu 218 lei /kg. Ma puteti critica dar eu asa fac si sint multumit. Ca amanunt acest mavric este aceeas substanta activa ca benzile de Mavrirol dar la un pret de 1% a acestuia si se aplica pe benzile taiate dintr-o craca veche de pantalon. Va salut prieteni !
Dreapta -i vorba din batrini care zice ca: cine s-a ars cu supa sufla si-n iautrt ,si eu am patit-o si am ajuns la concluzia ca mai important ca medicmentul e seriozitatea cu care apicultorul trateaza acest inamic ,sa fiu mai explicit ; cu cit mai multe tratamente facute pe sezon cu atit mai bine si mai sigur . :hi: :hi: :hi: :hi:
De ceva timp am adunat lucruri interesante despre varoa care care distruge ca un criminal stupine intregi.
"Varoa poate sa traiasca departe de albina adulta sau de puiet n mai mult de 5 zile jumatate.Parazitul varoa inadeaza celulele de lucratore cu 20 de ore inaite de a fi capacite iar celulele de trintori cu 40 de ore inaite de a fi capacite. Dupa ce a intrat in celula femela de varoa se scufunda in mincarea larvara .Dupa 4 ore celula esta capacita iar varoa paraseste mincarea larvara si incepe sa se hraneasca di hemolimfa prepurei.Primele oua sint oate dupa aproape 60-70 de ore dupa ce celula este capacita..Parazitul de pune in celula 5-6 oua dintre care primul este mascul iar restul sint femele.
Citat din: Batrinul din Iulie 17, 2010, 08:27:55 PM
..... Ca amanunt acest mavric este aceeas substanta activa ca benzile de Mavrirol dar la un pret de 1% a acestuia si se aplica pe benzile taiate dintr-o craca veche de pantalon. Va salut prieteni !
Cate picaturi de mavric puneti pe "benzile" folosite. De unde ati cumarat Mavric?
Tratamentul indiscriminant cu pesticide intareste varroa genetic si slabeste familia de albine tot genetic.
De aici se porneste un cerc vicios din care albina intotdeauna are de pierdut.
2,5 ml Mavrik la 100 ml apa si benzile se tin 24 ore in aceasta solutie se tin max 8 saptamini in stup
Citat din: orbanstefan64 din Septembrie 02, 2010, 06:34:19 PM
2,5 ml Mavrik la 100 ml apa si benzile se tin 24 ore in aceasta solutie se tin max 8 saptamini in stup
Ulei stefane ulei (comestibil) ca apa in stup se evapora si mavricul e suspensie si zboara... :razz:
Efectele varoa pe albina.Criminalul varoa se hraneste direct cu hemolimfa(singele lui albina).Un criminal varoa se hraneste cu 0.2 microlitri de hemolimfa in decursul vieii sale.Se pare ca sint schimbari in hemolimfa in special in componentele imune ale hemolimfei. Un alt efect este introducerea virusilor cum ar fi Acute paralysis virus(APV) un alt virul chronic paralysis virus(CPV) si ar mai fi si Kashmir bee virus.Ideea are trebuie retinuta este ca varoa afecteaza serios sanatatea albinei adulte prin introducerea de virusi in singele albinei.
Citat din: AndreiRN din Ianuarie 24, 2010, 09:13:03 PM
Multe insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.
rog exemplificare pentru pozitiile 2, 5 si 5
Sunt curios si eu de matcile antivaroa...
Citat din: FlorinI din Septembrie 03, 2010, 10:51:14 AM
Citat din: AndreiRN din Ianuarie 24, 2010, 09:13:03 PM
Multe insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.
rog exemplificare pentru pozitiile 2, 5 si 5
2. Intr-un castron ai 1kg de zahar pudra si o strecuratoare de ceai. Iei zahar in strecuratoare si ridici o rama din stup si presari zahar pe albine. Repeti asa tot stupul. Albinele bucuroase se ling singure si se ling reciproc si cum varroa se prinde de albina cu un fel de ventuze pudra de zahar si curattul albinelor o face sa cada prin plasa de pe fund.
4. Peste rame se pune o fasie de 5cm udata cu un ulei aromat. Mirosul atrage albina si astfel ajunge uleiul pe corpul ei. Se curata si astfel varroa ajunge sa se desprina si sa pice prinplasa.
5. Albina se modifica genetic dupa factori externi mai rapid decat alte creaturi pt a avea sanse de supravietuire mai mari. Un cercetator a observat/rationalizat ca albinelede la granita Rusia/China si-au dezvoltat metode propri de a supravietuii acestui parazit in cursul a sute de ani. Una din metodele remarcabule este de a devora larvele de trantori daca observa varroa in ele chiar si dupa capacire. Acest comportament sa integrat in codul genetic al albinei si prin incrucisari controlate acest cod a fost transferat albinelor italiene sau cordoba folosite in US (VSH, HI). Atat guvernul cat si indurstria apicola au alocat fonduri serioase crescatorilor de matci pt a introduce aceasta linie de albine.
Efectele hranirii pe larveæle si pupele albinei.Ca efecte notabil sint:
Scaderea in greutate a adultilor cu pina la 22%.
Aripi deformate. Numarul cu albinelor cu aripi deformate si abdomen deformat creste cu cit sint mai multi criminali de varoa pe pupa.
Glande hipofaringiale mai mici cu 13% daca sint intre 1-3 criminali varoa si cu 31% glande mai mici cu mai mult de 3 crimnali varoa.
Pierderi de proteine in hemolimfa cu pina la 27%.Introducerea de virusi...
Varoa poate reduce durata de viata a albinei.
Tinand cont de efectele hranirii pe larvele si pupele albinei, prezentate atat de explicit de d-nul apiardelean, nu credeti ca tratamentele antivarroa este tarziu sa se faca in aceasta perioada adica in prima jumatate a lunii septembrie? Eu cred ca cea mai mare parte a albinelor care trebuie sa treaca iarna eclozeaza in aceasta perioada si scazand 21 de zile asta inseamna mijlocul lunii august de o importanta deosebita in efectuarea tratamentelor.
D-le Antiopa ce facem in Dobrogea cand albinele ecluzioneaza si in luna octombrie;?ce facem cu tratamentul din luna august nu este prea devreme?recomandarea este ca ultimul tartament sa se faca dupa ecluzionarea in totalitate a puietului pentru a fi eficace.De accea noi incepem tratamentul la inceput de septembrie si il incheiem cam la 15 octombrie cand ne pregatim de iernat si introducem si benzile de Mavrirol
Anul trecut în toamnă am tratat cu Varachet de trei ori, ultimul tratament fără puiet. În anul 2010 nu am făcut nici un tratament antivaroua iar la tratamentul făcut recent am găsit la o familie peste 600 de indivizi :uimit:
Sa nu va imaginati ca in zona ardealului nu mai este puiet la aceasta ora, ba mai mult reginele inca ponteaza, e drept tot mai putin asta insemnand ca totusi si la noi va fi puiet si in octombrie. Este importanta si sanatatea acestei generatii de albine dar parerea mea este ca grosul populatiei de albine care are sarcina sa reziste peste iarna eclozioneaza in aceasta perioada. Daca in urma cu 21 zile tratamentul antivaroa nu a fost facut astfel incat albinele eclozionate in aceasta perioada sa fie viguroase la maxim eu cred ca sansele ca in sezonul urmator sa fim multumiti de perfomantele acestor familii de albine sunt diminuate.
Dar ce facem cu ecluzionarea puietului de varroa la 6 zile?pentru ultimul puiet va ramane multi varroa si primavara o luam de la capat cu tratamentul.Este o parere si concluzie personala
N-am inteles la ce va referiti in prima propozitie a postarii de mai sus. Dar un lucru este sigur dupa parerea mea, mai trebuie neaparat un tratament in momentul in care in familiile de albine nu mai este puiet.
Daca facem tratamentul in august pana in octombrie si chiar noiembrie varroa sunt aproape la loc si chiar daca facem un tratament dupa ecluzionarea puietului ,nu-i putem reduce prea mult si primavara o luam din nou cu tratamentul; de aceea eu fac 4 tratamente la 6 zile in septembrie si ultimul in jurul datei de 15 octombrie ,ramanand sa pun benzile de mavrirol la impachetare,zicand ca am redus destul de mult paduchii ,pe care ii primesc din nou primavara de la alti binevoitori care nu fac tratamente chiar de loc( cunosc cazuri care nu au auzit de varachet ,ce sa mai zic de varachet forte,iar de alte medicamente nici atat)
Am gasit pe un forum o relatare care intradevar suna impresionanta.
Citat si traducere.
Simplificare.
Inspectia de stat a stupilor ia doua probe de albine, una vie si una in alcool si dupa perierea albinelor de pe fagure scutura fagurele bine intr-un castron alb.
Doar la a cincea colonie un varroa pica in castron dar cat inspectorul se uita atent la el o albina vine si il ia din castron si zboara cu el undeva sa il arunce.
Apicultorul nu folosesti niciun fel de tratament decat pudra de zahar pt a face inventarul de varroa din cand in cand.
"Way beyond hygienic bees! (A story)
Recently, I had a state inspector come out and take samples of my bees for the USDA study on CCD and foreign mites.
The study requires the inspector to take samples of 1 frame of bees and brood, from 8 colonies in the yard.
First he bangs the bees off into a bucket, and places a 1/2 cup of bees into a live box, and then another 1/2 cup of bees into an alcohol bottle, both sent to Beltsville for analysis.
After the bee samples are taken, and the remaining bees returned to the hive, the vacated frame is taken over to a pan where it is rapped (banged against the bottom) a total of 8 times, dislodging any mites within the comb, along with any other debris that may be in there.
Now, I don't use any medications in my hives.
I don't even use essential oils.
The only thing I do use is a periodic, random powdered sugar IPM treatment, just so I can get a mite drop count and know what my baseline is with Varroa. I don't use it to treat for mites. I just use the data to know what's going on with the mites and if the bees are keeping up with them. This year, with no medications, my 24 hour mite drop count reached an average high of 10. This was back in early August. Since then, my mite drop count has been tapering off.
Anyhow, back to the story! The bee inspector is beating the frames into the pan, trying to find A single mite. So far, no luck. On the fifth colony, he finally exclaims, "Aha! I finally found ONE!" A moment later he yells out, "Hey!" as I see a bee land in the pan and fly off.
As he was looking at the pan with the single Varroa mite in it, one of my bees in the air saw it, landed, bit the mite aggressively a couple of times, and then took off with it! All while the inspector is observing it! He admitted that he's seen hygienic bees before, but never bees that SEEK OUT and ATTACK Varroa like this one had.
I made no apologies for her behavior. That's MY kind of hygienics!
(Thanks for reading! I had to tell someone...)
DS "
Eu sunt circumspect la asemenea relatari. Din ce am cititin alte parti, chiar soiurile rezistente la varroa necesita tratamente, insa pragul periculos de infestare se atinge mult mai incet, deci tratamentele sunt rare. Cred ca sunt stupari care nu fac tratamente, dar ei respecta un cumul de cerinte, peste 10, printre care si celule mai mici. Chiar si faza cu paduchele luat de albina din castron imi pare putin probabila, ca nici un stup nu face curatenie in toata stupina, ori castronul cu paduchele trebuie ca era la o anumita distanta de stup. Mai repede cred ca paduchele s-a urcat pe albina care a venit in apropierea lui, lucru pe care si eu l-am observat si care de fapt este unul din modurile de raspandire a paduchilor la alte familii.
Este normal sa nu para unora posibil asa ceva dar sa tinem minte ca acum un am majoritatea nici nu a auzit de combaterea la varroa genetic sau insamantare artificiala la albine si totusi ....
Dle Stefan 1,
Nu stiu cit de impresionata a fost povestea dar ea asa dupa se spune la inceput :
"Recently, I had a state inspector come out and take samples of my bees for the USDA study on CCD and foreign mites."
"Recent, am avut un inspector de stat ieşi şi să ia mostre de albine mea pentru studiul USDA pe CCD şi acarieni străine. "
Deci dupa cunostintele mele si asa putine cum sint,prin metoda "Powdered sugar shake vs the alcohol wash" se monitorizeaze a numarului de criminali numiti voroa.
Puteti vedea un power point despre despre aceasta metoda:
Nu stiu cit de impresionata a fost povestea dar ea asa dupa se spune la inceput:Nu stiu cit de impresionata a fost povestea dar ea asa dupa se spune la incepu:
Powdered Sugar Sampling to monitor Varroa mite population - MAAREC (//http://)
Nu stiu care este legatura intre numaratoare parazitilor si insamintarea artificiala.
Stiu insa ca numai in ultimele 1o zile am primit 11 postari destre acest subiect.
Am citit( si am rugat un apicultor din Medgidia care a lucrat intr-o stupina din USA ,sa se intereseze dar din pacate la inapoiere mi-a spus ca patronul nu era interesat de boli si nici de miere, ci numai de plata polenizarii culturilor) ca acolo se incearca distrugerea varroa distructor prin fungi(ciuperci se dadea si denumirea lor) introdusi artificial si care se hraneau cu larvele paduchelui(se spunea ca era selectiv) de atunci nu s-a mai spus nimic de acest procedeu.Cunoasteti date mai recente despre acest lucru?
Citat din: apiardelean din Septembrie 26, 2010, 07:47:26 PM
Nu stiu care este legatura intre numaratoare parazitilor si insamintarea artificiala.
Este normal sa nu le sti pe toate.
Legatura este gena pe care anumiti trantori o au si se tranzmite la albinele care sunt ficele lor si le spune sa descapaceasca larva de trantor care are varroa si sa o consume distrugand puietul de varroa. De asemenea este o gena care spune albinei sa ia varroa si sa zboare cu ea afara din stup.
De aceea cand a aparut varroa in Hawai sa recurs la importul de sperma de trantor si insamantarea artificiala a 3 generati consecutive de matci.
Da,Stiu ca in urma cu ceva timp se vehicula salvarea albinei de varoa folosind fungi. Nu a apucat ca pocesul sa devina un panaceu universal (http://www.nzherald.co.nz/business/news/article.cfm?c_id=3&objectid=10604491),In ultimul timp nu am auzit despre acest procedeu cu fungi.
Desi in America se consuma multa miere America importind miere dar curios miliarde de dolari albina ii aduce din polenizari. Asa importanta este polenizarea incit americanii au facut si o zi a polenizatorului
http://www.pollinator.org/index.html
"Legatura este gena pe care anumiti trantori o au si se tranzmite la albinele.."
Spune cum se numeste gena iar daca nu stii macar spune cum se numeste site-ul unde o gasim.
Citat din: apiardelean din Septembrie 27, 2010, 10:21:05 AM
Asa importanta este polenizarea incit americanii au facut si o zi a polenizatorului
http://www.pollinator.org/index.html
Asta deoarece polenizarea produce $18 miliarde in profit agricol.
Citat din: apiardelean din Septembrie 27, 2010, 10:25:41 AM
Spune cum se numeste gena iar daca nu stii macar spune cum se numeste site-ul unde o gasim.
Cand o sa fi om honest si nu o sa te mai ascunzi dupa fel si fel de clone poate o sa-ti spun dar paana atunci te las sa cauti tu pe net ca apoi sa fugi la gainaritul sa arati ce sti tu. :rotfl: :rotfl: :rotfl:
cat se face tratament antivarroa?
am facut 3 la 1 saptamana interval, iar dupa ultimul inca au cazut paduchi
se repeta pana nu mai cad? sai mai fac doar unul la sfarsit da octombtie cand nu mai am puiet?
sa il fac si pe al 4-lea acum?
Eu mai fac 2 pe la sfarsitul lui octombrie, cand nu mai am puiet capacit!
E suficient ,domn Florin , mai faci inca 2 la sfirsitul lunii oct , cind vom prinde zile mai caldute ,atunci sigur nu mai avem puiet .
Toate cele bune
tassevasi :hi: :hi:
multam
astept atunci sfarsit de octombrie...
D-le Florin nu folosesti benzi de mavrirol?Eu mai fac un tratament cu varachet forte cam in jur de 15 octombrie si la impachetare in functie de vreme ( ca timp)pun benzile de mavrirol
Citat din: Popescu Gheorghe din Septembrie 30, 2010, 11:42:57 PM
D-le Florin nu folosesti benzi de mavrirol?Eu mai fac un tratament cu varachet forte cam in jur de 15 octombrie si la impachetare in functie de vreme ( ca timp)pun benzile de mavrirol
am vrut sa pun si eu benzi, dar cineva mi-a spus ca arunc banii degeaba, din 2 motive
1, ca nu prea au randament
2. nu se pun decat cand afara sunt peste 20 grade ca solutia activa trebuie sa se evapore
iarna fiind efect zero
comentarii??
Citat din: FlorinI din Septembrie 30, 2010, 12:25:04 AM
cat se face tratament antivarroa?
am facut 3 la 1 saptamana interval, iar dupa ultimul inca au cazut paduchi
se repeta pana nu mai cad? sai mai fac doar unul la sfarsit da octombtie cand nu mai am puiet?
sa il fac si pe al 4-lea acum?
Schema de tratament are o buna logica: daca este puiet in stup, se fac trei tratamente la 7 zile unul de altul.
Primul afecteaza paduchii de pe albine, dar nu si pe cei din celulele de puiet capacit.
La 7 zile sunt afectati paduchii care au iesit din celule cu puietul iesit in ultimele 7 zile.
Se stie ca perioada cat puietul este capacit, este de la ziua a 9-a la a 21-a, deci 12 zile. Ultimul din sirul de trei tratamente afecteaza paduchii din puietul care avea 9-14 zile la primul tratament, la care se adauga si paduchii din puietul de 8 zile, stiut fiind ca paduchii intra in celule cu un numar de ore inainte ca celulele sa fie capacite.
De asemenea daca este puiet de trantori, acesta sta 14 zile capacit, deci pentru ultimul este necesar cea de-a treia aplicatie. Daca in intervalul de 7 zile dintre tratamente unii paduchi ies din celulele eclozate dar intra dejain alta celula, acesta nu va fi afectat. De aceea e indicat un ultim tratament cand nu mai este puiet in stup.
Deci a fost normal sa ai paduchi cazuti si dupa tratamentul 3.
D-le Florin ,nu tot ce spun unii este valabil ;de aceea este bine sa cereti mai multe pareri si sa procedati cum credeti ca este mai bine.Personal am constatat ca folosirea benzilor proaspete si in valabilitate de Mavrirol au remanenta in stup cca 3 luni ;deci aplicate in octombrie vor folosi pana in ianuarie si cum temperatura din stup la marginea ghemului est cu cca 2-3 grade mai mare decat la exterior( la centrul ghemului 25 GradeC)albinele facand schimbul in ghem se mai curata de paduchii ramasi.Este o parerea si ca atare nu un panaceu.Deci faceti cum credeti.
Am facut un control al varoa in 25 septembrie 2010 la 5% din efectiv.
Conditii excelente pentru tratament:temperatura optima 14* C dimineata, zi insorita ulterior cu 22*C la amiaza, stupii etansati corespunzator, puetul nu depasea mai mult de doua, maximum trei rame.
Metoda - hartia de control unsa cu margarina.
Substanta-varachet forte.
Numararea parazitilor dupa 24 ore.
Rezultatele au fost imbucuratoare,astfel: sapte din familii aveau sub 50 de paraziti, doi intre 50-100 paraziti, unul cu 170 de paraziti-in lipsa de puet.
In concluzie:cele noua familii care au pierdut pana la 100 de paraziti mai au ascunsi in celulele capacite cel putin 70 de paraziti.
Apicultorul nu folosesti niciun fel de tratament decat pudra de zahar pt a face inventarul de varroa din cand in cand.
Mi se pare o metoda interesanta cea cu pudra de zahar, sunt curios daca a incercat-o cineva in tara noastra. Eu sunt hotarat sa incerc experimental la cativa stupi cu fund antivarroa desi nu sunt optimist in ce priveste rezultatele, metoda avand ceva dezavantaje. Oricum faptul ca la americani nu se fac tratamente ci numai verificari periodice ma pune pe ganduri. Motivul pentru care varroa nu face ravagii cred ca nu poate fi altul decat o chimizare exagerata a agriculturii.
Va puteti imagina ca exista in Romania stupina neatacata de varroa desi nu se fac tratamente contra lui? O sa radeti dar eu stiu o astfel de stupina in apropierea localitatii unde am resedinta.
Varroa e perversa,stupina netratata timp de trei ani consecutiv nu mai e o stupina performanta.
Stiu si eu stupine care iarna mor pe capete apoi anul viitor e repopulata din roiri.Roii nu provin intodeauna din stupinele lor.
Deci treaba e relativa ca reusesc sa aiba inca stupi.
Citat din: filip din Octombrie 28, 2010, 10:17:44 AM
Varroa e perversa,stupina netratata timp de trei ani consecutiv nu mai e o stupina performanta.
Stiu si eu stupine care iarna mor pe capete apoi anul viitor e repopulata din roiri.Roii nu provin intodeauna din stupinele lor.
Deci treaba e relativa ca reusesc sa aiba inca stupi.
Cred ca nu m-am facut inteles. Stupina nu e la limita desfiintarii, albinele prospera fara tratamente, stupii sunt bine populati, mortalitatea in timpul iernii tinde spre zero, stuparul vinde primavara familii de albine ca sa aiba lazi goale in perioada roitului dar e adevarat nu in fiecare an.
Inainte de 89 romanii aveau un preparat cu bune rezultate anti varoa_Sineacar,care la inceput se combina cu zahar pudra,apoi acesta a fost inlocuit ,din dorinta de reducere de cheltuieli la indicatia de partid, cu faina si astfel a aparut in miere reziduri care au dus la refuzul mierii;imi aduc aminte ca am luat exemplu de la stuparii din Ploiesti si aceeasi cantitate de Sineacar o dadeam fara zahar si aveam un randament bun;din motivele aparitiei de reziduri (sau din alte interese,mai,stii?) medicamentul a fost retras de pe piata romaneasca, desi apicultorii turci cautau cu sufletul la gura acest medicament.Nu este poveste ci realitate.Acum pana cand nu stiu, ne chinuim cu varachet (amitraz) pe care rusii l-au folosit de cca35 de ani fara prea mari rezultate.Mavrirolul va avea si el viata scurta caci avand la baza fluvalinatul conform indicatiilor UE va trebui inlocuit ,dar cu ce ?cu preparate f scumpe din import care ar insemna bani multi aruncati caci nici la acelea rezultatele sunt de maxim98% si infestarea va fi in continuare,avand si costuri mari desi pretul mierii la intern este f.mic comparativ cu piata externa
Incercati cu cimbru pulverizat. :hi:
Varooa se dezvolta si din cauza metodelor de lucru invechite precum si din cauza pastoralului haotic.
Si care ar fi alea invechite?
Pastoral haotic???
Poate dai si traducere la aceste cuvinte mari.
http://www.wncbees.org/Pests/VarroaVideo.cfm
(http://www.wncbees.org/Pests/VarroaVideo.cfm)
O privire la Acarienii Varroa pe puiet trintor.
Eu inteleg haoticul cand zeci de stupari cu mii de stupi se aduna pe o suprafata mica de cultura indiferent care ar fi ea fara sa analizeze densitatea stupilor si risca sa distruga stupine si propria stupina din dorinta doar de a se imbogati cu miere;eu intr-un an am aflat intamplator ca un pavilion din Moldova a avut de suferit de o boala ( nu mi-a spus ce) si am plecat din zona renuntand la culesul de floarea soarelui si mergand pe o suprafata mai mica fara pre mare satisfactie de cules dar fericit ca am, evitat poate un dezastru.In occident asa ceva nu se intampla;la noi stupii se aseaza fara a lua legatura cu propietarul culturii si fara a se stabili de comun acord locul amplasarii stupilor, ceeace duce la alungarea stuparilor din cauza stropitului sau distrugerea unor
suprafete de cultura nemaispunand ca nu se inregistreaza conform legii la primaria la care este arondata cultura;aceste lucruri s-au intamplat chiar in acest an pe raza municipiului Medgidia.
Sper ca topicul acesta il vor citi mai multi decit celelalte topice legate de varroa.
Ieri am avut o scurta discutie cu un fermier care sa ocupat si de albine in trecut dar in prezent are mullte altele de facut si nu mai practica apicultura.
Dupa citeva minute de discutie am ajuns la subiectul varroa si sa fi vazut......CAN FILME.
Hop si eu ca nui pe bani, iam povestit ca nu am PROBLEME deosebite cu varroa dat fiind ca folosesc rama claditoare si folosesc tratamentele asa cum este indicat.Cine ca mine cu gulerul desfacut si un zimbet de 5km pe buze.Mindru ca soarele.
Atunci nu stiam ca dupa vreo 30 de secunde voi sta cu gura cascata de nas mai sti sa vorbesc nici o limba si belesc ochii de la fiecare silaba ce auzeam de la fermier.
Fermierul spunea ca printre altele se ocupa si cu cercetarea liniilor energetice din pamint(nu stiu daca asa mam exprimat corect), el fiind si membru al unei astfel de asociatii.Munca lor principala consta in cautarea de noi surse de apa cu ajutorul depistarii liniilor energetice din pamint(stiti voi cind ai 2 sirme sub forma de "L" in mina si ........ mai departe nu stiu ce se face).
Fermierul mia povestit daca cineva doarme pe o linie energetica NEGATIVA este cam 80-90 la suta sigur ca dupa o vreme va avea cancer(nu conteaza cit de sanatos maninca).
Eu eram ochi si urechi..... zimbetul nu mai stiu pe unde era.
Dar a trecut la albinutze, mai exact la varroa spunind ca nu este nevoie de nici un tratament chimic sau plante.Tot ce este de facut sa asezi familia de albine pe o linie energetica NEGATIVA(spunea ca asta este cheia: LINIE ENERGETICA NEGATIVA) si mita varroa va parasi stupul iar albinele vor ramine.
Cred ca eram cu un picior pe o linie energetica negativa caci zimbetul de pe buze ma parasit si eu stateam gura-casca de asteptam finalul, un bum, o senzatie, joc de artificii sau mai stiu eu ce.
Dar fermierul a incheiat subiectul varroa caci nu mai era ce sami spuna(daca nu e problema ce sa mai tot vorbesti, e simplu).Mai bine a trecut la procesarea mierii mai exact la subiectul de a nu procesa mierea.Filtrat la extractie pt. consum si ambalat imediat.......... si mia mai spus parca si altele dar eu imi vedeam stupii pozitionati in stupina in 1001 de directii iar varroaicele stateau la ocazie la marginea soselii.
Mar interesa daca ati auzit cumva despre aceasta legatura dintre liniile energetice negative si varroa.
Eu nu am auzit de o asemenea legatura si nu cred ca liniile energetice sa influenteze in vreun fel dezvoltarea lui varroa. Legat de stupina care prospera fara tratamente antivarroa am gasit o explicatie f simpla pentru acest fenomen. Stupina este situata intr-o ferma agricola moderna care se ocupa atat de cultura plantelor cat si de cresterea animalelor si are o suprafata de cateva zeci de hectare. Ce este deosebit este faptul ca pe lungimea perimetrului ferma are livezi la care bineinteles ca se fac tot felul de tratamente inclusiv impotriva acarienilor. Dar proprietarul fermei constient de prezenta albinelor face toate tratamentele la livada in afara perioadei de inflorire. Cred ca asa se intampla cu orice stupina aflata in zona unor mari livezi la care se fac tratamente impotriva acarienilor si sunt convins ca mai exista si alte zone in tara unde varroa nu supravietuieste.
Cred ca aceste lini energetice sunt valabile la modelul de stupi cu rame rotative,model expus in postarile anterioare ale diferitilor membri care prin schimbarea orientarii celulelor de puiet larvelor de albine infestate cu varroa , acestora din urma au un mare disconfort nedezvoltindu-se fiind eliminati de albine atunci cand fac curatenie dupa ce puietul a ecluzionat.
Daca este dupa cum spun producatorii stupului rotativ, acesta ar elimina varroa fara vreau alt ajutor, deci chiar daca liniile energetice ar avea sau nu efect, in stupul rotativ ar fi oricum combatuta varooa!
Nu vad care ar fi rostul unei asocieri intre stupul rotativ si liniile energetice!
Dar ce vorbim noi aici sunt vorbe goale, intrucat nu avem (sau ni stiu sa avem) vreun membru care sa detina si sa foloseasca stupi rotativi... cat despre linii energetice sigur am fi socotiti "plecati cu sorcova" daca am cauta asa ceva pentru amplasarea stupinei!
Explicatia lui Antiopa, cu stropitul livezilor, pare mult mai plauzibila decat liniile energetice!
Parerea mea!
Nalta tensiune are influienta asupra culegatoarelor dar nu stiu daca si asupra varrozei?eu ma feresc de liniile de nalta tensiune in asezarea stupinei dar nu stiu nimic, din toata documentatia ce o cunosc ,de campuri energetice
Citat din: Popescu Gheorghe din Noiembrie 02, 2010, 09:48:41 PM
Nalta tensiune are influienta asupra culegatoarelor dar nu stiu daca si asupra varrozei?eu ma feresc de liniile de nalta tensiune in asezarea stupinei dar nu stiu nimic, din toata documentatia ce o cunosc ,de campuri energetice
Ati facut vre-un test real si asa a iesit rezultatul?
Citat din: stefan1 din Septembrie 23, 2010, 11:11:28 PM
Eu sunt circumspect la asemenea relatari. Din ce am cititin alte parti, chiar soiurile rezistente la varroa necesita tratamente, insa pragul periculos de infestare se atinge mult mai incet, deci tratamentele sunt rare. Cred ca sunt stupari care nu fac tratamente, dar ei respecta un cumul de cerinte, peste 10, printre care si celule mai mici.
D-nul stefan1 a pomenit de influenta celulelor mai mici in combaterea varroa. Cum influenteaza celula mai mica reducerea nr de varroa? Sau daca s-a mai discutat unde ca eu nu gasesc, eventual va rog daca stie cineva sa indice bibliografie.
Albina va modifica marimea celulei ca sa fie pt trantori si acolo se va inmulti varroa.
Rar se depun oua de warroa in celulele de albine.
De aceea eliminand faguri cu trantori capaciti elimini aproape o generatie intreaga de varroa.
Si mai produci si apiranil.
Citat din: antiopa din ardeal din Noiembrie 16, 2010, 11:01:01 PM
Citat din: stefan1 din Septembrie 23, 2010, 11:11:28 PM
Eu sunt circumspect la asemenea relatari. Din ce am cititin alte parti, chiar soiurile rezistente la varroa necesita tratamente, insa pragul periculos de infestare se atinge mult mai incet, deci tratamentele sunt rare. Cred ca sunt stupari care nu fac tratamente, dar ei respecta un cumul de cerinte, peste 10, printre care si celule mai mici. ................
D-nul stefan1 a pomenit de influenta celulelor mai mici in combaterea varroa. Cum influenteaza celula mai mica reducerea nr de varroa? Sau daca s-a mai discutat unde ca eu nu gasesc, eventual va rog daca stie cineva sa indice bibliografie.
Chiar in prima postare cu care am descris acest topic, am descris comportamentul parazitului in celula. De acolo se poate vedea avantajul celulelor mai mici.
Repet aici un fragment din acea postare:
"Imediat dupa capacire si pe durata a 36 de ore, larva de albina se alimenteaza si incepe apoi sa teasa cocon. Cand larva incepe sa se hraneasca, este semnalul pentru parazit care paraseste faza stationara, se ridica pe larva si se alimenteaza prima data. Cat larva tese coconul, VAROOA SE MISCA RAPID PE LARVA PENTRU A EVITA STIVIREA DE PERETII CELULEI. In acelasi timp se hraneste si defeca.
Dupa ce isi tese coconul, larva trece intr-o faza prenimfala, in care parazitul produce o acumulare de fecale. Fecalele sunt depuse in acelasi loc, de mare importanta, ca acolo defeca intotdeauna si acolo depune si ouale (sa il numim punctul F). In miscarile pupei, parazitul este indepartat de aceasta zona, dar cauta mereu sa se intoarca in zona punctului F."
Deci in celulele mai mici, pericolul ca parazitul sa fie strivit de peretele celulei sau ca puii lui sa fie afectati este mult mai mare.
Andrei spune ca oricum parazitii se inmultesc mai mult in celulele de trantori, la care noi nu reglam dimensiunile. Uita insa ca puiet de trantori, cel putin la clima noastra, este o perioada mai scurta din an, sa zic intre april si iulie inclusiv. Oricum puietul de albine apare inca din februarie sau chiar din ianuarie si si in toamna mai este 1-2 luni dupa ce se gata cel de trantori. Varroa in mod sigur paraziteaza puietul de albine macar in lipsa celui de trantori. Daca celulele mai mici reduc puii viabili si mai cu seama femelele fertile (vezi aceeasi postare initiala), inseamna ca numarul de cicluri ale parazitului intr-un an se reduc. De asemenea daca evita sa mai nideze in aceste celule mici, atunci in intervalul mare pana la aparitia puietului de trantori, o parte din paraziti mor de batranete.
Va multumesc pentru raspunsuri. Dar celula mica mai are si alte efecte asupra parazitului, pe care cu siguranta le-am auzit in urma cu vreo 7-10 ani la o prezentare a unei cercetatoare din Olanda. Din pacate atunci nu am dat importanta informatiilor si nu-mi aduc aminte cu exactitate explicatiile date de cercetatoare asa ca daca gresesc astept sa fiu corectat. Daca nu ma insel spunea ca temperatura in stup este mai mare in cazul celulelor mici ceea ce il deranjeaza pe varroa in dezvoltare. Credeti ca este adevarat?
am facut azi un tratament cu varachet-forte la toti stupi. oare o fi bine? eu stiu ca albinele atat timp cat nu au format ghemul nu ete nici o problema.
Ai facut foarte bine !
Daca celulele mici nu permit dezvoltarea varoa, ar fi suficient sa folosim numai rame foarte vechi care au celulele micsorate din cauza multelor generatii care au fost crescute in ele si am scapa de paraziti. :razz:
Studiile au dovedit ca nu este o solutie si de aceea chiar sa incetat producerea de faguri cu celule mici.
Citat din: antiopa din ardeal din Noiembrie 17, 2010, 03:06:10 PM
Va multumesc pentru raspunsuri. Dar celula mica mai are si alte efecte asupra parazitului, pe care cu siguranta le-am auzit in urma cu vreo 7-10 ani la o prezentare a unei cercetatoare din Olanda. Din pacate atunci nu am dat importanta informatiilor si nu-mi aduc aminte cu exactitate explicatiile date de cercetatoare asa ca daca gresesc astept sa fiu corectat. Daca nu ma insel spunea ca temperatura in stup este mai mare in cazul celulelor mici ceea ce il deranjeaza pe varroa in dezvoltare. Credeti ca este adevarat?
Am mai auzit opinia ca temperaturile mai inalte deranjeaza parazitul Varroa. Eu cred ca explicatia poate fi alta. Se stie ca durata de 21 de zile de la ou la adult la albine poate sa fie mai mica sau mai mare in functie de temperatura la care se dezvolta respectiva larva. Se poate vedea la roi de ex ca primii pui eclozioneaza la 20 de zile de cand a inceput matca sa oua. La nuclee sau la stupi slab populati se pot gasi inca celule de puiet de albina si la 22-23 zile de la depunerea oului, alteori chiar mai mult. Paduchilor le convine foarte mult o perioada mai lunga de incubatie a larvei de albina, ca atunci se pot maturiza mai multi pui de Varroa. In aceeasi postare initiala am spus ca la eclozionare raman in celula atat masculul de Varroa care nu este adaptat sa paraziteze o albina adulta, cat si puii femele de Varroa inca nematuri. In general pe larvele de albine pot sa se maturizeze una sau doua femele de varroa viabile. Daca perioada de incubatie a larvei de albina se prelungeste cu una-doua zile, sunt sanse mari ca inca un pui Varroa sa se maturizeze. Daca ies doi paraziti viabili in loc de unul, inseamna ca s-a dublat infestarea. Si asta doar pentru ca din cauza temperaturii mai scazute, s-a prelungit perioada de incubatie a larvelor de albine.
Cu siguranta s-a vorbit si de acest aspect al micsorarii duratei metamorfozei albinei cu influenta asupra numarului de descendenti ai parazitului si era legat de temperatura mai mare din stup. Cred ca este important si daca vorbim de ore si nu de zile. Folosirea ramelor vechi chiar daca face bine la varroa nu cred ca este recomandata, se stie ca ramele negre sunt purtatoare a altor boli ale albinelor.
Tot intr-o postare mai veche s-a spus ca unii stupari nu fac tratamente antivarroa si nu au probleme deoarece respecta peste 10 cerinte printre care si rame cu celule mici. Nu am vazut nicaieri enumerate aceste cerinte si oricat m-as stradui nu gasesc mai mult de 6-7.
Puteti sa enumerati cele 6-7 cerinte pe care le-ati gasit d.stra
Faguri vechi > celule micsorate > albine lucratoare subdimensionate > necesitatea schimbarii fagurilor din cuib la cel putin 3 ani. Este foarte usor sa fie inoiti jumatate din fagurii din cuib in fiecare an si nu este decat de castigat.
Este adevarat ca varroa prefera celulele mari (special cele de trantor). Folositi rama oarba si veti colecta foarte multi indivizi varroa care nu vor mai ajunge la albine. La mine ajung hrana la pui impreuna cu larvele de trantori.
Departe de mine sa afirm ca putem ilocui tratamentele antivarroa cu aceasta metoda. Dar are o contributie mai ales in perioada in care nu putem aplica tratamente.
Citat din: adi-m din Noiembrie 19, 2010, 09:11:54 PM
Puteti sa enumerati cele 6-7 cerinte pe care le-ati gasit d.stra
Majoritatea au fost postate de AndreiRN undeva pe prima pagina a acestui topic daca nu ma insel. Le mai pun si eu odata:
1)rama claditoare
2)faguri cu celula mica
3)fund antivarroa
4)zahar pudra
5)panza impregnata cu ulei aromat
6)plante aromate pulverizate (cimbru ......)
6,5)regine genetic antivarroa (am pus doar 6,5 deoarece nu cred ca are cineva in tara noastra)
In ce priveste uleiurile eterice, acidul oxalic etc. acestea nu cred ca se pot clasifica aici ele sunt tratamente eco, dar sunt tratamente
intradevar sint tratamente dar fara prea multe rezultate pozitive
Cunosc apicultori care de 10 - 15 ani le folosesc si uni chiar nimica nu folosesc.
Eu sunt in al treilea an fara tratament medical. :hi:
ma andrei da aia ii la voi unde mai este si putina legi ordiene si constinta mai multa................. datorita legilor
ce zici?
Asa este cum zici.
Dar e bine sa se stie ca sunt si alte alternative folosite de alti. :hi:
is f deacord cu tine eu unul urmaresc cu interes postarile tale in leg cu aceasta tema (celelate nu prea benefice forumului sincer ma deranjeaza)dar in momentul de fata la noi nu vad alta alternativa decit tratamente chimice cu antibiotice s s m d din pacate singurele care au efect in momentul de fata. pacat. dar hai sa folosesc cea ce ii la moda azi la noi aici in romanica noastra si ne absolva de multe.... asta e.....??????
Citat din: AndreiRN din Noiembrie 20, 2010, 06:48:39 PM
Cunosc apicultori care de 10 - 15 ani le folosesc si uni chiar nimica nu folosesc.
Eu sunt in al treilea an fara tratament medical. :hi:
Situatia de acolo nu cred ca se potriveste cu cea de aici. Cu siguranta in livezile alea imense indiferent de ce fructe se produc, se fac tratamente impotriva acarienilor si prin urmare si albinele sunt tratate. Cred ca la fel este si in spectaculosul LA. La noi natura e mult mai salbatica, are chimicale incomparabil mai putine asa ca greul tratamentelor cade pe capul apicultorului. Este punctul meu de vedere foarte posibil sa ma insel. Daca am vazut bine v-ati facut o stupina departe de livezi si civilizatie. O sa vedem peste vreo 2-3 ani daca albinele supravietuiesc acolo fara tratamente.
Eu nu vad nicio legatur intre stropitul agricol si varroa.
Varroa nu traieste in afara stupului si nu se inmulteste decat in stup.
Albinele stau lang livada doar cateva saptamani cat este inflorita.
Da, este varroa in stupi dar partea cea mai importanta este abilitatea albinei de a o da afara din stup singura.
Si aici sunt care fac tratamente dar sunt si care nu fac si accepta 20% pierderi de selectie naturala.
Dar deocamdata este experimentul meu si vom vedea cum va decurge. :hi:
Citat din: antiopa din ardeal din Noiembrie 20, 2010, 09:18:04 AM
Citat din: adi-m din Noiembrie 19, 2010, 09:11:54 PM
Puteti sa enumerati cele 6-7 cerinte pe care le-ati gasit d.stra
Majoritatea au fost postate de AndreiRN undeva pe prima pagina a acestui topic daca nu ma insel. Le mai pun si eu odata:
1)rama claditoare
2)faguri cu celula mica
3)fund antivarroa
4)zahar pudra
5)panza impregnata cu ulei aromat
6)plante aromate pulverizate (cimbru ......)
6,5)regine genetic antivarroa (am pus doar 6,5 deoarece nu cred ca are cineva in tara noastra)
In ce priveste uleiurile eterice, acidul oxalic etc. acestea nu cred ca se pot clasifica aici ele sunt tratamente eco, dar sunt tratamente
va multumesc
Citat din: AndreiRN din Noiembrie 17, 2010, 11:28:10 PM
Studiile au dovedit ca nu este o solutie si de aceea chiar sa incetat producerea de faguri cu celule mici.
Ceea ce spui nu e adevarat productia s-a extins si in Europa.In America o grupare mare de apicultori folosesc numai faguri cu celule reduse.Stii care e aceea?
Ca sa clarific totul a pornit de la Keith S Delaplane care a publicat In revista de Apidologie la adresa: http://www.ent.uga.edu/bees/documents/m08138.pdf (http://www.ent.uga.edu/bees/documents/m08138.pdf)
Citat din: AndreiRN din Noiembrie 21, 2010, 03:37:10 AM
Eu nu vad nicio legatur intre stropitul agricol si varroa.
Varroa nu traieste in afara stupului si nu se inmulteste decat in stup.
Albinele stau lang livada doar cateva saptamani cat este inflorita.
Da, este varroa in stupi dar partea cea mai importanta este abilitatea albinei de a o da afara din stup singura.
Si aici sunt care fac tratamente dar sunt si care nu fac si accepta 20% pierderi de selectie naturala.
Dar deocamdata este experimentul meu si vom vedea cum va decurge. :hi:
Cred ca nu luati in considerare faptul ca infestarea cu varroa se transmite de la un stup la altul si prin albinele lucratoare care viziteaza aceleasi flori. Asta in primul rand si apoi mi se pare normal ca o albina care intra in contact cu substantele antiacarieni din livezi sa duca si in familie aceste substante. Chiar daca este in cantitate mica consider ca au efectul unui tratament.
Eu nu cred ca varroa poate sari de pe o albine pe alta la floare.
Inca nu m-am uitat mai atent dar opinia mea este ca varroa sta numai in stup pe albinele tinere.
Cea scoasa afara are orele numarate.
da atunci cum se explica in pastoral te umplii de paduchi sau in cazul meu vin mai multi cu pav la salcim trei iar in aceasta perioada creste nr acarienilor
Pai in pastoral apar si trantori si din un acarian se fac 10.
Ar fi interesant de observat cumva.
Eu am gasit un singur varroa in colectorul de polen dar asta poate a picat la iesire.
O sa intreb in jur sa vad ce zic si alti.
Domnule antiopa da ardeal,observatia d-voastra este remarcabila ,intarindu-mi o subpozitie ,bazata pe observarea evolutiei populatiei de varroa in mica mea stupina ,in stationar ,din satul Cochirleni ,DOBROGEA sudica.
Zona este intens viticola, plantatiile fiind supuse inainte de inflorire si dupa, la o serie de tratamente .
Se stie ca albinele viziteaza intens, vita de vie, in timpul infloriri.
Dupa tratamentul facut in toamna anterioara(si eu cred ca-l fac bine) in primavara ,vara cam pana la culesul de floarea soarelui, practic la stupii mei nu sunt paraziti. Verificarea o fac prin rama claditoare.
In zona mai sunt 3-4 stupine de mici dimensiuni si vara apar (//) VENETICI .(nu in sens peiorativ).
Aceasta perioada, a lipsei relative a parazitilor, coincide cu perioada de tratamente aplicate vitei de vie.
SA FIE NUMAI O COINCIDENTA?
Personal nu cred ca tratamentele agricole influenteaza distrugerea varroa.eu anul trecut (2009) am facut doua tratamente la 7 zile cu varachet forte in matie,trei tratamente in oct.tot cu varachet si un tratament in 5 noembrie cu accid oxalic.In acest an ,douatr. in martie.La tratamentul din toamna am gasit la un singur roi 7-8 varroa pe foaia de obs. Fac stuparit stationar.
nu te supara dar tre sa te contrazic ex :daca rapita se stropeste cu mavrik ii un avantaj deosebit pt albine
Citat din: AndreiRN din Noiembrie 25, 2010, 05:38:42 PM
Eu nu cred ca varroa poate sari de pe o albine pe alta la floare.
Inca nu m-am uitat mai atent dar opinia mea este ca varroa sta numai in stup pe albinele tinere.
Cea scoasa afara are orele numarate.
Dar s-a scris chiar in acest topic daca nu ma insel de d-nul Stefan1 ca varroa este dus de albina lucratoare afara din stup si daca coboara pe o floare rezista acolo max. 5 zile timp in care se poate "lipi" de o alta albina care viziteaza floarea.
Citat din: N A MARIN din Noiembrie 25, 2010, 05:53:36 PM
Domnule antiopa da ardeal,observatia d-voastra este remarcabila ,intarindu-mi o subpozitie ,bazata pe observarea evolutiei populatiei de varroa in mica mea stupina ,in stationar ,din satul Cochirleni ,DOBROGEA sudica.
Zona este intens viticola, plantatiile fiind supuse inainte de inflorire si dupa, la o serie de tratamente .
Se stie ca albinele viziteaza intens, vita de vie, in timpul infloriri.
Dupa tratamentul facut in toamna anterioara(si eu cred ca-l fac bine) in primavara ,vara cam pana la culesul de floarea soarelui, practic la stupii mei nu sunt paraziti. Verificarea o fac prin rama claditoare.
In zona mai sunt 3-4 stupine de mici dimensiuni si vara apar (//) VENETICI .(nu in sens peiorativ).
Aceasta perioada, a lipsei relative a parazitilor, coincide cu perioada de tratamente aplicate vitei de vie.
SA FIE NUMAI O COINCIDENTA?
Nu cred sa fie coincidenta. Dar exista si varianta sa gresim mai mult sau mai putin, sa mai fie si alti factori pe care ii neglijam sau nu ii cunoastem.
De aceea cred ca e important sa stim cat mai multe despre varroa ideal ar fi sa stim totul lucru deocamdata imposibil.
Si daca tot am pomenit de asta ma intorc la un amanunt despre varroa care sau nu a aparut in prezentarile d-lor Stefan1 si Apiardelean sau mi-a scapat mie:
La inmultirea parazitului s-a spus clar ca puii femela maturi supravietuiesc impreuna cu mama lor(daca nu moare de batranete) iar masculul impreuna cu femelele care nu au ajuns la maturitate mor. In cazul in care masculul moare inainte sa se fecundeze cu femelele acestea raman nefecundate. Imi pun problema ce se intampla cu aceste femele care au ajuns la maturitate dar fara posibilitate sa se inmulteasca in continuare.
Citat din: MAPE 48 din Noiembrie 25, 2010, 07:02:02 PM
Personal nu cred ca tratamentele agricole influenteaza distrugerea varroa.eu anul trecut (2009) am facut doua tratamente la 7 zile cu varachet forte in matie,trei tratamente in oct.tot cu varachet si un tratament in 5 noembrie cu accid oxalic.In acest an ,douatr. in martie.La tratamentul din toamna am gasit la un singur roi 7-8 varroa pe foaia de obs. Fac stuparit stationar.
Nu toate tratamentele culturilor influenteaza varroa ci doar cele impotriva acarienilor. In zona noastra se foloseste mult klartan pentru combaterea paianjenilor din livezi substanta cu destinatie speciala la livezi dar care a fost imprumutata de apicultori cu bune rezultate la tratarea stupilor.
In primavara numarul de paraziti dintr-o familie de albine este destul de mic si nu prea este sesizata prezenta lor de catre apicultor.
Sunt numai parazitii care au supravietuit tratamentelor din toamna din care se scade numarul celor morti de batranete peste iarna. Daca tratamrntele din toamna au fost facute corect cele din primavara nu au prea mare efect deoarece acum majoritatea parazitilor se afla in celulele cu puiet capacit. Daca nu gasim paraziti pe puietul de trantor din rama claditoare nu inseamna ca ei nu exista in stupi. Am avut ani cand toata vara nu am gasit paraziti pe aceasta rama iar la tratamentele din toamna au cazut destui.
Puiet de trantori nu este numai in rama claditoare, ci pe mai multe rame sunt si unele celule de trantori care sunt mai usor insamantate de regina si mai repede parazitate de Varroa. Asa ca s-ar putea ca in fagurul crescator sa fie putini paraziti si sa tragem concluzii gresite.
Odata am fost fentat cu varachet,neavand efect.Dupa tratament facut in primavara,nu au cazut multe paduchi.La salcam m-am trezit cu infestare avansata.Am avut la mine in pastoral varachet cumparat din alt lot,care a avut efect.Ca sa pot salva efectivul,m-am apucat dupa fiecare fumegatie,am luat rama cu rama si cu furculita de descapacit am scos tot puietul de trantor ce gaseam la marginea ramelor.Am gasit si cate 2-3 paduchi pe un singuri puiet de trantori.Aceasta operatie am repetat din 7 in 7 zile dupa fiecare tratament.Va dati seama cat am muncit la 100 de familii.In asa fel am reusit sa salvez stupina. :hi: :hi:
Cu ceva timp in urma,am citit pe un topic pe care nu-l mai gasesc,din experienta unui coleg apicultor din SERBIA, daca nu ma insel d-ul Brinda, despre lupta albinelor impotriva varroa.
Poate cineva sa-mi indice acel topic.Va multumesc
Despre topicul asta este vorba?
http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=2140.msg36546#msg36546
Citat din: AndreiRN din Noiembrie 25, 2010, 05:38:42 PM
Eu nu cred ca varroa poate sari de pe o albine pe alta la floare.
Inca nu m-am uitat mai atent dar opinia mea este ca varroa sta numai in stup pe albinele tinere.
Cea scoasa afara are orele numarate.
Me: Can a varroa mite move from one be to the next on a flower?
Randy O." Yes, has been documented.
Deci greseala mea.
Varroa se imprastie intre albine si la flori sau locuri frecventate.
Lucrul asta il puteai verifica si singur. Pui intr-o farfurie un paduche luat de pe o albina, apoi pui acolo o albina, eventual care nu poate zbura. Sa vezi ce sprinten 'se transfera' paduchele...
Ce ziceti de reclama la Vodafone cu adevar sau provocare? Mie imi place mult din toate punctele de vedere. Inspirandu-ma din aceasta reclama vin cu urmatoarea provocare:
Cu ajutorul catorva speculatii, cu putina intuitie si nu in ultimul rand cu o analiza in amanunt a situatiei (adica sa despicam firul in 4) nu credeti ca putem arata ca infestarea cu varroa poate fi motivul principal din care albina paraseste lada si lasa in urma fagurii cu hrana si tot ce este acolo?
Citat din: stefan1 din Noiembrie 30, 2010, 01:26:52 AM
Pui intr-o farfurie un paduche luat de pe o albina, apoi pui acolo o albina, eventual care nu poate zbura. Sa vezi ce sprinten 'se transfera' paduchele...
Adica tu crezi ca albinele mele sunt paduchioase????
:rotfl: :rotfl: :rotfl:
Daca tot am pomenit de o provocare mi se pare normal sa incep eu, sper sa fie un dialog si nicidecum un monolog.
Cea mai simpla situatie de parasire a lazii in care "avea domiciliul" familia de albine o consider cea petrecuta in sezonul rece. Eu am patit asa ceva si sunt convins ca mai sunt si altii care au trecut prin aceasta experienta. Poate o sa va plictisesc deoarece ca sa fie totul clar cred ca trebuie sa incep cu inceputul inceputului.
Am inceput de la un roi probabil secundar din inceputul lunii august pus intr-o cosnita deoarece nimic nu era pregatit desi aveam multe lazi nefolosite de ani de zile. A reusit sa-si construiasca faguri si culmea fara sa fie in vreun fel ajutat si-a adunat suficienta hrana ca sa treaca iarna. In anul urmator a facut 3 roi pusi in lazi astfel incat am ajuns la 4 familii de albine, apoi in anul urmator fiecare a mai facut cate 3 roi si am ajuns la 16 familii iar in urmatorul an am ajuns la vreo 36-37 familii de albine. In anul in care am avut 4 familii de albine am facut singurul tratament impotriva lui varroa bineinteles "dupa ureche" cum am auzit de la alti stupari. Tratamentul l-am facut cu fitile de mavrirol nu-mi amintesc in ce luna a anului dar imi amintesc ca erau in niste cutii de plastic verzi nu albe si cate 20 fitile intr-o cutie.
Cand aveam cei 36-37 de stupi impachetarea pentru iarna am facut-o undeva la sfarsitul lunii octombrie si nu am mai vizitat stupina pana in primavara la primele zboruri de curatire. Am avut o surpriza foarte neplacuta in sensul ca din cei treizeci si de stupi mai erau vii 12 iar din cei morti cam la jumatate am gasit albina moarta in stup la restul nici o albina moarta si mierea neatinsa. Stupii ramasi vii erau daca imi amintesc bine roi din anul anterior. Si la stupii morti in care am gasit albina moarta mai era suficienta mancare. Nu stiu cu exactitate cand a disparut albina.
Nu am gasit in cartile despre bolile albinelor o explicatie plauzibila pentru ce am patit asa ca desi au trecut ceva ani incerc acum cateva variante, bineinteles excluzand varroa pe care il las la urma.
1)De vina sa fie telefonia mobila sau alte mijloace de comunicare ale oamenilor care deregleaza liniile magnetice ale pamantului dupa care se orienteaza albina. Eu exclud aceasta cauza deoarece in aceasta perioada albina in cel mai rau caz a facut ceva zboruri de curatire care se stie ca sunt doar in jurul stupinii distanta prea mica pentru o posibila ratacire.
2)Albina a prins o fereastra de curatire, a iesit din stup, s-a asezat si a surprins-o frigul astfel incat a inghetat. Exclud si aceasta posibilitate deoarece se stie ca la o fereastra de curatire nu toate albinele din familie executa acest zbor ci doar o parte care sunt mai puternic incarcate cu excremente restul asteptand o alta fereastra. In cazul in care au fost mai multe ferestre de asemenea exclud deoarece albinele simt ca absenta lor pericliteaza viata reginei si asigura in orice moment un nr minim de indivizi in stup.
3)Alte cauze cum ar fi zgomotul din zona stupinei, soarecii, alte boli.Cred ca sunteti de acord cu mine ca nu sunt cauze care sa produca parasirea lazii.
Imi pun intrebarea daca mai pot fi si alte cauze.
Se mai pot trece pe lista si urmatoarele cauze mentionate pe forumuri nu mai stiu exact unde:
4)Tratarea culturilor agricole cu substante toxice. In perioada rece nu cred sa se faca tratamente la culturile agricole, si daca s-a facut tratament la vreo cultura asta s-a intamplat doar in acel an in care am avut pierderile? De ani de zile agricultorii cultiva in zona aceleasi plante cu aceleasi metode si nu vad de ce in acea iarna sa se fi folosit ceva deosebit.
5)O mana criminala care mi-a "spreiat" albinele la urdinis. Exclud si aceasta varianta, daca era asa cu siguranta albinele moarte le gaseam in lazi eventual cazute in fata urdinisului.
Si am ajuns la ceea ce face obiectul topicului- acarianul varroa- care cred eu ca este vinovat de pierderile pe care le-am suferit. Incerc sa argumentez cele afirmate.
Caracteristica principala a familiei de albine in perioada de iarna este faptul ca in stup nu exista puiet ci numai albina matura. In aceasta situatie varroa din stup cu siguranta nu se poate inmulti, dar mai este un lucru sigur si anume ca acarianul se afla pe albina adulta. Dar ca sa treaca iarna este stiut ca parazitul trebuie sa se hraneasca si prin urmare produce in abdomenul albinei rani urate de unde isi ia hrana. Dar sa nu-mi ziceti ca albina nu simte durere, ea are ca majoritatea animalelor sistem nervos si probabil sufera dureri cumplite. Sa consideram ca exista un nivel de infestare cu varroa peste care familia de albine intra in colaps pe care sa-l numim simplu: nivel infestare critica sau nivel critic.
Imi imaginez 2 variante in care albinele ar putea parasi stupul
a)Cand infestatia depaseste nivelul critic. Cu siguranta varroa intr-o iarna paraziteaza mai multe albine pe rand producand rani fiecareia dintre ele. Albinele din cate stiu eu simt cand li se apropie sfarsitul si prin urmare pleaca daca sunt in stare din stup scutind celelalte albine de o munca suplimentara. Este posibil ca albinele motivate de durere sa paraseasca stupul una cate una pana cand lada ramane goala.
b)Inainte ca infestatia sa atinga nivelul critic. In anotimpul cald cand varroa se inmulteste se stie ca prefera in primul rand larvele de trantor, apoi de albina lucratoare si niciodata botcile. Dar in sezonul rece nu cred sa ocoleasca reginele in favoarea albinelor lucratoare. Deci exista posibilitatea ca matca ranita de varroa sub impulsul durerii sa plece din stup fiind urmata de albine.
Este posibil un asemenea scenariu? Sau de ce nu un altul.
Si am ajuns si la disparitia albinei in timpul sezonului cald. Nu am patit asa ceva dar din ce am citit pe forumuri am tras concluzia ca simptomele sunt aceleasi cu cele din sezonul rece. In plus din relatarile stuparilor am aflat ca albinele au disparut intr-un timp foarte scurt (cateva zile). Dar este posibil ca si in sezonul rece albinele sa fi disparut tot atat de repede, iarna in general stuparii viziteaza foarte rar stupinele sau deloc. Diferenta majora este faptul ca in sezonul cald in stupi este si puiet in diferite stadii si este straniu albina sa-si paraseasca puietul.
Deoarece simtomatica disparitiei este aceeasi in cele 2 sezoane nu am de ce sa consider ca vara o alta cauza a produs plecarea albinelor decat iarna. Prin urmare mi se pare normal ca de la inceput sa exclud cauzele pe care le-am exclus si iarna, in postarile anterioare am explicat si de ce le exclud.
Si ajungem iar la varroa. Dar in aceasta perioada parazitul se inmulteste si paraziteaza puietul de albina si se hraneste din larvele din care vor iesi viitoarele albine, albina adulta fiind doar mijlocul de transport spre tinerele larve care urmeaza sa fie capacite si unde parazitul incepe un nou ciclu de inmultire. Cel putin asa ar trebui sa se intample. Daca gasim motive din care varroa sa-si intrerupa ciclul de inmultire si sa paraziteze albinele adulte in sezonul cald cred ca este suficient ca sa putem concluziona ca poate fi o cauza a parasirii stupului.
Si cu imaginatia mea (bolnava) am gasit 2 situatii in care varroa sa paraziteze albina adulta desi in stup este puiet.
1)infestatia cu varroa depaseste nivelul critic. Cu siguranta larvele de albina lucratoare sau de trantor nu pot suporta orice numar de paraziti varroa, nu stiu daca sunt cunoscute aceste limite dar ele exista. Situatia cred ca poate sa apara dupa data de 21-22 iunie (solstitiul de vara) cand ponta reginei incepe sa scada astfel incat numarul de indivizi varroa raportat la nr de larve creste brusc. Situatia devine si mai critica in momentul in care regina nu mai depune oua de trantor, varroa fiind nevoit sa-si continue ciclul de inmultire pa larvele de albina lucratoare.
2)numarul de paraziti care nu s-au fecundat este f. mare. Dupa cum a prezentat d-nul stefan1 daca masculul de varroa moare inainte sa se imperecheze si in celula nu mai este alt mascul femelele de varroa vor ramane nefecundate tot restul vietii. Mi se pare normal in aceasta situatie varroa sa paraziteze albina adulta si nu puietul hranindu-se din hemolimfa acesteia. Dupa datele prezentate procentul indivizilor nefecundati este pana la 46% din total. Poate exista conditii pe care nu le cunoastem care fac ca acest procent sa fie si mai mare.
Eu mai am o varianta la aceasta situatie. In cazul in care varroa a migrat sau vrea sa migreze. Am citit un material in care varroa migreaza cu 500 de km pe an. Sa nu va ganditi ca ar fi situatia in care este vorba de pastoral.
In mod sigur Varroa se intalneste si in timpul verii pe albine. Nu mai retin exact, dar se spunea ca intre doua cicluri de depunere a pontei, femela petrece 3-10 zile pe albine. Paraziteaza preferential albinele doice, dar se intalnesc si pe culegatoare sau trantori. De asemenea e problema sesizata de antiopa din ardeal. Nu cred ca femelele infertile sa mai intre in celule, deci vor trai pe albine.
pentru ca astazi a fost foarte cald am umblat un pic prin cutii, am verificat rezerva de hrana si la un stup am observat pe spatele catorva albinute varoua. vreau sa stiu daca in perioada aceasta se poate aplica vreun tratament sau ce pot face ? multumesc! mentionez ca in toamna am facut tratamente cu varachet, ultimul chiar in noiembrie.
Tratamentul cu varachet se face doar daca afara sunt peste 12-14 grade, pentru ca albina sa iasa la zbor de curatire.
S-ar putea ca in aceasta perioada, mai rece, sa dea ceva rezultate Mavrirolul!
Mavrirol am deasupra ramelor din decembrie , cite o banda la fiecare stup , si azi cind am umblat la ele nu exista niciun paduche pe albine .
am sa incerc sa le pun si eu, mai ales ca e cald acum
Se pune cite o banda la roiuri si doua la familii , scrie in prospect .
Numai bine :hi:
Care este diferenta dintre tactik si scabatox? Din cate am inteles de la un medic veterinar,la care facusem o comanda,tactik nu se mai produce.A auzit careva ceva?