Citat din: oarecare
Producerea de albine rezistente (tolerante) la varoa este un vis frumos trecut de la scepticism la realitate.
Vis frumos si necesar in a progresa de la chimicalele care au invadat stupul la acea apicultura curata la care toti tindem.
Din 1994 E.H.Erickson,L.H. Hines si A.H.Atmowidjojo se la "Centrul "Carl Hayden"de cercetare al albinei" au fost angajati intr-un studiu care sa determine da ca pot fi gasite albine locale rezistente la varoa. Raspunsul a fost pozitiv:este posibil sa gasim albine locale rezistente la varoa.
Reteta este urmatoarea:
Cum sa procedam
1 Identificarea familiilor rezistente la varoa din stupina
2.Grupati si mutati familiile gasite inr-o stupina separata
3 Monitorizati nivelul de varoa a familiilor selectate la fiecare 3 luni
4 Cresteti regine numai din familiile cu nivel scazut de varoa
5 Imperechere intr-o vatra de supina izolata
6 Schimbati toate reginele in masura in care aceste sint disponibile
Acest "vis" este deja realitate acolo unde apicultura este luata serios si stiintific.
1.Albinele rusesti din apropierea Chinei au avut de indurat varroa pt ceva mai mult timp decat in restul lumi si de aceea au dezvoltat un mecanism de combatere si rezistenta. Mari producatori de matci de calitate pt prasila folosesc de ani buni de zile material genetic provenit de acolo si prin incrucisari rationale sa ajuns la lini genetice capabile sa elimine sau sa nu fie afectate de varroa.
2. Asta nu este nevoie. Identificarea stupilor si a familiilor din ei ff precis elimina nevoia de a tine stupine la distanta.
3. Famili infestate intentionat sau mentinute infestate vor fi subiectul de testare trimestriala.
4. Atat regina cat si trantori folositi trebuie sa care aceasta caracteristica genetica si imperecherea artificiala rezolva multe probleme.
5. Insamantarea artificiala permite impewrecherea pe aceeasi vatra chiar a 5 lini distincte de albine.
6. Lotul de testare va fi introdus in familii orfanizate infestate cu varroa si in 2 luni se poate observa diferenta.
In ce consta aceasta rezistenta?
De fapt este o caracteristica tranmisa genetic prin care albina recunoaste varroa ca fiind un inamic si arunca din stup larvele infectate si in felul acesta sansa de infestare este minima.
Citat din: livulik din Octombrie 14, 2012, 01:36:24 PM
Citat din: Obombo din Octombrie 13, 2012, 02:45:22 PM
...caz in care poate fi rezistenta la varroa, lucru pe care nu poti sa-l descoperi daca o tratezi.
imi cer scuze de offtopic dar am surprins o chestiune interesanta: exista cu adevarat familii rezistente la varroa sau doar familii care sunt la inceputul infestarii?
am citit ca unele "linii" au un caracter mai igienic si se curata mai mult dar aveam convingerea ca fara tratament este doar o chestiune de timp pana infestarea va fi fatala!
Exista albine rezistente la varroa si apicultori care le cresc dar nu stiu cat interes exista in Romania pentru subiectul asta. Dupa cum vezi, discutia aceasta e pe o linie moarta de mai bine de doi ani.
Rezistenza e data de comportamentul igienic si de factorii imunitari din hemolinfa, dar calea prin care se ajunge la albine rezistente nu e usoara, din cauza aceasta se da importanta albinelor "salbatice" capturate.
Bineinteles, e mult mai usor sa tratezi si sa nu-ti bati capul, dar apicultori mai batrani ar putea face o comparatie intre situatia actuala si cea de acum 20-30 de ani si o previziune pentru viitor, in cazul in care mentalitatea nu se va schimba.
Citat din: Obombo din Octombrie 14, 2012, 10:58:50 PM
Exista albine rezistente la varroa si apicultori care le cresc dar nu stiu cat interes exista in Romania pentru subiectul asta. Dupa cum vezi, discutia aceasta e pe o linie moarta de mai bine de doi ani.
Rezistenza e data de comportamentul igienic si de factorii imunitari din hemolinfa, dar calea prin care se ajunge la albine rezistente nu e usoara, din cauza aceasta se da importanta albinelor "salbatice" capturate.
Bineinteles, e mult mai usor sa tratezi si sa nu-ti bati capul, dar apicultori mai batrani ar putea face o comparatie intre situatia actuala si cea de acum 20-30 de ani si o previziune pentru viitor, in cazul in care mentalitatea nu se va schimba.
am inteles! mare pacat ca nu prezinta interes acest subiect!
personal inteleg comportamentul igienic si cred ca e singura cale de rezolvare (din ce am citit albinele din indonezia nu sunt afectate de varroa deoarece se curata foarte bine de parazit) dar nu inteleg partea cu factorii imunitari din hemolimfa...decat daca ar reusi albinele si natura "sintetizarea" unei substante care sa nu fie pe placul parazitului...
atat pot eu intelege! :rusine: :rusine: :rusine:
Momentan incerc sa fac schimb de informatii cu un american care traieste de 5 ani in China(nu stiu exact in care regiune).
Are albine de cind sa dus sa lucreze in China(deci de 5 ani - a lucrat cu albine si in USA) doar la nivel de hobby. Are 10 familii si nu lea tratat cu nimic de cind le are - de 5 ani. Nimeni nu trateaza in zona unde este el.
Are si familii italiene si apis cerana. Ii place sa lucreze mai mult cu apis cerana. Sa vedem ce mai aflu de la el in viitorul apropiat.
asteptam cu interes informatiile!
Pai americanul nu prea stie ce sami raspunda la intrebari. Mia dat un link de wikipedia sa citesc acolo despre apis cerana. A mai scris ca el a cumparat stupii de A. cerana de la un apicultor batrin (sintem tot in China!!) de peste 70 de ani care are A. cerana din 1975 si nu lea tratat niciodata cu nimic. Nu a numarat niciodata mitele varroa(vezi metoda cu hirtie adeziva) si nici la alte intrebari nu stia ce sami scrie.... sau nu vroia sasi piarda timpul cu mine.
pai cerana nu prea este afectata de varoa. convietuieste cu paduchele de multa vreme. poate omul nu stie ce sa raspunda sau nu face nimic pentru ca nu e necesar. problema este ca raza de zbor la cerana este sub 1km, de regula 700-800m.
De albinele rezistente la Varroa s-a mai discutat. Vezi aici:
http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=1372.msg17376#msg17376 (http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=1372.msg17376#msg17376)
Aici se vorbeste de rasa italiana, dar e si un grafic comparativ al mai multor rase:
http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=1371.10 (http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=1371.10)
Citat din: stefan1 din Octombrie 19, 2012, 02:33:10 AM
De albinele rezistente la Varroa s-a mai discutat.
Pai nu prea s-a discutat, s-au prezentat doar niste informatii, iar subiectul nu a interesat si continua sa nu intereseze pe nimeni.
De obicei pe Forum se scrie din experientele proprii. In acest domeniu sunt putini care au facut experimente personale si probabil de aceea nu intervin. Eu am mai scris din ceea ce am citit prin carti.
Rasele care au mai aparut in SUA, mai rezistente la Varroa, fac alte compromisuri la productivitate, prolificitate, rezistenta la alte boli etc.
Munca de selectie dupa acest criteriu al rezistentei la Varrooza trebuie continuata ca s-a observat ca parazitul capata dupa un numar mai mare sau mai mic de ani rezistenta la diferite tratamente antivarroa.
Subiectul mi se pare foarte interesant si sunt convins ca sunt si altii care abia asteapta informatii in domeniu. Dar nu cred ca sunt persoane pe forum care sa faca experimente personale, cred ca este un domeniu de competenta institutelor de cercetare. Daca la noi in tara se ocupa cineva oficial de un asemenea studiu nu stiu cine ne poate informa. Oricum asta inseamna bani si timp.
Dar ar fi interesant sa ne prezentam noi stuparii observatiile personale, sunt convins ca multi ar avea ce sa spuna daca ar vrea. Eu as putea incepe dar ma tem ca o sa radeti. :D
Scrie, scrie, ca nu radem si oricum nu citeste nimeni pe aici :D
Cred ca selectia de albine resistente (sau tolerante) la varroa ar trebui sa fie un obiectiv prioritar, celelalte caractere sunt relativ usor de selectionat dupa aceea.
Cu riscul de a ma repeta, ii invit sa participe la discutie pe cei care isi amintesc care era situatia cu varroa acum 20-30 de ani. Cate tratamente se faceau si cu ce? In ce perioade? Care era numarul de paraziti pe care-l putea suporta o familie?
Eu pot sa spun ca acum douazeci si ceva de ani, timp de doi trei ani (nu mai stiu exact, pe atunci nu scriam nimic) nu am facut nici un tratament. Cine poate sa mai faca asa ceva in ziua de azi?
Citat din: Obombo din Octombrie 23, 2012, 12:11:39 AM
....... ar trebui sa fie un obiectiv prioritar, celelalte caractere sunt relativ usor de selectionat dupa aceea................
Pai spunei tu asta unui apicultor cum ar fi D.M. din Canada si spunei ca acele albine vor rezista la varroa, la nosemoza la loca si la orice bola fara nici un tratament, de nici o culoare DARRRRRR ca nu poate face cu ele mai mult de 100kg de miere pe an(pe stup binenteles).
Tu gindesti bine. Si eu cred ca apicultura fara nici un chimical ar fi cea mai buna cale dar sint asa de multi in lume care cred diferit.
Ceea ce vad eu aici in NZ este ca sint 2 proiecte pe cale diferita de a obtine martci cu astfel de caracter tolerant la varroa. Ambele sint facute pe cite o insula pt o izolare cit mai buna. Eu nu umblu la conferinte si intilniri dar citesc intotdeauna ulterior despre aceste intilniri apicole sa vad ce fel de subiecte sau discutat. Din cite am tot citit mie imi reiese ca de ani de zile acesti "cercetatori" stau pe loc si consuma bani. Noi nu avem institut de cercetare apicola dar sint firme private care siau gasint finantare pt proiectele lor. Si se cred tari de tot acesti "cercetatori". Din articolele pe care leam citit pina acum asa reiese. numai ca treaba nu este asa deloc.Sint si alte tari cum ar fi UK sau GER unde se fac astfel de proiecte. Despre acestia nu stiu mai deloc dar am citi pe undeva ca nici altii nu stau si asteapta dupa "cercetatorii" neozeelandezi.
Eu nu am experienta de laborator dar imi pot inchipui ca sar putea schimba "gustul albinei" si adica sa nui mai placa mitei varroa sa guste din albina.
Oare albinele apis laboriosa si apis cerana au astfel de insusiri?
De fapt, nu prea stiu de unde a iesit chestia asta cum ca albinele rezistente la varroa nu ar produce miere la fel ca toate celelalte albine. Multi dintre cei care care cresc albine fara sa le trateze sunt apicultori profesionisti cu sute de stupi, traiesc din asta, vezi John Kefuss sau Stephan Braun.
Cat despre cercetatori, daca e sa-i astemptam pe ei , avem de asteptat mult si bine.
http://www.ars.usda.gov/research/publications/publications.htm?seq_no_115=220907 (http://www.ars.usda.gov/research/publications/publications.htm?seq_no_115=220907)
Citat din: Obombo din Octombrie 23, 2012, 12:11:39 AM
Scrie, scrie, ca nu radem si oricum nu citeste nimeni pe aici :D
Cred ca selectia de albine resistente (sau tolerante) la varroa ar trebui sa fie un obiectiv prioritar, celelalte caractere sunt relativ usor de selectionat dupa aceea.
Cu riscul de a ma repeta, ii invit sa participe la discutie pe cei care isi amintesc care era situatia cu varroa acum 20-30 de ani. Cate tratamente se faceau si cu ce? In ce perioade? Care era numarul de paraziti pe care-l putea suporta o familie?
Eu pot sa spun ca acum douazeci si ceva de ani, timp de doi trei ani (nu mai stiu exact, pe atunci nu scriam nimic) nu am facut nici un tratament. Cine poate sa mai faca asa ceva in ziua de azi?
Mie imi ajunge daca cititi dv d-le Obombo. :hi: Si oricum sunt convins ca mai citesc vreo cateva persoane chiar daca nu grozav de multe.
Acum 20-30 de ani habar nu am care era situatia cu varroa. Dar prin anii 70-75 tatal meu care facea pastorala a auzit de un paduche (indian) care venea dinspre Asia cu viteza mare si facea ravagii in stupine. Intr-o primavara in jur de 1975 s-a trezit cu toate familiile moarte si s-a lasat de apicultura.
Scuze, a inceput meciul lui Steaua, o sa revin cum am ocazia.
Dar ce doream eu sa spun despre albinele rezistente la varroa nu cred ca are legatura cu ce s-a discutat pana acum. Cred ca si la noi sunt familii care lupta mult mai bine decat majoritatea celorlalte si si-au dezvoltat implicit o rezistenta mai mare. Eu am avut o astfel de familie, intre timp si-a schimbat de vreo 2 ori matca linistit si in continuare observ o rezistenta mai mare la varroa. Asta nu inseamna ca bag chimicale in ea mai putin ca la celelalte. Doar ca tratamentele mele sunt intotdeauna la limita de multe ori ducand la pierderi. Si asta nu din cauza ca vreau sa experimentez sau sa le dezvolt rezistenta ci pur si simplu din neglijenta. De exemplu anul trecut cand trebuia sa fac tratamentul final in lipsa de puiet, m-a mancat in c_r sa merg pe Transalpina. Prietenii m-au atentionat ca infestarea este f mare dar eu am stat linistit la gandul ca o sa fac varachetul dupa o saptamana. Au urmat 3 saptamani de temperaturi intre -3 si -5 grade si nu avea rost sa misc ceva. Rezultatul a fost un dezastru. Cand temperatura a crescut si albinele nu mai erau in ghem am facut tratamentul dar am inchis vreo 20 de urdinisuri. Si multi altii au ramas anemici rau incat in primavara am mai inchis vreo 20.
Si pot sa continui si cu alte exemple dar cred ca ajunge atat. :nebun:
Ce are aceasta familie in plus fata de celelalte?
Este adevarat ce spuneti, desi este la noi doar de cateva zeci de ani, Varroa a devenit mult mai rezistent si si mai nociv! In primii ani, cand tratam (o singura data pe an) se inrosea de paduchi, dar familiile nu pareau sa sufere. Dupa o vreme au inceput sa mai apara si albine cu defecte la aripi sau care se tarasc sau chiar familii cu dezvoltare deficitara din cauza parazitului. Cu timpul dozele de tratament au devenit tot mai mari si numarul de aplicari mai mare.
Eu, pana bine de curand faceam un singur tratament pe an, cu Clartan, cand nu mai era puiet in stupi. Anul asta am facut 1, 2 sau 3 si asta pentru ca nu prea au cazut paduchi. Sa zic ca Clartanul e vechi (de peste 10 ani!), dar am repetat tratamentul cu Varachet forte si rezultatul e asemanator. La cativa stupi doar numarul paduchilor a fost mai mare.
Dar am mai scris ca pe la noi anul acesta sunt putini paduchi deci nu are ce sa cada. Ceva i-a deranjat de nu s-au inmultit ca in alti ani. Bineinteles este doar parerea mea.
Si sa va spun ce am mai observat in stupina mea. Sunt in stationar si am familiile pe 9 suporti cu distante mai mari sau mai mici intre ei si cu stupii unul langa altul pe acelasi suport. Nu mut stupii intre ei nici pe acelasi suport si nici de pe un suport pe altul. Si cum tratamentele in general le fac la limita am constatat ca infestarea cu varroa este diferita in functie de suport astfel incat pe cate un suport am pierderi mari iar pe altii neglijabile. Asta inseamna ca paduchii reusesc sa se imprastie si sa atace stupii aflati in imediata vecinatate. Si mi se pare normal sa se intample asa, motivele sunt usor de inchipuit. Am avut situatii in care pe un suport din 23 familii am pierdut 20 si de pe un suport aflat la 20 m de primul din 25 de familii am pierdut doar una. Si in general la un suport cu familiile puternic atacate de varroa, cele care scapa raman cu populatii de albine mici si anul urmator incep sa se dezvolte mult mai greu.
Si am ajuns la familia care are o rezistenta zic eu deosebita la varroa. Este pe un suport de vreo 15 familii si in decursul anilor am avut de cateva ori infestatie puternica. Daca multi stupi au murit sau au ramas de mici dimensiuni impricinatul aparent nu sufera de loc, se incapataneaza sa reziste l-am iernat intotdeauna mare (pe 7-10 rame). Dupa tratament au cazut paraziti dar parca mai putini decat de pe familii care detineau recordul.
Sunt de parere ca nu paduchii se imprastie singuri, ci mai degraba albinele din stupii aflati pe acelasi suport se ratacesc si intra in alti stupi si duc parazitii de la o familie la alta. De asemenea trantorii care sunt acceptati in oricare familie sunt un vector de raspandire important. Mai greu ar putea sa migreze parazitii singuri.
Categoric paduchii nu se imprastie decat cu ajutorul unui caraus care este albina lucratoare sau trantor. Si in afara de cazurile prezentate de dv mai este unul care nu trebuie neglijat. O albina care a depistat un cules bun si la distanta mica de stup se stie ca vine acasa si da alarma. Ea se intoarce la acel cules insotita de colegele din stup pe care le ghideaza pana la acel cules. Dar si albinele din stupii vecini se intampla sa fie pe receptie si asta inseamna ca sunt sanse mari ca albinele din stupii vecini sa viziteze acelasi areal de flori. Si vizitand aceleasi flori, pentru varroa este usor sa se mute de pe o albina pe alta. Si mai periculos este cazul cand albinele dintr-un stup merg la furat. Pot sa infesteze stupina nu numai cu varroa ci si cu altele mai periculoase. In general albinele din stupii vecini se prind de smecherie si pleaca si ele la furat peste aceasi victima. Am avut cazuri in care de pe un suport de 8 familii 6 mergeau sa fure.
Nu cred ca este posibil ca albinele de la noi sa aplice aceeasi metoda de eliminare a paduchilor ca si albinele asiatice care au convietuit milioane de ani impreuna cu parazitul. (descapacirea puietului infestat) Dar poate exista unele familii care fara sa ia masuri directe impotriva lui varroa reusesc prin obiceiurile pe care le au sa-l tina la respect. Daca exista asa ceva cred ca merita sa selectam albinele dupa aceste criterii. Intrebarea este daca sunt asemenea criterii si mai ales care ar putea fi.
Dar sa va povestesc ce am observat la familia care zic eu rezista mai bine la varroa.
Intr-o primavara cam pe vremea salciilor cand familiile duc in stup polen din greu ca sa alimenteze puietul, am observat ca stupul cu pricina avea un zbor mult mai intens decat ceilalti stupi. Initial nu am bagat in seama la gandul ca are albina tanara la zborul de recunoastere si nici macar nu m-am apropiat sa-l studiez mai atent. Dar intensitatea zborului nu s-a redus mult timp prin urmare am considerat ca stupul are o problema si m-am apropiat sa ma uit cu mai multa atentie. Prima constatare a fost ca spre deosebire de ceilalti stupi acesta nu cara deloc polen. Asta am considerat ca ar putea fi din urmatoarele motive:
-stupul mergea la furat
Dar am renuntat la idee deoarece in aceasta situatie se mai intampla sa vina cate o albina cu polen. Si in plus acesti stupi isi continua zborul pana seara tarziu cand incepe sa se-ntunece chiar daca afara temperatura este scazuta. Stupul si-a incetat zborul odata cu ceilalti.
-stupul si-a pierdut regina
In asemenea situatii stupul este agitat, zboara intens chiar daca este frig afara, nu aduce polen, daca temperaturile scad nu se strange ghem sau se strange f greu si consuma o cantitate mare de miere. Am avut asemenea cazuri dar nu primavara, o asemenea familie daca nu este unificata, in general termina rezervele de hrana si moare de foame pana in primavara. Era cea mai plauzibila situatie si ca sa ma conving m-am hotarat ca a 2-a zi sa-l verific.
In aceasta perioada a anului nu intervin decat f rar in familiile de albine, doar verific sa fie acoperite ramele de pe o parte si pe alta a cuibului.
Ce-am gasit in lada m-a surprins. Ghiceste cineva? Sau sa vedem cine spune primul.
In general, cand nu aduc polen, inseamna ca familia nu are puiet sau are putin. Deci asta ar fi o posibilitate si s-ar corela si cu 'rezistenta' la varroa, caci o pauza mai lunga in puiet nu convine parazitului. Pe de alta parte, daca in vremea salciei familia nu are decat putin puiet, cad va putea face populatia pentru salcam?
Puiet decapacit de albine, ca sa moara larvele de varroua? :wink2: :hi:
Dar nea Costica am scris mai sus ca nu prea e posibil ca albina noastra sa aplice aceeasi metoda de eliminare a varroa ca si cea asiatica, instinct dobandit in milioane de ani. La noi varroa a aparut doar de cativa zeci de ani, prea putini pentru a-si implementa acest obicei. De aceea cred ca este necesar sa speculam obiceiuri ale albinei autohtone care deranjeaza inmultirea parazitului. Daca aceste obiceiuri fac parte din zestrea genetica a albinei noastre este o intrebare la care nu stiu sa raspund. Dar faptul ca infestarea este mai mica in cazul familiei de mai sus cred ca pot sa o pun pe perioada mare a pauzei de iarna in care matca acestei familii nu ponteaza. Este o observatie nu neaparat obiectiva, este parerea mea, se stie ca in cazul in care in anotimpul rece matca nu ponteaza o perioada lunga de timp varroa existent in stup nu se poate inmulti, exemplarele existente prin urmare mor de batranete.
Si sa va spun ce am gasit in stup. Nici un strop de puiet in schimb miere proaspata pe toate ramele. Nu mai stiu cu exactitate cate rame erau im familie, in jur de 7-9 care erau pline de miere de sus pana jos. In ceilalti stupi de aceeasi putere erau in jur de 2 rame de puiet capacit, asta inseamna ca erau ouate cu cel putin o saptamana inainte. Si culmea a fost ca la inflorirea salcamului stupul a reusit sa ajunga pe 20 rame adica la maximul de rame ce incapeau in lada.
e greu de crezut ca varoua a influentat treaba asta mai probabil matca s o fi schimbat timpuriu cea veche fiind foarte uzata poate explica lipsa de puiet initiala si matca tanara explozia de a avuto dupa
Nu te supara dar cred ca ai citit subiectul doar in mod superficial.
Aici nu se vorbeste despre cum varroa influenteaza comportamentul albinelor, ci exact invers, despre cum comportamentul albinelor poate influenta populatia de acarieni a stupului.
a zis ca a avut o familie in care matca a pontat mai tarziu facand in felul acesta o deparazitare naturala motiv pentrucare a avut o ezplozie care le a intrecut pe celelalte si eu am zis ca explozia nu cred ca se poate explica prin faptul ca nu a mai avut varoua si deaie a mers mai bine
Varroa are si ea un rol in evolutia de primavara a familiilor. Cand matcile ponteaza devreme, doar 1-200 de celule de puiet, pe acesta se vor concentra paduchii care au trecut iarna, incat albinele astfel iesite vor fi mai slabe si cu capacitate scazuta de a creste la randul lor puiet. Cand matcile incep mai tarziu ponta, deja e cules de polen si suprafetele de puiet sunt de la inceput mai mari, astfel ca densitatea de paduchi pe larve va fi mai mica (unii au putut chiar muri de batranete, in lipsa puietului) si puii iesiti vor fi mai puternici si capabili.
in mod normal nivelul de infestare trebuie sa fie sub pragul in care poate influenta familia deasta facem tratamente
Pe Stuparitul e un topic [celula naturala o arma naturala impotriva varroa], azi Bambusa a pus un filmulet polonez [din pacate netradus], care arata cum albina decapaceste puietul, scoate larva afara si paduchele moare. Ar fii important sa vada si colegii de pe acest forum filmuletul, se pricepe cineva sa-l puna si aici? :thanks:
Am citit pe Stuparitul vechi o postare a cuiva [n-am retinut numele], care sustinea ca un tratament naturalist aplicat toamna la completarea de hrana si primavara la hranirea de stimulare, albina va capata imunitate mai mare la paduche. Tratamentul consta in diluarea zaharului invertit cu infuzii si tincturi. Plantele folosite fiind cele folosite de om pt tratarea diferitelor boli [musetel, coada calului, coada soricelului,rastopasca, urzici, sunatoare, pelin], adaugand sucul a unor legume [usturoi, ceapa]. Spunea ca paduchele poate sa si moara dupa ce aplica intepatura. O influienta mare o au ;usturoiul, pelinul, rostopasca.
Mai mult indemna apicultorii, sa puna hrean uscat in afumator, si plante cu iz puternic intre ramele de la rezerva.
La stupii mei am aplicat trei tratamente, ultimul fara puiet, dar nu am vazut niciun paduche , cei drept am controlat numai tablitele pe care au ars fitilele, in schimb am gasit cate 1-2 la niste stupi capatati. Oare sa si-o fi facut efectul ceaiurile din o gramada de plante, suc de ceapa si usturoi, bagate in sirop, sau nu ? :wink2:
Iertare pt plictiseala :hi:
Asta?
Selection_vitality.wmv (http://www.youtube.com/watch?v=8deP6Wq_i_w#)
Bravo :thanks: =D> :hi:
Rezumatul (partial si tradus in mod aproximativ) unui articol aparut in numarul din iunie al revistei Abeille de France:
Recent, suse de albine resistente la Varroa destructor au aparut in satupine unde nu au fost folosite tratamente. Unele di anceste suse au dezvoltat strateggi pentru individuarea si eliminarea puietului infestat, dar se pare ca aceste strategii, luate separat, nu sunt suficiente pentru a explica fenomenul de rezistenta. Un prim studiu efectuat in laborator pe suse cu diferite grade de rezistenta a incercat sa determine daca si alti factori, cu mar fi imunitatea, sunt implicati in fenomenul de rezistenta la varroa. Rezultatele acestui studiu demonstreaza ca albinele di familiile cu o infestatie minora au o emolinfa dotata de o imortanta activitate antibacterica. Imunocompetenta (raspunsul imun) al acestor albine este legata si de o majora activitate oxidanta.
Aceste observatii sugereaza o implicare a unor factori de imunitate individuala in fenomenul de rezistenta a albinelor la varroa si deschide noi perspective de studiu a mecanismelor molecolare care dau origine acestei resistente.
Aici articolul integral: http://labeilledefrance.com/index.php/articles-apicoles/117-sante-des-abeilles/572-quid-du-lien-entre-immunite-individuelle-de-labeille-et-varroase (http://labeilledefrance.com/index.php/articles-apicoles/117-sante-des-abeilles/572-quid-du-lien-entre-immunite-individuelle-de-labeille-et-varroase)
Interesant!
SMR-suppressed mite reproduction(suprimarea reproducerii paduchelui varroa) una din denumirea albinelor rezistente genetic la varroa
Aceasta albina o gasim si in Slovenia la apis mellifera carnica
www.apis-mellifera-carnica.eu/ (http://www.apis-mellifera-carnica.eu/)
Aceasta albina a fost selectionata de Matija Kostomaj
Foarte interesant subiectul! Nu de mult am vazut un documentar care trata intr-o anumita masura subiectul asta si nu numai. Il recomand tuturor celor care nu l-au vazut. Se numeste Queen of the Sun(Regina Soarelui). Mie unul mi-a ridicat ceva semne de intrebare si in acelasi timp m-a lamurit in anumite chestiuni. Merita vazut!
Un mic sumar:
Regina Soarelui - Ce ne spun albinele? [2011] - Trailer (http://www.youtube.com/watch?v=xd8xZ3yrTSk#ws)
super...ambele filmulete
Dan Margarit spunea intr-o filmare ca a observat ca s-a dezvoltat acest instinc de aparare impotriva varroa la rase care nu au avut acest instinct( a specificat rasa dar nu mai stiu exact care). Din cate am citit aici vad ca si voi ati observat la rasa locala ( corcitura romaneasca pt ca nu cred ca carpatina mai exista orice ar spune altii!)o anumita rezistenta care cred ca se datoreaza corcirii cu alte rase.
Intr-un documentar (disparitia albinelor...ceva de genu) spunea un apicultor ca albina, in timp isi va dezvolta acest instinct de autoaparare.
Acum, daca intr-o incapare este intuneric, aprinzi lumina sau pur si simplu tragi ruleta sau draperia sa beneficiezi de lumina soarelui. Eu as opta pt a doua varianta deoarece nu costa si e si benefica deoarece soarele degaja si caldura. Cam asa e si cu varroa doar ca noi apicultorii tre sa avem in vedere si aspectul acesta in vederea selectiei doar ca asta necesita multi ani si munca.
Eu, anu asta am cumparat niste matci de la institutul de cercetare si am observat un aspect zic eu important:
1. matcile desi sunt tinere si ma asteptam sa oua pana tarziu, au incetat ponta cu mult inaintea celorlalte, lucru care stopeaza inmultirea paduchelui
2. desi ma asteptam ca populatia din stup sa scada drastic, nu a fost asa deoarece si-au facut din timp rezerva si pregatirile de iarna in asa fel incat albina nu a mai fost ocupata cu maturarea nectarului si capacit. Acum le am bine stramtorate pe 11 respectiv 9 rame si asa o sa si ierneze( sunt intr-o zona de deal, muntii sunt f aproape );
Sunt curios cand vor incepe ponta si ce treaba va face anu viitor.
Citat din: feerary din Septembrie 29, 2013, 08:11:23 PMIntr-un documentar (disparitia albinelor...ceva de genu) spunea un apicultor ca albina, in timp isi va dezvolta acest instinct de autoaparare.
Nu exista nici o sansa ca asa ceva sa se intample in mod spontan. Rezistenta sau toleranta la varroa pot aparea "spontan" doar in cazul selectiei naturale, lucru care dealtfel s-a si intamplat acolo unde au existat populatii de albine "salbatice" dar care nu se poate intampla in conditiile in care la albinele "domestice"se fac din ce in ce mai multe tratamente. Mai mult, acestu mod de a face apicultura are ca rezultat selectia de albine debile si de suse de varroa virulente.
Nici decum nu sustinea ca aceasta caracteristica va fi dobandita spontat ci in timp. Mai exact, spunea ca va dura mult timp si el nu o sa apuce sa prinda acele vremuri.
Eu sincer, as cumpara matci selectionate care sa aiba aceasta caracteristica dar nu am vazut si nici nu am auzit pe niment sa intereseze acest aspect in selectie. Pe majoritaatea ii intereseaza productia dar productia depinde si de sanatatea familiei si varroa influenteaza mult.
Parerea mea este ca trebuie sa ne punem bine pe treaba si sa urmarim familiile care au infestatia cea mai mica si din acelea sa selectionam; pt ca am observat si eu ca varroa a inceput sa dezvolte rezistenta la tratamentul cu vf.
Am mai observat un lucru: familiile la care matcile ponteaza pana tarziu si incep devreme, au un grad de infestare mai mare( datorita puietului). La multi nu le plac matcile care incep ponta tarziu, altii se lauda cu matcile lor care oua pan la sf lui Octombrie dar sunt si familii care se dezvolta exploziv si cu care poti face productie buna.
Exemplu, nea Marin ( lelea Marin si Mari) spunea ca cu cat matcile incep ponta mai tarziu, cu atat mai bine. Familiile lui nu sunt atat de dezvoltate la salcam ca a altora dar totusi are aceeas productie de miere si nici nu roiesc cum se intampla cu a celorlalti apicultori ( asta a spuso chiar el si a si demonstrat-o).
Citat din: feerary din Septembrie 30, 2013, 05:03:51 PM
Nici decum nu sustinea ca aceasta caracteristica va fi dobandita spontat ci in timp.
Nu confunda "spontan" cu "imediat". Rezistenta la varroa nu poate aparea spontan, adica de la sine, in mod natural, nici la anu' si nici peste o suta de ani, din motivele pe care le-am amintit mai sus.
Orice fiinta vie, fie vegetala, fie animala, poate dobandi noi caractere folositoare supravietuirii specie doar sub influenta unei presiuni selective, nici intr-un caz in mod spontan. Natura nu face lucruri inutile.
Cat despre selectia albinelor, se poate face, exista apicultori care fac asa ceva, fiecare cu metodele lui, dar nu e usor.
Citat din: feerary din Septembrie 30, 2013, 05:03:51 PM
............Eu sincer, as cumpara matci selectionate care sa aiba aceasta caracteristica dar nu am vazut si nici nu am auzit pe nimeni sa intereseze acest aspect in selectie. .............
In NZ am citit de 2 grupuri(private) care lucra asupra problemei. Unul din aceste grupuri au albinele izolate pe insula Mercur(o insula privata - proprietarul a dat insula la dispozitie acestui plan).
In America si in Marea Britanie tot asa minim un grup respectiv in Germania. Mai peste tot in lume (in multe locuri) se fac "experimente" sa dezvolte acest instinct de autoaparare contra varroa.
Americanii au incercat ceva cu apis cerana dar unii zic ca nu au procedat bine si rezultatul nu a fost satisfacator. Pt acest motiv(sau poate ca nau mai fost finantze) au abandonat planul. Unii spun ca planul ar trebui reluat si mers pe apis cerana.
In China coloniile de apis cerana nu au nevoie de tratament si tot Chinezii au o specie de apis melifera lingustica(o italiana dea lor) mai mica la marime si tot asa nu are nevoie de tratament.
In NZ sa ajuns la concluzia ca oricit de bun sa fie rezultatul nu se va putea face apicultura fara un minim de tratamente.
Undeva pe forum Stefan1 a mentionat de un apicultor din Germania care de ani de zile nusi trateaza familiile deloc dar nu am mai citit alte detalii(cica trebuiesc respectate vreo 12 reguli).
Se pare ca in lume sunt cativa care sunt interesati de acest aspect si chiar au rezultate. Am putea importa cateva matci dinastea dar problema e ca sunt sanse mici sa faca fata climei:| Sa zicem ca am reusi sa aducem din Germania ( am pe cineva acolo :) ); din acele regine obtinem alte regine si sa speram ca se va transmite instinctul de aparare, acestea din urma vor face productie?
Am mai scris undeva despre cercetarile americane in domeniu, folosind albina ruseasca de Primorsk. Acolo spunea ca acele regine fac familii mici, maxim 5 faguri de puiet. O practica era sa imparta faguri cu puiet de la ei la familii obisnuite si albinele iesite vor diminua populatiile de varroa din acele familii. Deci se castiga pe o parte si se pierde pe alta. De fapt si un pronuntat instinct igienic produce mai multe albine care se ocupa cu curatenia in detrimentul momentan al productiei. Sunt rase care neglijeaza igiena si produc mai bine. Sunt ca o masina care merge fara frana, merge mai repede, dar periculos. De aceea instinctul igienic este absolut necesar de luat in considerare la selectie.
Intr-adevar, albina ruseasca Primorsky nu are probleme cu varroa dar din pacate nu are nici o importanta din punct de vedere economic. Sau sunt puturoase din nastere sau nu au timp sa adune miere deoarece sunt ocupate sa se scuture de paduchi :).
Cam la fel stau lucrurile si cu cerana, productii mici si familii sensibile, daca le deranjezi prea mult o roiesc.
Experienta unor apicultori americani in selectia de albine tolerante la varroa: http://www.beesource.com/resources/usda/producing-varroa-tolerant-honey-bees-from-locally-adapted-stock-a-recipe/ (http://www.beesource.com/resources/usda/producing-varroa-tolerant-honey-bees-from-locally-adapted-stock-a-recipe/)
Un film nemtesc cu multe lucruri interesante, inclusiv despre instinctul igienic, rezistenta la boli si la varroa si corelarea acestora cu marimea celulelor:
https://www.youtube.com/watch?v=Lb2rigB9Co0