Apicultura - Forum discuții Apiardeal

PLANTE ŞI ARBORI MELIFERI, TIPURI DE STUPĂRIT => ARBORI MELIFERI => Subiect creat de: stefan1 din Aprilie 07, 2017, 03:46:01 AM

Titlu: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 07, 2017, 03:46:01 AM
  Genul Acer cuprinde cca 120 (dupa alte surse 200)de specii de arbori (inclusiv cativa arbusti) originari din Europa, Asia, America de Nord sau nordul Africii. Numai in China cresc 99 specii de artar, dintre care61 doar acolo, alte 13 specii in Nepal, alte 8 in Pakistan.
  La noi in tara se intalnesc 5 specii spontane si 3 specii cultivate.
- Acer campestre = Jugastru
-Acer monspessulanum = Jugastru de Banat
-Acer platanoides = Arțar, Paltin de câmp
-Acer pseudoplatanus = Paltin, Paltin de munte
-Acer tataricum = Arțar tătărăsc, Gladiș
-Acer negundo = Arțar american, cultivat
-Acer ginnala = Arțar de Manciuria, cultivat
-Acer saccharinum = Paltin argintiu, cultivat

  In mare majoritate au niste frunze caracteristice, puternic zimtate, de forma unei palme, dar sunt si specii cu frunze compuse din 3, 5 sau 7 foliole. Frunzele cad toamna, dar cateva specii isi pastreaza frunzele si in anotimpul rece. La multe specii, toamna, frunzele se coloreaza in nuante de la galben la rosu.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: corneliuhrom din Aprilie 07, 2017, 06:12:18 PM
 =D> pt informatii ,sanatate d voastra si  :bzz: %%-.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 08, 2017, 04:14:41 AM
  Artarul american (Acer negundo)
Incep cu acesta pentru ca este o specie care infloreste devreme si pentru ca cineva a pus o poza cu acest arbore:

Citat din: cristicomanesti din Aprilie 05, 2017, 12:33:02 AM
Citat din: MirceaCalin din Martie 25, 2017, 08:01:57 PM
Încă o "necunoscută:
Am mai făcut o poză unui arbore de pe malul Mureşului, în drum spre târgul de la Blaj.
Era plin de albine.

Am vazut si eu acest arbore. Zici ca stupii agatati pe crengi. Care artar este? La 30 min dupa apusul soarelui au plecat albinele din el. E un arbore ce trebuie avut.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 08, 2017, 05:20:39 AM
  Deci este vorba de artarul american.
  In prima postare am spus ca este o specie cultivata. In realitate specia este originara din America de Nord, din partea de este si centru a SUA dar intins de fapt in toata tara si in sudul Canadei. In Europa a fost adus dupa 1600 in Anglia si dupa 1700 in Franta, ca arbore ornamental, dar s-a adaptat foarte bine si chiar a devenit un arbore invaziv.
  E un arbore destul de inalt, de 1-=20 m inaltime si un diametru de 40-60 cm. Scoarta este neteda si gri (i se spune si artarul-de-cenusa), dar se mai inchide la culoare cu vremea. De multe ori insa scoarta e acoperita de muschi, devenind verde. Are coroana larga si neregulata, cu lastari crescuti spre interior ca in poza. La batranete trunchiurile se inclina puternic sau chiar se culca la pamant. Ramurile se rup usor la vant sau pe iarna si coroanele au urmele acestor evenimente.
  Frunzele, spre deosebirea la majoritatea speciilor de artar, sunt compuse din 3, 5 sai 7 foliole. Din cauza frunzelor compuse ca ale frasinului, in germana se numeste si Eschen-Ahorn (artarul-frasin). Daca are numai 3 foliole, caea finala este lobata si mai mare. Frunzele sunt foarte subtiri, cu verde intens pe partea superioara si mai deschis din cauza unor perisori fini pe dos.
  Este o specie dioica, adica florile feminine si cele masculine cresc pe arbori diferiti. Florile masculine sunt sub forma de manunchiuri subtiri suspendate, in varf cu sacii poleniferi la inceput de culoare mai rosie, apoi devin mai galbeni. Pentru ca polenizarea aste facuta de vant (e o specie anemofila), arborele nu investeste in elemente care sa faca florile atractive pentru insecte, cum ar fi petale, parfumuri sau nectar. Compenseaza prin producerea a cantitati mari de polen, care raspandit de vant sa ajunga si pe florile feminine. Prin acest mod de raspandire a polenului prin aer, el poate fi inhalat de oameni si are un oarecare potential alergen la persoanele alergice. Florile feminine sunt si mai putin spectaculoase, tot fara petale dispuse tot intr-un fel de struguri care atarna.
  Fructele sunt caracteristice pentru artari, cu doua aripioare, in cazul acesta formand un unghi ascutit avand in mijloc samanta care se maturizeaza repede si poate fi dusa de vant sau de ape. Ele cresc doar pe arborii feminini si de asemenea sunt adesea infertile, daca in vecinatatea arborelui femel nu este si unul masculin.
Uite si cateva poze:
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 09, 2017, 05:23:16 AM
  Ca cerinte de sol, specia nu este pretentioasa. Ii place solurile fertile dare se face si pe soluri sarace. De asemenea se intalneste in special in locuri umede, rezistand chiar si la baltiri, dar nu in masura in care rezista arinii sau salciile. Cu toate acestea este o specie care rezista foarte bine la secete si poate si pentru asta a fost raspandit de amerindieni in locuri din preerii in care putini copaci rezistau. E o specie care are o crestere rapida in primii ani (pana la 16-20 de ani), dar apoi ritmul de crestere scade. Durata de viata este de 60-80 de ani, rar de 100, dar in conditii de oras doar de 30 de ani. Primele flori le face tarziu, a 10 ani sau chiar mai multi in zone mai reci. Are o foarte buna rezistenta la frig, rezista la geruri de -30oC dar rusii spun ca rezista chiar si la -60o.
  Este o specie rezistenta la praf, fum sau alti poluanti si deci poate fi folosit ca arbore stradal sau in parcuri. Din pacate lemnul rigid se rupe usor la vanturi sau zapezi mari, punand in pericol persoanele sau masinile din zona. Rusii il critica violent, spunand ca spre deosebire de alte specii care improspateaza aerul in orase, acesta emana substante care combinate cu gazele de masina devin toxice. De asemenea ruperea frecventa a ramurilor produce rani in care se incubeaza ciuperci daunatoare care uneori pot duce chiar la moartea arborelui, dar constituie o sursa de infestare pentru alte specii. De asemenea larvele unui flutur (fluturele alb american) se inmultesc masiv pe aceasta specie dar pot apoi trece si devora si alte specii din habitat.
  Lemnul este de culoare alba sau alb-galbui dar se mai ingalbeneste cu timpul. Este putin rezistent la putrezire. Inelele de crestere sunt greu vizibile.Lemnul e moale, usor, cu alburnul extins si adesea putin rosiatic din cauza unor fungi. Principalul dezavantaj este fragilitatea si de aceea nu prea este folosit in industrie. Totusi unele surse spun ca se foloseste pentru parchet, fiind rezistent la uzura. Se mai foloseste pentru pasta de celuloza in industria hartiei sau ca lemn de foc. Are putere calorica mica dar produce putina cenusa si unii zic ca ajuta la curatirea cosurilor de depuneri. Carbunii din lemnul lui erau folositi de unele triburi de amerindieni sa se tatueze.
  Inmultirea se face prin seminte, care pot fi duse de vant pana la 1 km de arborele-mama, dar mult mai departe daca sunt luate de apa. Maturarea semintelor are loc in august-septembrie, dar cad din copaci pe rand pana primavara. Incoltesc repede in locuri umede, de aceea se intalnesc in special in apropierea apelor. In primul an deja poate creste pana la 60 cm inaltime. Sub locul unde crengile se rup, cres noi lastari care se dezvolta cu rapiditate. Si daca se taie trunchiul, pe ciotul ramas sunt muguri in asteptare din care vor creste mai multi lastari cu crestere rapida. Se poate si altoi.
  Frunzele acestei specii, la putrezire secreta anumite substante care inhiba cresterea altor specii, astfel ca sub aratarii americani sunt putine specii de buruieni sau arbori care pot sa creasca.
  Sunt cateva varietati de artar american
Acer negundo subsp. negundo
Acer negundo subsp. californica
Acer negundo subsp. interius
Acer negundo subsp. mexicanum

la care se adauga alte varietati ornamentale cu frunze colorate, varietati de talie mai mica (sub 7 m).
 
  Importanta melifera
  Artarul american infloreste in conditiile de la noi de la sfarsitul lui martie si in aprilie. Florile masculine apar in grupuri de 5-15, fiecare floare are 4-6 stamine lungi si subtiri si antere rosiatice. Florile feminine sunt in receme de 4-9 flori fiecare avand cate 2 pistile lungi si subtiri, de culoare verzuie. Referintele despre oferta de polen si nectar la aceasta specie sunt putine. Unele surse dau totusi productii de 1-200 kg miere/ha, dar alte surse spun ca nu are secretie de nectar, ceea ce eu inclin sa cred, cum au speciile anemofile (polenizate de vant). Oferta de polen este medie, dar totusi stuparii vorbesc de o buna vizitare de catre albine si e valoros fiind un polen timpuriu. E de culoare galben-deschis.
 
In general speciile de artar sunt furnizoare si de mana produsa de o afida (Peryphyllus acericola), cam in luna mai. Poate de acolo se da acea productie de miere. Mierea e de culoare inchisa si cu aroma de caramel.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: sfantul spiridon din Aprilie 09, 2017, 03:36:20 PM
sper sa nu poluez topicul,
am in zona bazei melifere foarte mult artar tatarasc. 1000 de artari - 1hectar, zona mea ar avea cam 5 hectare de arbore dispersat si adunat de mine pe principiul prezentat mai sus. De pesfe 10 ani ma bazez pe acesta;din mila unora in fiecare an, mai putin. Datele care indica 1000 de kg/ hectar sunt plasmuiri. Paralela salcam-artar, in practica as gira-o cu un raport1000-200
Titlu: Re: Artarul
Scris de: tinumaftei din Aprilie 09, 2017, 05:48:29 PM
Și stupii sunt 1:3 la arțar/salcâm și temperatura este semnificativ mai redusă în timpul infloririi arțarului vs salcâm!
Titlu: Re: Artarul
Scris de: sfantul spiridon din Aprilie 10, 2017, 09:08:53 PM
Citat din: tinumaftei din Aprilie 09, 2017, 05:48:29 PM
Și stupii sunt 1:3 la arțar/salcâm și temperatura este semnificativ mai redusă în timpul infloririi arțarului vs salcâm!
am luat in calcul aceste variabile. acum 10 ani inflorea undeva in jurul datei de 1 mai. acum se suprapune cu salcamul. nu sunt de acord cu raportul tau1:3
nu am notat date despre vreme, grafice, rame cu puiet etc. e doar o parere cum ca valoarea lui melifera este exagerata de catre literatura de specialitate
Titlu: Re: Artarul
Scris de: NYK74 din Aprilie 10, 2017, 11:35:47 PM
Citat din: sfantul spiridon din Aprilie 10, 2017, 09:08:53 PM
[/quote/]
. e doar o parere cum ca valoarea lui melifera este exagerata de catre literatura de specialitate
Poți fi mai explicit?Ce cantitate se obține în general de la acest tip de arbore ?
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 11, 2017, 09:01:24 AM
  Artarul tataresc (Acer tataricum) sau Gladis
  Sunt mai multe subspecii, in Europa si Asia si duse apoi si in America de Nord, unde a devenit invaziva, a format chiar paduri sau se foloseste ca perdele antivant.
  Subspecia de la noi se numeste Acer tataricum ssp. tataricum, intalnita din Austria, Ungaria, Serbia, Albania, Bulgaria, Turcia, Ucraina, sudul Rusiei, Armenia, Georgia.
  E un arbore de talie mica (3-5m), rar ajunge la 12-15m inaltime. Trunchiul e scurt, cu diametrul de 20-50 cm. Coroana este densa, cu ramuri cotite. Durata de viata e destul de mare (2-300 de ani), dar e o specie cu crestere lenta. Coaja e gri-inchis, neteda la tinerete, apoi si mai inchisa si usor striata. Lemnul nu are o calitate deosebita si, corelat cu acea crestere lenta, face ca specia sa nu prezinte interes forestier, lemnul folosindu-se in special ca lemn de foc.
  Frunzele sunt ovale, cu marginele dintate, de cele mai multe ori nelobate sau cu 2 lobi mici (vezi poza). Culoarea e verde inchis pe fata superioara fara perisori, iar pe dos au ceva perisori pe traseul nervurilor. Toamna se coloreaza in nuante de galben pana la portocaliu sau rosu.
  La flori se deosebeste de artarul american de care am vorbit. Are florile dispuse intr-un fel de strugure de 2-6 cm lungime, orientat in sus, care contine 5-10 flori sau chiar mai multe (vezi poza). Florile sunt hermafrodite (contin si stamine si pistil) dar sunt si unele flori numai masculine. O situatie asemanatoare se intalneste si la paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) sau la lamai. Fiecare floare are 5 mici petale albe sau verzui, 8 stamine si un pistil. Florile sunt mirositoare si au glande nectarifere, fiind polenizate de insecte. Perioada de inflorire este in luna mai.
  Fructele sunt cele caracteristice artarilor, numite samare, cu doua aripi care la aceasta specie sunt dispuse intr-un unghi ascutit, uneori aproape paralele. Se maturizeaza in septembrie-octombrie si cad pe rand. Au putere mare de incoltire.
  Pentru albine aceasta specie ofera polen si nectar. Totusi referintele in special despre artarul tataresc sunt destul de putine si contradictorii. Am vazut ca la noi se vorbeste de productii de 600 sau chiat 1000kg miere/ha. Am gasit la italieni ca se da pentru aceasta specie alaturi de Acer pseudoplatanus cea mai mare productie de miere dintre speciile de artari, 100kg/ha, eu zic ca mai plauzibil. Cum am mai spus, speciile de artar pot produce si miere de mana.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: Eugen B din Aprilie 11, 2017, 08:11:00 PM
La mine in zona vad mai multe specii de artar, din pacate doar oamenii au plantat ici colo 1-2, cred ca am 10-20 in tot satul.
Nu prea e zona de artar la mine, sunt alte zone unde sunt hectare intregi
Titlu: Re: Artarul
Scris de: sfantul spiridon din Aprilie 11, 2017, 10:37:23 PM
Citat din: NYK74 din Aprilie 10, 2017, 11:35:47 PM
Citat din: sfantul spiridon din Aprilie 10, 2017, 09:08:53 PM
[/quote/]
. e doar o parere cum ca valoarea lui melifera este exagerata de catre literatura de specialitate
Poți fi mai explicit?Ce cantitate se obține în general de la acest tip de arbore ?
cantitatea nu este notabila dar mierea are un parfum ireal. o singura data am fost incantat, nu se defrisase atat de mult. cu o familie pregatita ca pentru salcam nu poti scoate mai mult de 5 kg. Anul de exceptie de care imi amintesc confirma regula. o sa fac o apreciere mai exacta anul acesta. o buna cantitate merge in puiet. asta se poate contabiliza usor.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: NYK74 din Aprilie 12, 2017, 12:15:00 AM
Fiind intr o zonă de fîneață- pădure,am remarcat pe jos la unii arbori,semințele care sunt în pozele puse de dl.Stefan 1.Acum dacă nu cumva fac confuzie cu un alt arbore care are semințele la fel,poate fi vorba de arțari.Oricum nu sunt tare mulți. Am să aprofundez cind am timp.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 12, 2017, 05:35:59 AM

   Nu sunt alte specii in afara de genul Acer cu astfel de seminte. Dar vezi ca datorita formei, aceste seminte pot ajunge pana la un km departare de arborele-sursa.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 15, 2017, 03:06:29 AM
  Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)
  E un arbore impunator, care poate ajunge la 25-30m (un exemplar din Franta avea 42m). Are si o durata de viata mare, 250-300 de ani dar se pare ca poate atinge si 500 de ani.
  Este arborele reprezentativ al genului Acer, primul care a dat numele acestui gen, descris de marele naturalist suedez, Linneus. Numele vine de la cuvantul latin "aceris"="ascutit" (de unde vin in romana cuvintele 'ager' sau 'a ageri' care la noi inseamna a ascuti foarte bine). Se presupune ca 'ascutit' se refera la varful frunzelor sau poate la faptul ca din lemnul lui rezistent se faceau inainte sulite sau varfuri de sageti. Plinius face referiri la acest arbore. Al doilea cuvant din denumire, fals platan, este pentru a-l deosebi de Acer platanoides (paltinul de camp, cu care se aseamana. Denumirea engleza de "sycamore" provine din greaca veche, dar ar putea crea confuzii. In Biblie se vorbeste de un arbore "sicomor" care se aseamana cumva cu paltinul de munte, dar face altfel de fructe si apartine altui gen de arbori. Acel arbore (Ficus sycomorus) (vezi poza), tradus in Biblie fie ca 'Sicomor' fie ca 'Smochin de Egipt' este amintit in Cartea lui Amos (7:14) cand acesta spune preotului din Betel "eu nu sunt prooroc ci pastor si culegator de sicomore" (acestea sunt fructe dulci, comestibile iar pentru animale se zice ca le sporeste productia de lapte). In Noul Testament, evanghelistul Luca relateaza la inceputul capitolului 19 cum Zaheu s-a urcat intr-un sicomor ca sa il vada pe Iisus. In alta traducere se spune ca Zaheu s-a urcat intr-un dud.
  Ca arie de raspandire, paltinul de munte se intinde in mai toata Europa, dar totusi, cum ii spune numele, creste in zonele mai inalte, in Alpi pana la 2000m, dar la latitudini mai mari, altitudinea superioara de creste e mai mica. Fiind o specie valoroasa, este cultivat si in alte zone (America, Australia, Noua Zeelanda etc). De asemenea se cultiva in parcuri sau pe strazi, fiind rezistent la poluare si chiar la sarea care se administreaza iarna pe strazi. Uneori se foloseste si ca perdele de protectie contra vantului, zapezilor si chiar a zgomotului. In mediile naturale se gaseste mai mult in amestec cu alte specii cum ar fi fagul sau bradul, in paduri aerisite. Daca creste singur, dazvolta o coroana larga, diametrul coroanei fiind mai mare decat inaltimea.
  Radacinile sunt de suprafata, pana la 1,5 m, dar dezvolta un sistem de radacini puternice si puternic ramificate, adevarate retele. Interesant ca in radacini sunt inglobate ciuperci dintr-o specie care fixeaza fosforul folosit de arbore, care la randul lor alimenteaza cu seva aceste ciuperci.
  Coaja la exemplarele tinere este neteda si mai deschisa. La copacii maturi coaja se descuameaza intr-un fel de solzi sub care se vede ub akt strat de coaja mai neted si mai deschis la culoare. Acest aspect al cojii il deosebeste de paltinul de camp (cu care se aseamana la prima vedere la trunchi si frunze).
  Frunzele sunt palmate, destul de mari, de culoare verde inchis pe fata superioara si mai cenusii pe spate, unde au si mici perisori.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: NYK74 din Aprilie 15, 2017, 03:54:40 PM
Ultimul tip prezentat,îl am chiar alături la un vecin.Are ciorchinii de floare îmbobociți chiar în acest moment.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 16, 2017, 03:19:56 AM
  Florile
  Sunt dispuse in paniculi penduli (ciorchini orientati in jos), continand 20-50 de flori (sau mai multe) de culoare galben-verzui. Infloreste dupa aparitia frunzelor, in conditiile de la noi in luna mai, mai tarziu la altitudini mai mari.
  Florile acestei specii sunt foarte interesante si un exemplu de adaptare a speciei pentru perpetuarea de exemplare viguroase. Exista o mixtura de tipuri de flori, chiar in aceiasi inflorescenta. Majoritatea florilor sunt bisexsuate, adica au si stamine si pistil. Exista insa si flori doar masculine morfologic si functional, care deci nu pot face seminte. Florile morfologic bisexsuate functioneaza de cele mai multe ori fie ca flori masculine fie ca flori feminine. Toate tipurile de flori produc polen, dar polenul florilor functional feminine este infertil. Toate tipurile de flori produc nectar, dar s-a constatat ca cele functional feminine produc mai mult nectar si cu o mai mare concentratie de zahar.
  Pentru a impiedica autopolenizarea, in fiecare arbore florile masculine sau functional masculine infloresc fie inainte fie dupa inflorirea florilor functional feminine. Momentul trecerii de la inflorirea florilor masculine la cele feminine este ales dupa mecanisme complicate, uneori in acelasi copac momentul este diferit la etajul inferior fat de momentrul schimbarii in etajul superior. Iarasi foarte interesant, la acelasi arbore intr-un an pot inflori intai florile feminine si in alt an infloresc intai cele masculine. De asemenea momentul inceperii infloririi intr-o populatie de copaci este diferit de la exemolar la exemplar, astfel se poate asigura permanent polenizarea incrucisata.
  Florile au 5 sepale, 5 petale si 8 stamine. Florile nu se deschid complet in nici o faza a infloririi, dar albinele ajung la polen si mai cu seama la nectarul bogat. Cu aceasta decalare de inflorire, perioada de inflorire a speciei este ceva mai mare ca la alte specii de artar.
  Fructele, ca la toti artarii, sunt samare cu 2 aripioare dispuse intr-un unghi de 60-90o. Samanta propriuzisa este mai voluminoasa ca la alte specii de artar, daci samarale sunt mai umflate la baza. Se coc la cca 6 luni de la polenizare si cad pe rand din copaci, putand fi raspandite si de vant, cu atat mai departe cu cat arborele este situat mai sus si este mai inalt. Sunt consumate si de pasari.

  Utilizari
Lemnul este printre cele mai valoroase dintre foioasele de la noi. Se foloseste in industria mobilei sau la accesorii, dar e si unul din cele mai bune esente de rezonanta ,folosit la confectionarea de instrumente cu coarde, in luterie, dar si la instrumente de suflat sau de percutie. La instrumentele cu coarde din el se fac atat grifurile cat si corpul instrumentului, cu exceptia fetei superioare care se face de obicei din molid.
Lemnul e alb spre galben-pai, cu luciu matasos, razistent la uzura, se preteaza la prelucrari, se poate si curba. Din el se fac si podele, parchet, un furnir valoros (uneori are o textura ondulata, care ii mareste valoarea). E un excelent lamn de foc.
  Frunzisul poate fi folosit ca furaj la capre si oi, dar semintele consumate de cai se pare ca le produc o maladie foarte periculoasa (miopatia atipica a cailor), cauzata de o toxina produsa de o ciuperca dezvoltata pe seminte. Aceeasi boala o produce si semintele de artar american, de care am vorbit.
  Folosit ca arbore stradal sau din parcuri (in Timisoara sunt cativa de o satatura impunatoare) sau ca arbori de protectie contra vanturilor si zapezii.
  Sucul recoltat primavara are un continut de cca 4% zahar si poate fi consumat ca must sau vin. La inceput este transparent, dar apoi devine maro. S-a incercat cu secole in urma sa se extraga din el zahar, dar pana la urma sfecla de zahar s-a dovedit mai eficienta.
  Pentru apicultori furnizeaza un cules mediu de polen (de culoare galben-verzui) si bogat de nectar. Florile sunt vizitate de albine si pe vreme rea, cand alte flori nu mai sunt vizitate. Mierea este de culoare deschisa, usor aromata si cristalizeaza fin, pastos. Italienii ii dau, ca si artatului tataresc, o productie de 100 kg miere/ha, cea mai mare dintre speciile de artar. Da si miere de mana, dar dupa unele surse mai putina decat paltinul de camp.
  Din pacate specia intrea tarziu pe rod, primele flori aparand dupa 20-25 de ani, in conditii mai grele chiar la 40 de ani. Infloririle au loc in fiecare an, dar in unele zone o inflorire mai abundenta are loc cam la 3 ani o data.
  Are si o seama de daunatori, de care nu mai vorbesc.

PS. Frunzele acestei specii sunt palmate, cu 5 lobi. Apar insa frecvent unele incrucisari cu alte specii de artar care infloresc in aceeasi perioada si in acelasi areal si apar hibrizi la care lobii inferiori sunt foarte putin dezvoltati si frunzele apar ca trilobate.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: sfantul spiridon din Aprilie 16, 2017, 04:09:03 PM
Mai sunt trei zile pana la înflorire. Stiu asta pentru ca in jurul florilor nedeschise sunt o mulțime de gaze si albine sălbatice care asteapta.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: sfantul spiridon din Aprilie 16, 2017, 04:28:53 PM
Sau
Titlu: Re: Artarul
Scris de: sfantul spiridon din Aprilie 16, 2017, 04:31:12 PM
 :bzz:
Stanga-paducel
Dreapta-artar
Spate-jugastru
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 18, 2017, 05:00:22 AM
  Paltinul de camp (Acer platanoides)
Este destul de asemanator cu paltinul de mute si, contrar numelui, e o specie mai mult monticola decat de ses.
E originar din Europa, unde se extinde in aproape toate regiunile, din sud pana sus in Suedia si Norvegia (se si numeste in engleza 'Norway maple'='artar norvegian'. Oricum, in zona nordica se extinde mult mai mult spre nord decat oricare alta specie de artar. In Asia se intinde pana in Georgia si Armenia, chiar si in Afganistan. Dar in afara ariei naturale de raspandire, paltinul de camp este raspandit si in America si chiar in Australia si Noua Zeelanda. In America aceasta specie a fost folosita mult ca arbore stradal, mai cu seama dupa 1950, cand o boala produsa de un gandac provenind din Olanda a distrus masiv exemplarele de ulm folosit foarte mult in orasele americane ca arbore stradal. De cand boala s-a extins, SUA au pierdut cam 3/4 din popilatia de cca 77 milioane de ulmi din tara. Si in Canada gandacul a facut ravagii si se cheltuiesc sume mari de bani pentru a tine sub control raspandirea lui (ex in multe zone e permisa taierea ulmilor numai in lunile de iarna, pentru ca ranile produse copacilor atrag acel gandac in vremea cand el este activ). In multe din zonele unde paltinul de camp a fost introdus, a devenit o planta invaziva, incat acum este chiar interzis spre plantare in anumite regiuni: in 20 de state americane e considerat ca specie invaziva si de asemenea in cateva provincii din Canada. Acelasi statut il are in Australia (unde a invadat unele paduri de eucalipt) si Noua Zeelanda. In America de asemenea inlocuieste unele specii autohtone de ex specii valoroase de stejar iar in Canada chiar artarul de zahar (a carei frunza e pe drapelul Canadei). Pe langa faptul ca paltinul de camp produce multe seminte cu putere buna de germinare, prin radacinile superficiale se pare ca saraceste solul incat sub el nu mai creste nici iarba. Se suspecteaza ca schimba compozitia solului, afectand unele microorganisme din sol sau unii vorbesc chiar de inhibitori de crestere pentru alte specii, deoarece s-a constatat ca in paduri mixte, in prezenta paltinului de camp, alte specii se dezvolta mai incet decat daca n-ar fi in vecinatatea lui, dar paltinul de camp nu este afectat de vecinatatea acestor specii. In Europa se gaseste aproape exclusiv in paduri de amestec fie cu fag sau brad (in zone mai inalte) sau cu tei, stejar sau alte specii. Uneori este si la marginea padurilor, dar si in Europa este un arbore stradal raspandit.
  Are o talie inalta de 20-30m si o crestere rapida in special in prima parte a vietii. Se dau orientativ niste cifre: la 5 ani poate ajunge la 5 m inaltime si 4 m latimea coroanei; la 10 ani la 10 m inaltime si 8 m coroana iar la 20 de ani la 20 m inaltime si 16 m deschiderea coroanei. Alte surse dau o crestere de 75cm/an in inaltime si 50cm/an in coronament. Forma coroanei este elipsoidala, dar daca creste in loc deschis devine aproape sferica. Are o coroana densa si poate si din aceasta cauza sub el nu prea creste iarba.
  Grosimea trunchiului poate ajunge la 1-1,2 m diametru dar sunt si exemplare mai groase.
  Ca durata de viata se apreciaza o varsta medie de 150 de ani, dar pot uneori sa atinga 250 de ani. Arborii stradali au insa o viata mult mai scurta, de cca 60 de ani. Ca si alte specii de artari, din trunchiul ramas dupa taiere pot creste lastari vigurosi.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 21, 2017, 06:05:25 AM
 Paltinul de camp are radacini de suprafata, puternice, care formeaza o retea. In orase, unde nu au suficient loc de extindere, acestea se pot infasura in jurul proriului trunchi si sa il stranguleze. de asemenea poate produce pagube constructiilor si amenajarilor din zona.
  Tulpina e de culoare gri-maro si neteda in tinerete, apoi apar fisuri longitudinale (spre deosebire de paltinul de munte care formeaza solzi pe coaja). Culoarea devine inchisa pana aproape de negru la arborii batrani. Grosimea coji e de cca 1 cm. Ramurile, si la aceasta specie se pot rupe destul de usor la vanturi sau zapezi si pot - in cazul arborilor stradali - sa avarieze constructii sau masini sau chiar sa accidenteze oameni.
  Frunzele sunt mari, cu un petiol lung. Au o forma caracteristica (vezi poza), cu 5 lobi, puternic zimtate pe margini, cu niste varfuri mai ascutite ca la alte specii de artar [in grmana se numeste Spitzahorn (Spitz=ascutit; Ahorn=artar)]. E o specie care infrunzeste ceva mai repede decat alte specii de artar si pastreaza in toamna frunzele mai mult. Toamna frunzele se coloreaza in galben si uneori in alte nuante pana la rosu-portocaliu. Fiind si un arbore de parcuri si stradal, s-au creat varietati cu o coloratie a frunzelor in multe nuante, de asemenea si o varietate pendula (cu crengi 'plangatoare', care 'curg' in jos).
  Fructele sunt tot samare, caracteristice genului Acer, la aceasta specie cele doua aripioare sunt dispuse in unghi optuz, aproape de 180o. Semintele sunt aplatizate, spre deosebire de paltinul de munte la care la baza aripioarelor semintele au o forma bulboasa. Forma aerodinamica a semintelor le imprima acestora in cadere o miscare de rotatie destul de mare, de peste 20 rotatii/sec. Aceasta rotatie creeaza o forta portanta similara aripii rotitoare, care prelungeste mult timpul de cadere, permitand astfel vantului care le-a desprins de pe ramuri sa le duca cat mai departe de copac.Maturarea are loc pe la sfarsit de octombrie si noiembrie si cad din copaci pe rand. Pantru incoltire samanta are nevoie de o perioada de cca 3 luni la temperaturi scazute, sub 3-4oC. In primavara, destul de devreme, la umezeala semintele incoltesc in mai putin de o saptamana. Semintele pastrate in casa, in conditii uscate, isi pierd capacitatea de germinatie.

  Florile sunt sub forma de buchete de 15-30 deflori, orientate in sus. Au o culoare galben verzuie, usor parfumate. Paltinul de camp este preponderent dioic, adica are flori feminine si masculine dispuse pe arbori separati, dar sunt si flori hermafrodite si arbori care au ambele tipuri de flori. De fapt florile feminine au si staminele, dar care nu produc polen. Pun o poza cu o floare filmata de aproape care explica mai bine ca mine alcatuirea florii. Se observa ca o floare are 5 petale si 5 sepale. Acestea sunt dispuse alternativ, sepalele sunt putin mai mici si putin mai verzui decat petalele. In mijloc este pistilul care de fapt sunt doua pistile unite, separate doar in varf. In partea de jos este ovarul dar si rudimentul de aripioare. Staminele sunt dispuse pe un inel carnos care inconjoara baza pistilului iar intre pistil si inel sunt dispuse glandele nectarifere. In poza se vede nectarul abundent care a umplut baza florii si a depasit marginile inelului.
  Paltinul de camp infloreste dupa zona intre inceputul lui aprilie si sfarsitul lui mai. Florile infloresc inainte sau concomitent cu aparitia frunzelor, fata de paltinul de munte la care florile incep dupa ce au dat frunzele.

  Ca importanta apicola se stie ca are o oferta medie de polen (galben-verzui) si bogata de nectar. Totusi sunt controverse in ce priveste productiile. Italienii vorbesc de doar 40Kg/ha, dar rusii si ucrainenii dau o productie de miere de 200kg/ha. Se poate si ca productia de nectar sa fie diferita in functie de zona. Si despre artarul tataresc se spunea ca la noi in tara da cele mai mari productii fata de alte tari.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 21, 2017, 06:14:22 AM
 Rog pe cineva care cunoaste ucraineana sa traduca textul de mai jos care parca vorbeste si de ceva miere de mana.

Медоносна, деревинна, харчова, кормова, танідоносна, фарбувальна й декоративна рослина. Клен звичайний високопродуктивний весняний медонос і пилконос. На жаль, слабкі сім'ї використовують з нього взяток тільки для розвитку розплоду та власного харчування і лише сім'ї, які вийшли з зимівлі сильними, нагромаджують у вуликах від 4 до 8 кг кленового меду в запас. Медопродуктивність — понад 200 кг з 1 га. Мед з клена звичайного світлий, запашний, приємний на смак.

Клен татарський зацвітає пізніше від інших видів клена — наприкінці травня. Це теж високопродуктивний медонос. Він забезпечує підтримуючий взяток після відцвітання плодових дерев. У районах масового поширення забезпечує продуктивний взяток. Бджоли збирають з нього й пилок. Медопродуктивність його — близько 120 кг з 1 га.

3 клена-явора бджоли теж беруть пилок і нектар, за медопродуктивністю він поступається перед кленом звичайним, але має ту перевагу, що виділяє нектар за будь-якої погоди і бджоли беруть з нього чималий взяток. Медопродуктивність клена-явора 100–120 кг/га, в західних районах України дає продуктивний взяток. Слід зауважити, що на кленах іноді з'являється медв'яна роса, з якої бджоли виробляють шкідливий для них мед. Клени дають прекрасну деревину. Вона щільна, тверда, міцна, колеться туго, у клена-явора, крім того, досить гнучка; деревина білого кольору, у клена звичайного з жовтуватим, а у явора з червоним відтінком з красивими серцевинними променями, легко обробляється і полірується. 3 неї виробляють меблі й музичні інструменти, використовують її в машинобудуванні, авіабудуванні, для виготовлення фанери і токарних виробів. Особливо ціниться деревина клена-явора.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: bmdna din Aprilie 21, 2017, 11:33:46 AM
Da, la varietatea Клён я́вор, care in romana ar fi paltin de munte, textul spune (pe langa faptul ca produce nectar in orice conditii de vreme si alte aspecte) ca uneori produce mana din care albinele produc miere daunatoare pentru ele.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 22, 2017, 05:58:02 AM
  Multumesc pentru traducere. Stiam ca este macar un cunoscator de ucrainiana, dar stiam si ca este foarte ocupat si nu stiam daca mai are timp de forum.   =D>

  O sa mai apelez, daca e posibil, ca ucrainenii au o apicultura foarte puternica si, corespunzator, mai multe referiri de interes apicol in articole despre diverse specii vegetale.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: bmdna din Aprilie 22, 2017, 07:25:10 AM
Citat din: stefan1 din Aprilie 22, 2017, 05:58:02 AM
  Multumesc pentru traducere. Stiam ca este macar un cunoscator de ucrainiana, dar stiam si ca este foarte ocupat si nu stiam daca mai are timp de forum.   =D>

  O sa mai apelez, daca e posibil, ca ucrainenii au o apicultura foarte puternica si, corespunzator, mai multe referiri de interes apicol in articole despre diverse specii vegetale.
Domnule Stefan, ati intuit corect, sint cam ocupat si devin din ce in ce mai ocupat. Totusi imi gasesc timp si pentru forum, pentru subiectele interesante pentru mine. Eu personal nu prea am mai postat pentru ca nu prea am mai avut subiecte interesante. Am vrut sa fac un film cu dezvoltarea celor trei colonii care au fost formate din cele trei matci care au iernat impreuna. Dar iarna mi-a stricat planul. Daca doriti pot sa traduc complet fragmentul respectiv. Oricum, daca va mai fi nevoie, voi mai traduce.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 26, 2017, 05:12:27 AM
  Jugastrul sau Acer campestre
  Este specia de artar cu cea mai mare arie de raspandire naturala, in aproape toata Europa, nordul Africii, Asia  pana in Caucaz, si in sudul Marii Negre si a Marii Caspice. In sudul Angliei e singura specie nativa de artar. Ajunge si in tarile nordice dar nu la latitudinile la care ajung alte specii de artar. Este mult raspandit si in afara ariei naturale ca specie cultivata  ca arbore stradal sau din parcuri sau ca perdele de protectie.
  Este un arbust sau un arbore de talie mai mica. Ajunge la 10-15 m inaltime, dar in Caucaz creste pana la 25 m.
  Se intalneste mai mult la campie sau deal, pana la 5-700 m altitudine, in Rusia si peste 1000 m. E o specie iubitoare de caldura, chiar uneori poate fi sensibila la geruri. Nu e pretentioasa de soluri, doar in cele puternic acide sau nisipoase sau prea aride sau in care apa balteste nu creste. Prefera solurile putin bazice (calcaroase), bogate, permeabile, dar se face si pe pante pietroase. E destul de tolerant cu lumina, totusi se gaseste mai mult la marginile padurilor sau in cranguri, dar si in paduri de stejar, carpen, fag etc. Tolereaza poluarea citadina si sarea administrata pe strazi, de aceea e bun ca arbore stradal. Faptul ca are o talie mai mica si o crestere inceata, de asemenea pentru ca tolereaza tierile, il face potrivit ca arbore stradal pe strazi mai inguste. cum am spus, suporta bine taieri repetate (frunzele si ramurile se pot folosi ca hrana pentru capre, oi sau chiar vaci, ba se pot chiar insiloza). Totusi nu e bine ca taierile sa se faca primavara, ca arborii 'sangereaza'.
  Trunchiul de obicei scurt sau ramificat de jos (vezi poza), poate fi dirijat si pentru o statura mai inalta. Ajunge la un diametru de 60-80 (100) cm. Coaja e subtire, maronie-gri (in germana se numeste si Weissahorn = artar alb), cu fisuri longitudinale odata cu cresterea in varsta. Coroana este densa si sferica sau elipsoidala. Este o specie cu crestere lenta. Primele flori le da la varsta de 15-25 de ani. Traieste 150-200 de ani dar sunt si exemplare mai longevive. In Germaia sunt cca 600.000 de exemplare de jugastru, dintre care 400.000 in Bavaria. Tot in Germania este obiceiul ca anual un arbore sa fie declarat 'Arborele anului', cu scopul de a-l aduce mai mult in atentia publicului si a specialistilor. Jugastrul a fost desemnat 'Arborele anului' in 2015.
  Frunzele sunt 3-5 lobate, cu varfurile boante, mai mici decat la alte specii de artar, de culoare verde mai inchis in partea superioara si mai deschisa pe fata inferioara. Daca se rupe petiolul unei frunze sau o ramurica mica, apare o seva laptoasa, spre deosebire de majoritatea speciilor de artar la care seva este limpede. O seva laptoasa mai are si paltinul de camp. Exista o variabilitate a aspectului frunzelor iar recunoasterea ca specie se face dupa analiza mai multor elemente morfologice ale arborilor, in special dupa forma fructelor. Toamna in octombrie frunzele inainte de cadera capata o culoare galben-aurie si mai rar portocalie sau rosiatica.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 27, 2017, 05:03:57 AM
 Florile de jugastru
  Jugastru infloreste timp de 10-15 zile, in aprilie-mai, putin dupa aparitia frunzelor. Florile sunt galben-verzui, grupate in buchete mici orientate in sus, continand 10-20 de flori.
  Morfologia florilor este foarte interesanta. Florile pornesc in prima faza de dezvoltare ca flori hermafrodite, adica fiecare floare contine rudimente de stamine si pistil. In fazele viitoare insa florile sa diferentiaza in flori feminine si flori masculine si doar putine au la maturitate si stamine si pistil functionale. Intr-un exemplar se gasesc si flori feminine si flori masculine, de multe ori in aceeasi inflorescenta. Deci specia este de obicei monoica (din greaca veche 'monos'='singur' si 'oikos'='casa', adica intr-un singur copac isi au casa ambele tipuri de flori) si rar dioic (cu florile masculine si feminine situate pe copaci diferiti).
  O floare are 5 sepale, 5 petale, 8 stamine si un pistil (de fapt doua pistile unite si doar in partea de varf separate). La baza staminelor si pistilului sunt glandele nectarifere.
  Fructele, ca la toate speciile de artar, sunt dubla samara. Caracteristic la aceasta specie este unghiul foarte larg intre cele doua aripioare ale fructului, obtuz aproape de 180o sau chiar peste aceasta deschidere. Fructele ajung la maturitate prin septembrie-octombrie si cad pe rand in urmatoarele luni. Interesant, samanta poate germina numai dupa 18 luni, adica dupa ce traverseaza doua ierni.

  Utilizarile jugastrului.
- ca arbore stradal sau decorativ in parcuri (sunt create multe varietati mai decorative fie dupa forma coroanei, fie dupa culoarea frunzelor sau a frunzelor in timpul toamnei, fie dupa talie sau viteza de crestere)
- ca perdele de protectie
- ca garduri vii
- ca hrana pentru rumegatoare, in special capre si oi
- seva contine 1-2,5 % zaharuri si se poate folosi la sucuri sau in amestec la alte bauturi
- frunzele tinere, acrute, se pot consuma in salate
- semintele contin 29,5% uleiuri
- lemnul este folosit pentru articole mici de mobilier sau pentru decoratiuni si este un excelent lemn de foc
- in Italia se foloseste alaturi de ulm ca spalieri in podgorii
- unele ramuri au o scoarta ca de pluta, izolanta, cu rizuri si in special in Franta se folosesc ca suporti pe care se aseaza gainile in adaposturi si de aceea arborele se numeste si "bois de poules"="lemnul gainilor"
- are si ceva utilizari medicale: anticoagulant, folosit contra calculilor renali, in cure dupa zona zoster, in dermatite
- este o buna planta melifera de care voi vorbi mai incolo
Titlu: Re: Artarul
Scris de: tinumaftei din Aprilie 27, 2017, 08:54:47 AM
Jugastrul nu are o crestere foarte lenta? In cat timp se formeaza un astfel de gard?
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 28, 2017, 03:23:05 AM
  Problema mai importanta cred ca e faptul ca frunzele de jugastru sunt mancate de oi sau capre, si deci gardul viu poate fi degradat daca sunt animale libere in zona.
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 28, 2017, 06:29:26 AM
  Jugastrul si albinele
  In conditiile de la noi infloreste la sfarsit de aprilie si in mai, pentru o perioada de 10-15 zile (mediu 12 zile), oferind atat polen cat si nectar in cantitati destul de mari. Datele sunt totusi controversate. Unele surse vorbesc de productii in jur de 100 kg/ha, dar altele de 500 kg miere/ha, iar altele chiar de 1000kg/ha.
  Aceste valori comporta o discutie. Sunt studii care calculeaza productia/ha plecand de la masurarea cantitatii de nectar a unei flori, inmultit cu numarul mediu de flori /inflorescenta, inmultit cu nmarul mediu de inflorescente/arbore si cu numarul de arbori/ha. In aceste cazuri trebuie tinut cont ca nu numai albinele melifere viziteaza acele flori ci si albine salbatice, bondari, fluturi si alte insecte. De asemenea sunt specii care nu secreta nectar daca noptile sunt prea reci sau daca vremea este secetoasa sau, dimpotriva, ploioasa. Tot la fel concentratia de zahar din nectar sunt diferite la diferite specii dar si la aceeasi specie uneori in functie de umiditatea din aer sau de ora din zi sau chiar daca este vorba de o floare feminina sau una masculina la speciile cu flori separate pe sexe.
  Ucrainenii vorbeau totusi ca jugastru ofera cantati mari de nectar, incat familiile puternice blocheaza cu nectar si cuibul, incat matca nu mai are loc de ouat si deci stuparii trebuie sa fie atenti sa asigure spatiu pentru matci.

  Rog iar pe D-l @bmdna daca are timp sa ne traduca mai exact.  ^:)^  Vreau sa inteleg daca acea productie de 1000kg se refera la nectar sau la miere.
  In anumite conditii aceasta specie ofera si miere de mana.

  "Клен польовий прекрасний весняний медонос, який за наявності великих масивів забезпечує продуктивний взяток. Медопродуктивність близько 1000 кг з 1 га. Бджоли можуть збирати на скільки багато нектару, що заливають всі доступні комірки, навіть обмежують матку у відкладанні яєць. Тому для ефективного збору медодаю пасічники повинні бути забезпеченими запасами стільників, вчасно і достатньо розширити гніздо у сильних сімей. Бджоли також збирають і пилок. Іноді на листі з'являється медв'яна роса, яку збирають бджоли та переробляють у падевий мед."
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 28, 2017, 06:53:51 AM
  Dau aici un grafic cu ponderea diferitelor culesuri in productia de miere-marfa din zona Passau. Analiza este parca din 2010. Sigur ca poderea diferitelor culesuri se schimba de la an la an, dar probabil nu foarte semnificativ. Am dat aici pentru a se vedea ponderea artarului (destul de mare) in culesul din acea zona.
Honigtau=mana
Stein/kernobst=pomi fructiferi
Steinklee=sulfina
Raps=rapita
Hornklee=ghizdei
Scharfgarbe=coada soricelului
Ahorn=artari
Linde=tei
***=o gramada de alte specii dintre care unele bune melifere si chiar ma mira de ce au asa mica pondere (papadie, crusin, sunatoare, zmeura, catina, piciorul cocosului etc)
Titlu: Re: Artarul
Scris de: stefan1 din Aprilie 29, 2017, 03:47:37 AM
  Pentru cine vrea sa vada mai multe specii de artar, uite un site cu cca 100 de specii cu fotografii:
  http://flora.upol.cz/fotogalerie/info/9888-Acer-acuminatum.html