De ce muncim ?

Creat de dragos2006, August 14, 2010, 08:38:56 PM

« precedentul - următorul »

POSTASUL

#45
Citat din: pharaonu75 din Martie 28, 2012, 06:33:13 PM
Citat din: stefan1 din Martie 28, 2012, 02:39:20 AM
...
1. Ii durea inima ca reurse bogate si un mare potential uman se irosesc printr-o proasta conducere.
...

...
2. Daca am vedea cate obligatii si cate dari aveau oamenii de atunci, am fi mult mai ingaduitori cu taxele de acum.

1. Si acum de ce nu ii mai doare?
2. Se presupune ca am mai evoluat putin, inclusiv ca oranduire sociala, asa ca nu incape comparatie.
nui mai doare nicaieri , nici macar in cot ! acuma ne domina o alta oranduire ; asazisa NOUA ORDINE MONDIALA   , ,, masa rotunda '' sau G20  sau mai au si alte denumiri dar toti sunt sub aceiasi masca
A fi domn e o-ntamplare , a fi om e lucru mare.

KTA-APIDORNA - Ski

Citat din: POSTASUL din Martie 28, 2012, 06:43:53 PM
Citat din: pharaonu75 din Martie 28, 2012, 06:33:13 PM
Citat din: stefan1 din Martie 28, 2012, 02:39:20 AM
...
1. Ii durea inima ca reurse bogate si un mare potential uman se irosesc printr-o proasta conducere.
...

...
2. Daca am vedea cate obligatii si cate dari aveau oamenii de atunci, am fi mult mai ingaduitori cu taxele de acum.

1. Si acum de ce nu ii mai doare?
2. Se presupune ca am mai evoluat putin, inclusiv ca oranduire sociala, asa ca nu incape comparatie.
nui mai doare nicaieri , nici macar in cot ! acuma ne domina o alta oranduire ; asazisa NOUA ORDINE MONDIALA   , ,, masa rotunda '' sau G20  sau mai au si alte denumiri dar toti sunt sub aceiasi masca
Aceasi Marie cu alta palarie! Pam...pam! :hi:
bucură-te de ce ai,nu fi nefericit pentru ce nu ai!(dar nu fi leneş!) KTA -SKI  0745789006 /mess:[email protected]  http://foreverapi.sunphoto.ro/

stefan1

Citat din: pharaonu75 din Martie 28, 2012, 06:33:13 PM
Citat din: stefan1 din Martie 28, 2012, 02:39:20 AM
...
1. Ii durea inima ca reurse bogate si un mare potential uman se irosesc printr-o proasta conducere.
...

...
2. Daca am vedea cate obligatii si cate dari aveau oamenii de atunci, am fi mult mai ingaduitori cu taxele de acum.



1. Si acum de ce nu ii mai doare?
2. Se presupune ca am mai evoluat putin, inclusiv ca oranduire sociala, asa ca nu incape comparatie.

  1. Atunci era acea concurenta intre marile puteri in a avea sfere de influenta. Englezii, francezii si altii aveau imperii coloniale. Nemtii s-au vazut exclusi de la acea impartire si au cautat sa-si faca o sfera de influenta in zonele vecine. Rusii au inceput si ei iar sa se extinda, s-au batut intai cu japonezii, apoi s-au indreptat spre teritoriile pierdute din Est, a atacat Filanda, a participat la dezmembrarea Poloniei, ne-a dat noua ultimatum si au luat Basarabia si avea planuri mult mai mari de expansiune, dar lasa pe occidentali mai intai sa se epuizeze in conflictul declansat. Hitler deea a atacat URSS, ca a vazut cum aceasta se inarmeaza masiv si se temea la ce putere va ajunge in cativa ani, pana el va incheia socotelile cu englezii, care se sprijineau pe un imperiu extern vast.
   Acum nemtii au cucerit lumea prin lucruri bine facute, pe care locuitorii din multe tari le cumpara neobligati de nimeni, in detrimentul propriilor produse. Din pacate la noi nu numai produsele nemtesti ci tot ce-i occidental se cumpara intr-o veselie, in timp ce produsele romanesti raman nevandute si baga fabrica dupa fabrica in faliment. Occidentali au o cultura a lucrurilor autohtone, am vorbit cum e in Italia sau Spania, unde oamenii de rand cauta in primul rand produsele de la ei stiind ca astfel aduc un serviciu tarii, fac un act patriotic.

  2. Ca sa vedeti la ce obligatii erau pusi locuitorii Apusenilor citez spusele Mitropolitului Ardealului Alexandru Sterca Siulutiu:
  "Nu se poate spune si nimeni care nu a vazut  - cum am vazut eu cu ochii - nu poate crede ce povara amara si cu cata primejdie a vietiiera aceste robote impreunate.
  Lemnele erau coborate pe jilipul sec, lucru care nu se putea savarsi vara, fara in dricul iernii, in gerul cel mai mare, ca numai atunci, pe inghet fugea lemnele pe jilip. In munca asta amara care era mai grea decat facerea caramizilor in Egipet, in muntii inalti,la departare de 2-3 zile de casa si in gerul cel mai cumplit iobagul trebuia sa petreaca saptamani inotand in zapezi inalte, pana sa-si poata cobora cuantumul de stanjeni impus. La cati nu le-a degerat urechile, fata si picioarele? Adapostiti doar de acoperamantul brazilor, culcati doar pe cetina de brad asternuta pe zapada, cati nu s-au imbolnavit de moarte? Cati nu au fost adusi de acolo chilaviti, fara picioare, fara viata? La cati nu le-au rupt mainile, capul, bucatile de lemn care coborau cu iuteala glontului de tun pe jilipul cel prapastios si luciu ca oglinda si ca osul de inghetat."
  De aici erau obligati sa duca lemnele cu pluta pe Ampoi-Bistra-Aries, pana la Baia de Aries, care se putea face numai primavara, la topirea zapezilor.
  "In aceasta manipulatiune aveau bietii munteni a se baga in apa cea rece ca ghiata din zapada cea de curand topita adeseori pana la brau, ca de acolo cu carligele cele de fier, puse in toporaste sau coade lungi, sa descate si sa sloboada gramezile cele mari de lemne acatate si impiedicate in mijlocul apei, pe care undele celea prea repede a apelor le turnurisa si le adunasa in o masa cat casele. Cati nu si-au aflat aici in undele apelor mormantu sau! pe cari fara de veste pornind dialurile acelea gramadite de lemne si de naprazna preocupandu-i fara a se putea retrage din cale-le, ii rapea si ii ingropa sub sine, ca apoi mai tarziu trupurile lor zdrantuite si daraburite sa sa poata afla si da pamantului! Cati de acestia lucratori nefericiti in aspra primavara toata ziua uzi pana la brau si asa uzi fiind siliti de starile imprejur sa petreaca noptile cele cu inghet si bruma groasa pe pamantul gol, numai sub ceriu, rupti de frig si de prea obositoare si grea robota, ba si de foame infranti, nu s-au bolnavit de moarte si murind nu au lasat dupa sine  o numeroasa si saraca familie."
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

johnysibiu

Eh! Acum avem ciocoi noi, scoliti la Oxford, tehnica si diplomatie taica !

stefan1

  Cei catva stanjeni de lemne pe care fiecare familie de iobagi trebuia sa ii faca si sa-i transporte sund o parte infima din obligatiile acestora.
  In mare erau trei tipuri de obligatii pentru iobagi: obligatiile fata de stat, obligatiile fata de stapanul de pamant si obligatiile fata de armata.
  Obligatiile fata de stapanul de pamant derivau din faptul ca iobagul nu avea nimic al lui. Se considera ca ii este permis sa se aseze pe proprietatea stapanului de pamant, care din marinimia lui ii da un loc pentru casa si un numar de loturi pe care sa le lucreze pentru a-si intretine familia si a-si platii obligatiile. In schimbul acestor 'favoruri' iobagul trebuia sa presteze de obicei un numar de zile de munca pe mosia stapanului lui. La inceput au fost un numar de zile/an, apoi s-a ajuns la o zi/saptamana iar in perioada de care vorbesc (1770-1780) s-a ajuns la 4 zile/saptamana munca la stapan, 2-3 zile si cu animalele iar in perioadele de varf agricol si 6zile/saptamana, totul cu mancarea iobagului, uneori pe mosii la 1-2 zile distanta de locuinta iobagului, timpul deplasarii nesocotindu-se.
  Obligatiile fata de stat se situau cam la acelasi nivel. Era o zeciuiala din toate produsle iobagului (vite mari, oi, capre, porci) dar si stupi sau cereale. Sub 10 se rascumparau in bani. Uneori aceste daturi se dau pe localitati, global, colectate de juzii locali, care la fel ca multi alti slujbasi ai puterii erau scutiti de biruri, care cadeau suplimentar pe seama celorlalti sateni. Ca functionari platiti in bani sau natura, de ex in domeniul Zlatna erau:1 provizor, 1 'rationista', 1 dispensator, 1 caporal de carcera, 4 darabanti, 4 paznici la casele de schimb, 1 pleban, 1 paznic minier, 1 padurar, 1 crasmar. Local erau gornicii (paznicii de hotare sau padure, preotii etc) care erau scutiti partial sau total de dari, uneori numai fata de stat, nu si fata de stapanul de pamant. interesant, zone de munte, unde nu se faceau cereale erau obligati sa rascumpere in bani sau vite acele obligatii.
  Crasmaritul era o sursa de venit pentru stat. Era monopol de stat, cu cote de alcool care trebuia sa se vanda pe localitati, la pret impus, totdeauna mai mare decat cel la liber. Calitatea bauturilor uneori era foarte proasta si se impunea contracost fiecarei familii. Daca refuza sa o ia, bautura era golita in fata casei si omul era nevoit sa o rascumpere. In anii in care nu se facea bautura (fie din fructe fie din cereale, ca de ex secara), era asanumita 'crasma seaca' si fiecare iobag trebuia sa dea o suma de bani fara a primi nimic in schimb, pana se atingea suma impusa pe localitate.
  Obligatiile militare erau variabile in functie de starea de pace sau razboi. uneori trebuiau cazate in localitati unitati militare, cu soldati repartizati la familii, cu obligatia de a-i tinea cu mancare si bautura, de a le hrani si ingriji caii, iar gradatii erau in responsabilitatea localitatii, cu asternuturi corespunzatoare sau rascumparate in bani daca acestora nu le conveneau, cu animale sacrificate pentru hrana si cu bautura la discretie.
  Uneori localitatile trebuiau sa execute transporturi pentru armata la distante foarte mari sau sa aprovizioneze cu lemne garnizoane din orase, sa presteze sute de zile de coasa pentru caii unitatilor, sa care multe cara de fan daca armata are nevoie.
  Existau si recrutari in armata fortate, soldate uneori cu revolte locale, alteori cu rascumparari care lasau loc de multe abuzuri.
  Controalele, comisiile guvernamentale, anchetele etc, toate trebuiau suportate de comunitate, cu bunuri si bani.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

cornelioandanciu

Muncim pentru ca suntem sclavii gandirii noastre.Vreau sa am o casa mare, frumoasa.Astfel voi munci toata viata pentru ea.Pentru ea, pentru casa.Vreau sa am o masina.Astfel o buna parte din timp mi-o voi petrece muncind pentru ea.Pentru masina, etc.Si asta ne limiteaza gandirea, pentru ca in loc sa gandim, muncim.Iar la final murim.Dar daca am gandi mai mult?Adica daca am munci mai putin? La final tot vom muri! Asa zicea unul care o bate in cap toata ziua pe stada cand ma vedea ca lucrez la lazile pentru stupi.
Va salut.

stefan1

  Herodot, in "Istorii", cartea V, spune:
    "La ei, la traci, trandavia e un lucru foarte ales, in vreme ce munca campului e indeletnicirea cea mai umilitoare; a trai de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viata."
  Suntem sau nu urmasii getodacilor?
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

jonny_it

Citat din: stefan1 din Aprilie 03, 2012, 01:15:07 AM
  Herodot, in "Istorii", cartea V, spune:
    "La ei, la traci, trandavia e un lucru foarte ales, in vreme ce munca campului e indeletnicirea cea mai umilitoare; a trai de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viata."
  Suntem sau nu urmasii getodacilor?

Tracii au fost raspanditi din zona unde acum este Olanda si pana in centrul actualei Turcii. Deci despre care traci vorbim?  :)

Adrian Roman

Citat din: jonny_it din Aprilie 03, 2012, 11:35:59 AM
Citat din: stefan1 din Aprilie 03, 2012, 01:15:07 AM
  Herodot, in "Istorii", cartea V, spune:
    "La ei, la traci, trandavia e un lucru foarte ales, in vreme ce munca campului e indeletnicirea cea mai umilitoare; a trai de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viata."
  Suntem sau nu urmasii getodacilor?

Tracii au fost raspanditi din zona unde acum este Olanda si pana in centrul actualei Turcii. Deci despre care traci vorbim?  :)

....tu....eu....noi....voi...etc ... =))

stefan1

Citat din: jonny_it din Aprilie 03, 2012, 11:35:59 AM

Tracii au fost raspanditi din zona unde acum este Olanda si pana in centrul actualei Turcii. Deci despre care traci vorbim?  :)

  Cred ca stii unde a fost Tracia. Pana in Panonia am auzit ca au fost, dar nu pana in Olanda. Nu putem vorbi de imperii, cum a fost al lui Burebista, care se intindea peste multe neamuri, nu numai peste geti. De asemenea in Asia Mica a ajuns unul sau doua triburi trace, neinsemnate numeric.
  Mai recente cercetari genetice ar fi gasit la un o serie de populatii anumite gene comune care ar putea fi mostenire traca. Cum mostenim anumite gene, putem mostenii si anumite inclinatii sau 'metehne'.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

mape 48-petru manea


jonny_it

Citat din: stefan1 din Aprilie 04, 2012, 01:53:20 AM
Citat din: jonny_it din Aprilie 03, 2012, 11:35:59 AM

Tracii au fost raspanditi din zona unde acum este Olanda si pana in centrul actualei Turcii. Deci despre care traci vorbim?  :)

  Cred ca stii unde a fost Tracia. Pana in Panonia am auzit ca au fost, dar nu pana in Olanda. Nu putem vorbi de imperii, cum a fost al lui Burebista, care se intindea peste multe neamuri, nu numai peste geti. De asemenea in Asia Mica a ajuns unul sau doua triburi trace, neinsemnate numeric.
  Mai recente cercetari genetice ar fi gasit la un o serie de populatii anumite gene comune care ar putea fi mostenire traca. Cum mostenim anumite gene, putem mostenii si anumite inclinatii sau 'metehne'.

Nu a fost un imperiu, erau impartiti in foarte multe grupuri/triburi/alte forme de organizare iar getii au fost doar unul dintre popoarele tracice;
Probabil asta a fost si cauza pentru care s-au amestecat destul de usor cu alte neamuri si au format mai tarziu state independente si nu un singur stat.
Daca ne luam dupa unele studii se pare ca au trecut si mai departe de Olanda doar ca nu au avut o influenta prea mare deoarece numarul lor nu a fost foarte mare si s-au amestecat cu alte popoare migratoare.

murarudumitru

Eu unu lucru pentru ami realiza acest vis http://muraru.sunphoto.ro/Cer_ajutorul_vostru_a_cei_cu_suflet    dar boala mea se pare ca nu ma asculta deacea am pus acest anunt pe net ca nu mai pot fi ca voi fac si eu ce pot cat ami pernite durerile multumesc

desprealbine


bio

Citat din: desprealbine din Decembrie 01, 2012, 10:25:05 PM
iesi afara
MILOGULE!!!

??

..nu-i frumos cum te comporti .

Daca te-ai adresat lui MURARDUMITRU asa, imi este rusine cu tine DESPRE ALBINE.