Despre substanta de matca

Creat de stefan1, Decembrie 18, 2012, 11:18:39 PM

« precedentul - următorul »

stefan1

 
 
Feromonii au un rol foarte important in special in viata insectelor dar se intalnesc si la mamifere si chiar in regnul vegetal.
  Denumirea de feromon e relative recenta, a fost data de chimistul german Peter Karlson in 1959. Provine din doua cuvinte grecesti : pherein = a transporta si hormān = excitatie sau impuls. Tot el a dat si definitia notiunii de feromoni: sunt substante secretate de indivizii unei specii, care receptati de alti indivizi ai aceleiasi specii, le determina acestora reactii specifice, un anumit comportament sau modificari biologice.
  Deci spre deosebire de hormoni, care influenteaza comportamentul sau biologia individului care ii produce, feromonii influenteaza alti indivizi din aceasi specie sau chiar din alte specii.
  S-au descoperit mii de feromoni, in special in lumea insectelor si o clasificare a lor nu este prea usoara.
Sunt feromoni incitatori (care determina comportamente specifice) si feromoni modificatori (care induc modificari biologice)
  O alta clasificare ar fi :
- sexuali
- de traseu (ex la furnici)
-de teritoriu (ex la feline sau canide)
- de alarma
-de agregare (atrag indivizii de ambele sexe)
- cu rol in hranire
- de recunoastere
Raspandirea feromonilor se face pe diferite cai : ex prin piele, respiratie (halena), transpiratie, saliva, urina, fecale, sebum, secretii etc.  Ca receptori, la inscte sunt in special antenele iar la animale nasul sau anumiti receptori din gura. La plante nu stiu mecanismele, dar s-a demonstrat de ex ca iarba care este pascuta, transmite semnale de tip feromoni plantelor din apropiere. Acestea secreta tanini si alte substante care fac iarba mai putin apetisanta si determina animalul sa isi schimbe locul de pascut sau sa consume mai putin.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

  Feromonii in familia de albine
  Sunt un domeniu destul de mult studiat si se pare ca albina are unul din cele mai compexe sisteme de interactiune prin intermediul feromonilor. S-au identificat 15 glande care secreta feromoni fie la lucratoare, fie la trantori sau la regine.
La regine s-au identificat trei feromoni:
-feromonul glandelor mandibulare sauQMP (queen mandibular pheromon )                                     -feromonul tergal (produs de tergite, abdomen)
- feromonul tarsial (glande aflate in 'talpa' picioarelor)
    Dintre acestia, doar feromonul mandibular (QMP) a putut fi identificat cu toate componentele sale si chiar reprodus artificial. De fapt este cel mai important feromon secretat de regina cu un rol foarte mare in buna functionare a familiei.
Feromonul mandibular QMP este constituit din 5 componente: trei acide si doua aromatice. Se pare ca cele acide au un rol mai important.
  Glandele mandibulare se afla de o parte si alta a capului si secretiile lor trec prin doua conducte si se revarsa pe mandibule. De aici se propaga in doua moduri:  pasiv si cu ajutorul albinelor. Cea mai mare cantitate de feromon se afla pe capul reginei si pe abdomen. In deplasare, regina lasa putin feromon pe ceara sau alte suprafete atinse. Si de aici albinele il ling si il raspandesc in stup, dar cea mai mare parte o iau direct de pe regina prin atingere sau lingere.
Nu s-au constatat diferente calitative a QMP in functie de perioada de nastere a reginei, nici in functie de sezon, nici daca matca e performanta sau mai slaba, dar e diferenta cantitativa si calitativa inainte si dupa fecundare. Reginele trantorite produc mai putin QMP. De asemenea de multe ori si reginele inseminate artificial produc mai putin feromon mandibular, aceasta deficienta fiind se pare si cauza pentru care sunt ceva mai greu acceptate in familii. Se presupune ca insusi procesul acuplarii naturale declanseaza mecanismele de producere a QMP in cantitati normale, ceea ce nu se intampla la inseminarea sub anestezie. Cu timpul si la reginele insamantate artificial mai creste cantitatea de feromon mandibular. Pentru a fi mai bine acceptate, uneori se recurge la badijonarea acestora cu QMP artificial, inainte de introducerea in stupi. Cercetari in Canada au aratat ca acest procedeu mareste acceptabilitatea de la 85% la 92%. Aceasta diferenta de acceptabilitate nu justifica totdeauna utilitatea suplimentarii substantei de matca.
  Cantitatea de QMP variaza in functie de varsta reginei. La o regina nefecundata este cam jumatate ca la una fecundate natural. De asemenea la cele insamantate artificial e mai mica. Si calitativ se pare ca proportiile celor 5 componente din feromonul mandibular difera putin la matcile fecundate natural fata de cele inseminate instrumental, in special in ce priveste componentele aromatice.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

    Cum se raspandeste substanta de matca in colonie?
Mai sunt multe lucruri neelucidate aici. Doar o mica parte din albine ajung in contact direct cu matca, tousi QMP se repartizeaza oarecum uniform intre toti membrii coloniei. Un alt lucru de elucidat este cum poate atrage acest feromon lucratoarele (in cazul roirii) sau trantorii (la imperechere), desi nu e o substanta deosebit de volatila. Doar particule in suspensie pot explica aceasta atractie la distanta, deci este si o raspandire volatila a substantei de matca.
Alte doua posibilitati de raspandire ar fi prin hrana sau prin contact. Desi albinele, ca insecte sociale, fac schimburi frecvente de hrana, o cercetare mai atenta inclina sa accepte ca primordial raspandirea QMP se face prin contact iar antenele au un rol important in acest proces:
-   s-au facut experiente cu QMP marcat radioactiv si aplicat pe o albina lucratoare imobilizata; s-a observat ca acesta migreaza atat la exterior cat si in interiorul corpului, printr-un fenomen de translocatie
-   o parte a corpului unei albine sau alte suprafete care au fost in contact cu o regina devin atractive pentru alte albine
-   sunt celule olfactive pe antene, specializate in receptia acestui feromon
-   comportamentul albinelor din 'curtea' reginei intaresc ideea de transmitere la suprafata a substantei de matca: unele albine ling corpul reginei si foarte multe il ating cu varful antenelor sau chiar 'perie' cu antenele corpul reginei. Unele albine sterg cu antenele pe toata lungimea lor corpul reginei, intr-o activitate febrila
     Dupa contactul cu regina, albinele isi curata antenele cu picioarele din fata, raspandind feromonul pe intreg corpul. Albinele care au avut contact cu regina pleaca apoi intre celelalte albine si timp de 15-30 de minute au contact cu foarte multe albine din stup intr-un ritm alert.
   Albinele care fac aceasta munca sunt de obicei intre 2 si 9 zile. Nu ca ar fi niste albine specializate, dar la aceasta varsta albinele sunt cel mai mult atrase de regina. Faptul ca acestea circula in tot stupul raspandit substanta de matca, le-a adus numele de 'albine mesager'.
     Cam 36% din substanta de matca este resorbita de regina insasi. 56% din substanta de matca e preluata de albine si raspandita la toti membrii familiei fie prin frecare fie prin atingerea cu antenele. Alte 7% sunt raspandite de regina in timpul deplasarii fie pe faguri fie pe alte suprafete din stup. Si aceasta substanta este linsa de albine sau preluata prin atingere, astfel incat substanta este prezenta la toti membrii familiei si este raspandita permanent. Importanta ei este asa de mare, incat albinele sesizeaza in 15 minute daca matca lipseste, din cauza lipsei acestei substante.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

  Ce se intampla cu substanta de matca preluata de albine?
S- au facut masuratori cu substanta de matca marcata radioactiv. Dupa ce albina a lins acest feromon de la regina, i s-a masurat radioactivitatea la diferite perioade de timp. Rezultatele sunt urmatoarele: dupa un minut, pe trompa mai erau 3200 unitati radioactive, pe abdomen 6000, pe torace 600, pe cap 900, pe antene 10 si in interiorul abdomenului 8700. Dupa 30 de minute, in intestine se gaseau 10.000 unitati radioactive, pe abdomen 8000, dar feromonul a aderat puternic la cuticula si nu mai putea fi preluat de alte albine.
  S-a constatat ca substanta de matca preluata de lucratoare scade treptat si in 15-30 de minute dispare complet, cel putin in ce priveste forma ei activa. Feromonul este absorbit de cuticula si dezactivat printr-un mecanism de dezactivare enzimatica metabolizandu-l in forme inactive. Acest process de dezactivare este foarte important, deoarece permite schimbarea comportametului albinelor la scurta vreme dupa ce nu se mai produce substanta de matca in colonie. Interesant ca degradarea se produce numai pe regina si lucratoarele vii. Substanta de matca de pe o regina sau albine moarte poate sa se pastreze activa chiar luni de zile. De asemenea se pastreaza pe ceara sau alte suprafete.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

Ce rol are feromonul mandibular in viata familiei de albine?
Unul din cele mai importante roluri este impiedicarea lucratoarelor de a construi botci. La 8-10 ore de la disparitia reginei dintr-o familie, albinele incep sa transforme unele celule de albine in vederea cresterii de botci. Va hrani larvele mici din acele celule cu laptisor specific, incat din ele sa nu mai creasca albine ci regine. S-a constatat ca QMP e implicat in acest proces.
  S-au facut mai multe experimente pentru a constata modul cum influenteaza acest feromon procesul de crestere a botcelor. Astfel s-a luat un numar de stupi impartiti in 3 loturi, cu familii de putere egala: in primul erau familii la care s-au ridicat matcile, fara a li se administra ceva; in al doilea lot s-au inlaturat matcile, dar li s-a administrat QMP, pe o lamela de sticla, de 3 ori pe zi; al trielea lot martor, avea regine in regula. Se urmarea zilnic evolutia familiilor. In lotul martor evolutia a fost normala, nu au construit nici o botca. In lotul I , fara regine si fara administrare de feromon, s-a constatat ca deja dupa prima zi albinele au inceput cresterea a 5-8 botci. In lotul II fara regine dar cu administrare de QMP, inceperea cresterii botcelor a fost dupa a patra zi, si s-au construit mai putine botci (la 4 zile si numarul de larve mici din care se puteau creste regine era mai redus). Se poate trage concluzia ca nu numai lipsa substantei de matca influenteaza cresterea botcelor ci trebuie sa mai fie si alti factori. Unul din acesti factori este prezenta puietului mic. S-a facut alt experiment si la lotul II, fara regina dar cu substanta de matca, i s-a dat tot la doua zile faguri cu puiet mic. S-a constat ca in acest caz s-au construit si mai putine botce. Daca insa se administra puiet dar nu se administra feromonul, cresterea botcelor era ca la lotul I, deci administrarea puietului tanar nu avea nici un efect inhibitor. Concluzia este ca efectul inhibitor al puietului necapacit se manifesta doar in prezenta substantei de matca. Adica cei doi factori sunt sinergici.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Dalbinuta

Unde s-ar gasi feromon de matca banuiesc ca ne-ar ajuta la facut roiuri

jenica67

     Eu cred ca prezenta puietului tanar, era un element secundar. De fapt doicile tinere secreta oricum laptisor, ca sa hraneasca puietul. Acesta nemaiexistand, hranesc mai abundent putinele larve ce mai exista, transformandu-le in viitoare matci.
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?

stefan1

Citat din: jenica67 din Decembrie 26, 2012, 02:46:09 PM
     Eu cred ca prezenta puietului tanar, era un element secundar. De fapt doicile tinere secreta oricum laptisor, ca sa hraneasca puietul. Acesta nemaiexistand, hranesc mai abundent putinele larve ce mai exista, transformandu-le in viitoare matci.

  Concluziile experimentului cred ca au fost corecte; s-a dat puiet si lotului fara substanta de matca si la acesta nu s-a diminuat numarul de botci. Eu vad asa situatia: albinele fara matca, dar care au substanta de matca sunt intr-o incertitudine, care le impiedica sa inceapa din prima zi cresterea botcelor. Daca la aceasta se adauga si prezenta periodica a puietului mic sau oualor, mareste incertitudinea.
  Daca e sa intram in amanunte, eu as imagina un experiment in care substanta de matca sa nu se administreze de 3 ori pe zi, ci in mod continuu. S-ar putea ca atunci inceperea de crestere a botcilor sa fie si mai intarziata. Asta deoarece administrarea substantei de matca in salturi este ceva nenatural. Am mai spus ca dupa preluarea de catre albine, substanta de matca este degradata metabolic in timp de 15-30 de minute, asa ca administrata doar de 3 ori pe zi, vor fi perioade cand aceasta sa lipseasca din stup.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

Rolul substantei de matca in cresterea matcilor si in roire
Daca dorim sa crestem regine, trebuie sa tinem cont de rolul inhibitor al substantei de matca si al puietului necapacit asupra demararii cresterii de botci, cum s-a vazut in experientele descrise. De aceea in starter trebuie sa lipseasca substanta de matca, deci demararea cresterii botcilor se face in absenta reginei si daca se poate si a puietului necapacit. Odata demarata cresterea botcelor, rolul acestor factori inhibitori scade mult, de aceea in finisor botcele pot sa fie crescute in prezenta reginei, dar separate de aceasta printr-o gratie separatoare, care asigura totusi o diminuare a substantei de matca in compartimentul botcelor.

      Rolul in roire
  Fenomenul roirii este mult studiat. Una din explicatii este ca la familiile foarte puternice, substanta de matca nu se mai repartizeaza uniform in colonie si asta ar fi una din cauzele roirii. In acest scop s-au facut doua experiente: s-au luat doua colonii puternice. La prima i s-a asigurat spatiu suficient si i s-a administrat suplimentar substanta de matca. Familia nu si-a tras botce de roire. A doua familie a fost mentinuta stramtorata si i s-a administrat si ei substanta de matca suplimentar. Cu toate astea, familia a roit. Se presupune ca lipsa de mobilitate cauzata de aglomeratie a facut ca feromonul sa nu ajunga uniform in colonie si asta sa fie cauza roirii. S-au facut si experimente cu feromoni marcati radioactiv si administrati la doua loturi de familii: unele slab populate si altele cu populatie numeroasa. Se urmarea ipoteza ca la familiile mai slabe substanta de matca se raspandeste mai rapid si mai uniform, in timp ce la familiile mari, raspandirea este mai inceata si neuniforma. Se pare ca ipoteza a fost confirmata.
  Alte experiente au urmarit influenta cantitatii de feromon mandibular asupra roirii.
Familiile de aceeasi putere, cu matci, au fost repartizate in mai multe loturi. S-au folosit lazi cu doua corpuri, sa se elimine lipsa de spatiu. Fiecarui lot i se administra o anumita cantitate de substanta de matca, iar lotului martor nu i s-a administrat nimic, deci era lasat sa evolueze natural. QMP-ul se administra de trei ori pe zi, pe o lamela de sticla. Rezultatele experimentului au fost urmatoarele:
-   familiile din lotul martor au roit in medie la 32 de zile de la inceperea experimentului
-   familiile carora li s-au administrat suplimentar +1 QMP (adica inca o doza de substanta de matca egala cu cat produce o regina pe zi) au roit in medie la 42 de zile de la inceperea experimentului si mai putine familii
-   familiile carora li s-au administrat zilnic suplimentar +10 QMP (adica inca de 10 ori cata substanta de matca produce o regina/zi) au roit in medie la 57 de zile de la inceperea experimentului si numai familiile foarte foarte populate
    Experimentul a aratat ca administrarea suplimentara a substantei de matca permite impiedicarea sau intarzierea roirii, deci a avea familii mai mari care sa valorifice culesurile fara a intra in frigurile roitului. Problema este ca acest hormon trebuia administrat de 3 ori pe zi, deci cu multa manopera. Se pot insa imagina sisteme de administrare fara ca omul sa intervina asa des.

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

mosunick

Multumim. Interesant. Cine a facut studiile astea si pe cati stupi?
Am auzit multe pareri (era vb de multietajati) conform carora daca au spatiu de construit/cladit, nu intra in frigurile roitului. Se intercala o noua magazie deasupra cuibului si totul era OK... Deci partea cu suprapopularea se confirma din mai multe surse.
"There is little difference in people, but that little difference makes a big difference. The
little difference is attitude. The big difference is whether it is positive or negative." - W. Clement Stone

stefan1

Citat din: mosunick din Decembrie 29, 2012, 09:42:20 AM
Multumim. Interesant. Cine a facut studiile astea si pe cati stupi?
Am auzit multe pareri (era vb de multietajati) conform carora daca au spatiu de construit/cladit, nu intra in frigurile roitului. Se intercala o noua magazie deasupra cuibului si totul era OK... Deci partea cu suprapopularea se confirma din mai multe surse.

  Sunt un cumul de factori care determina roitul. Spatiul de dezvoltare este numai unul dintre acesti factori si se manifesta diferit in functie de rasa. Carnica este una din rasele mai predispuse la roit si la care daca nu-i creezi din timp spatiul necesar, o sa roiasca.
  Studiile au fost facute de Marc Winston, profesor din 1988 de stiinte biologice la Simon Fraser University, din Burnaby, Canada. A scris " The Biology of the Honey Bee".
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

     Utilizari posibile ale substantei de matca (QMP)
Apicultirii din America o pot gasi  sub forma comerciala, produsul Bee Boost.
  Iata si cateva utilizari:
-  La roii la pachet. Acestia nu sunt doriti totdeauna cu regine. Se exporta de ex in Peninsula Araba sau in Coreea, pentru a mari populatia familiilor folosite la polenizari. Pentru a nu stresa albinele la transport, matca se inlocuieste cu administrarea substantei de matca, fara a se constata diferente in calitatea roilor la beneficiar. Pretul dozei de QMP este in jur de 2 $, mult mai putin decat o regina. Un roi la pachet fara regina costa ceva mai putin de 100 $ americani.
-  La atragerea roilor. Plasat in locuri accesibile, mareste sansele de a atrage roii.
-  La fecundarea reginelor. Plasat de exemplu pe un balon sau pe o prajina, feromonul mandibular atrage trantorii, creind o densitate necesara pentru imperechere. Atrage de asemenea si reginele, incat astfel se pot crea locuri de imperechere in apropierea stupinei, micsorand peicolele la care sunt expuse reginele la zboruri lungi.
In statiunile de fecundare a matcilor s-a constatat ca aplicarea de substanta de matca la nuclee preintampina parasirea acestora de catre lucratoare si maresc deci sansele de reusita. De asemenea s-a constatat ca dupa doua-trei cicluri de crestere a reginelor, nucleele care au primit si QMP erau semnificativ mai populate. Si procentajul de atci fecundate a crescut de la 65% la nucleele netratate, la 80 % pentru care au primit si QMP. Totusi se apreciaza ca la crescatoriile unde natural se realizeaza un procentaj de 75-80% reusita, nu mai renteaza aplicarea substantei de matca. Efectul ei este mai evident in conditii vitrege de imperechere, in conditii de vant sau la sfarsitul perioadei de crestere de matci.
  S-au facut si incercari de crestere a cantitatii de hrana adusa de albine, de sirop, turte sau polen, prin adaugarea de Bee Boost, dar nu s-a constatat un efect pozitiv.
  S-au mai facut studii cu componentele (cele cinci) din QMP, sa se vada care din ele determina agresivitatea unei regine fata de alta, dar nu s-au obtinut rezultate concludente. Am mai vorbit despre efectul synergic in cazul QMP + puiet necapacit asupra inhibarii instinctului de crestere de botci. Un efect asemanator este si intre componentele substantei de matca. Fiecare din componente are un efect redus asupra albinelor sau reginei. Numai luate impreuna si in proportiile bine stabilite se obtine efectul cunoscut al acestui feromon.
  S-a studiat si reactia albinelor fata de o albina pe care s-a aplicat foarte multa substanta de matca. Albinele se comporta fata de aceasta ca si cum ar fi o matca straina.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

dan sebastian

Ce stiti despre feromonii de matca sub forma de spray (imbuteliati in sprayuri) ?
0744999989, 0722842211<br />Nu apreciezi sanatatea la adevarata ei valoare decat cand o pierzi.

filip

Am incercat multe produse,asta a dat rezultate satisfacatoare la mine.
Intr-o zi au intrat doi roi ,eu zic ca nu de la mine.
E o splendoare sa urmaresti intrarea unui roi in lada......
http://www.stuparul.ro/feromoni/pasta-pentru-atractia-roiurilor-thomas.html
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. (Langston Hughes)

marian sima

Citat din: stefan1 din Decembrie 26, 2012, 01:05:31 AM
Ce rol are feromonul mandibular in viata familiei de albine?
Unul din cele mai importante roluri este impiedicarea lucratoarelor de a construi botci. La 8-10 ore de la disparitia reginei dintr-o familie, albinele incep sa transforme unele celule de albine in vederea cresterii de botci. Va hrani larvele mici din acele celule cu laptisor specific, incat din ele sa nu mai creasca albine ci regine. S-a constatat ca QMP e implicat in acest proces.
  S-au facut mai multe experimente pentru a constata modul cum influenteaza acest feromon procesul de crestere a botcelor. Astfel s-a luat un numar de stupi impartiti in 3 loturi, cu familii de putere egala: in primul erau familii la care s-au ridicat matcile, fara a li se administra ceva; in al doilea lot s-au inlaturat matcile, dar li s-a administrat QMP, pe o lamela de sticla, de 3 ori pe zi; al trielea lot martor, avea regine in regula. Se urmarea zilnic evolutia familiilor. In lotul martor evolutia a fost normala, nu au construit nici o botca. In lotul I , fara regine si fara administrare de feromon, s-a constatat ca deja dupa prima zi albinele au inceput cresterea a 5-8 botci. In lotul II fara regine dar cu administrare de QMP, inceperea cresterii botcelor a fost dupa a patra zi, si s-au construit mai putine botci (la 4 zile si numarul de larve mici din care se puteau creste regine era mai redus). Se poate trage concluzia ca nu numai lipsa substantei de matca influenteaza cresterea botcelor ci trebuie sa mai fie si alti factori. Unul din acesti factori este prezenta puietului mic. S-a facut alt experiment si la lotul II, fara regina dar cu substanta de matca, i s-a dat tot la doua zile faguri cu puiet mic. S-a constat ca in acest caz s-au construit si mai putine botce. Daca insa se administra puiet dar nu se administra feromonul, cresterea botcelor era ca la lotul I, deci administrarea puietului tanar nu avea nici un efect inhibitor. Concluzia este ca efectul inhibitor al puietului necapacit se manifesta doar in prezenta substantei de matca. Adica cei doi factori sunt sinergici.

De unde ai copiat aceste aberatii?

Orfanizeaza un stup diminieata si sa-mi arati mie botci luate in lucru seara,asta ar insemna ca botcile de salvare ar fi foarte bune deoarece albina ar lua in lucru larve cu varsta optima pentru a deveni matci bune.

Insa stim cu toti la ce perioada de la lipsa matci albina scoate sunetul de familie fara matca,stim cu toti ca albina o buna perioada de la disparitia matci cauta matca si asteapta sa se intoarca in stup ,dabia peste un anumit nr de zile albina trage botci si atunci larvele sunt prea in varsta pentru a mai iesi matci bune.

Nu degeaba Dan Margarit recomanda introducerea de larve in starter peste un anumit nr de zile.