De mult ma bate gandul sa prezint cate ceva despre ramele pe care le produc (nu de vanzare). Vreau sa fie o incurajare pentru incepatori (nu numai) sa-si produca propriile rame. Implica sacrificii (financiare si de timp) dar eu zic dupa parerea mea merita. Odata devenit obicei, este greu sa renunti la folosirea sculelor de tamplarie. La inceput am facut-o din lipsa de bani, acum o fac din placere, dar cine nu simte placere nu este mare lucru sa renunte. Se pune o singura problema foarte importanta-respectarea normelor de protectie a muncii- pentru ca sculele de tamplarie, avand turatie f. mare sunt foarte periculoase si nu iarta. Intotdeauna am privit sculele cu frica si respect si totusi trebuie sa recunosc ca si eu am fost ciupit de circular, nu doresc nimanui aceasta experienta. Fiind ardelean nu ma grabesc, sper intr-un final sa termin subiectul, pentru cei interesati contez pe rabdarea dv.
Eu astept cu nerabdare postarile dumneavoastra.
Sunt la inceput de drum si sunt recunoscator pentru orice ajutor, mai ales ca iau si eu in calcul varianta aceasta pentru viitor.
Multumesc de incurajare d-le clncatalin, sper sa pun lucruri interesante si utile pentru dv. Nu stiu cu ce sa incep asa ca o sa povestesc cum am inceput eu. Bineinteles cu un circular artizanal pe care il folosesc si acum suficient sa fac rame pentru primii cativa stupi. Acum se gasesc in comert scule cu multe posibilitati de reglare la preturi nu grozav de mari (cele de hoby pana in 1000 lei).
O prima intrebare care apare este daca circularul e suficient pentru a face rame. Si sunt de parere ca se pot face rame doar cu circularul fara alte scule de tamplarie. Dar este mai mult de lucru si ramele sunt putin diferite de cele din comert. Diferenta apare la forma leaturilor laterale care se intampla cateodata sa deranjeze la introducerea ramelor in stup. Slefuirea ramelor nu este obligatorie, la mine aceasta operatie au facut-o intotdeauna albinele. Mai mult, in cazul folosirii de panze de circular armate cu placute mineralo-ceramice (placute videa), suprafata rezultata este aproape la fel de fina ca si la prelucrarea pe abricht. Cel mai important lucru este respectarea dimensiunilor ramei.
Conditia sa putem prelucra rame este ca semifabricatul sa aiba o suprafata cat de cat plana (suprafata de asezare). Am folosit astfel de rame pana cand necesarul pe an a trecut de aprox. 150 bucati.
Daca nu sunteti multumiti de aceasta forma a leaturilor laterale, nu aveti abricht dar aveti in apropiere un atelier de tamplarie, cu un borcanel de miere cu siguranta rezolvati rapid problema.
Intre timp aceste rame la mine au devenit istorie, au fost folosite pentru arderea cuptorului de paine
Dar pretul ramelor confectionate din cherestea de molid cumparata din comert este destul de mare, din cauza nodurilor apar multe rebuturi astfel incat cand tragi linia si faci socoteala realizezi ca nu e o afacere prea mare. De aceea m-am hotarat sa trec la rame din lemn de tei. Si cel mai convenabil am ajuns la concluzia ca este sa cumpar lemn de tei ca lemn de foc scos la marginea padurii si vandut la metru ster (70-90 lei m.s. taiat la lungimea de 1 m). Dar pentru prelucrarea lui este neaparat necesar sa aveti pe langa circular si un abricht.
O rectificare am si eu de facut. Pinzele de circular nu sunt placate cu placute mineralo-ceramice ( nu am auzit de asa ceva ) . Placutele pentru placare sunt din carburi metalice .
Am vazut pe aici un dispozitiv de perforat lateralele ramei pentru insirmare . Ieri am muncit la el de dimineata pina pe la orele 14 , si daca am vazut ca tot nu reusesc sa-l fac functional , am renuntat si operatia am executato pe masina de scobit mecanic unde in 2 ore am gaurit 200 rame.
Da, cu un circular cumparat de la moldoveni fabricat in transnistria caruia i-am facut un postament si o masa reglabila confectionez nu numai rame ci si funduri, caturi, site , capace ,hranitoare uluc si
de podisor(5l),gauresc ramele si lateralele caturilor ptr tije, putina vointa si imaginatie
........si dintr-un teanc de panze (cu vidia diferite grosimi) o folosesc pe cea originala pe care o
ascut eu cu pila si taie ca-n branza :hi:
Stai ca nu inteleg ! :uimit: Tu vrei sa zici ca ascuti o pinza vidia cu pila ?
Cu putina imaginatie si bazindu-ma pe experienta pot face ce zici folosind doar o rindea electrica si o bormasina . Problema este alta , timpul si precizia !
Originala nu are vidia :wink: Cu sculele alea sigur nu o sa ai precizie si pierzi timpul degeaba :hi:
Deci se pot confectiona rame functionale doar cu circularul.
Intr-un fel da , dar e vaidecapul lor cum ies !
Citat din: clncatalin din Februarie 16, 2011, 07:16:57 AM
Deci se pot confectiona rame functionale doar cu circularul.
Ca sa faci o rama ca la carte mai trb si abriht, pt obtinerea degajarii necesare distantierelur ,altfel pui distantiere sepatat .
Numai bine :hi: :hi:
freza explca multe
distanterul rame eu il fac pe circular cu pinza pusa in bataie
Recomand producatorilor de rame sa lucreze cu scule de precizie (fresa) bine ascutite si cu mare atentie sa faca reglarea,pe urma totul merge ca pe roate si se vor obtine rame de calitate la dimensiuni precise.
Felicitari antiopa din ardeal sunt reusite ramele......eu de exemplu am fostastazila mine in oras la apicola sa cumpar rame......ieftine intradevar 37 ron 25 buc rame 1/1 din tei , dar ....lucrate foarte prost......nefinisate .......si m-am lasat pagubas. :bravo:
Citat din: CRISTIAN71 din Februarie 13, 2011, 09:54:45 PM
O rectificare am si eu de facut. Pinzele de circular nu sunt placate cu placute mineralo-ceramice ( nu am auzit de asa ceva ) . Placutele pentru placare sunt din carburi metalice .
Aveti dreptate, primele placute fabricate, cunoscute sub numele de placute vidia cu siguranta au fost din carburi metalice. Daca nu ma insel in ultima vreme carburile metalice sunt amestecate sau chiar inlocuite cu diferite componente mineralo-ceramice avand ca rezultat cresterea duritatii si reducerea pretului de cost. Adevarul il stiu doar fabricantii si nu cred ca sunt dispusi sa-si divulge secretele. Dar sa revenim la "oile noastre"
Dupa socotelile mele dintr-un metru ster de lemn de tei se obtin cel putin 400 rame dar nu mai mult de 600. Diferentele apar din diverse motive cum ar fi calitatea bustenilor si grosimea lor. Dar important este si modul de uscare astfel incat sa apara cat mai putine fisuri. Acestea apar la capete cel mai frecvent si se cunosc cateva metode de evitare a lor. Bustenii pentru rame ii las la uscat timp de cel putin 2 ani fara sa dau jos coaja si pentru a reduce fisurile le fac o taietura in lung cat mai aproape de mijloc, operatie usor de facut cu ajutorul unei drujbe.
Marele avantaj al folosirii acestei metode cred ca este evitarea debitarii bustenilor la gater care inseamna o multime de cheltuieli in plus , pierdere de timp, dar mai ales stres si uneori compromiterea materialului (pentru cei care nu au propriul gater).
Nu sunt componente mineralo-ceramice. Au fost si sunt placute din carburi metalice sau carburi metalice amestecate procentual cu oteluri aliate.
Nu va luati dupa tot felul de oameni care-si da cu presupusul si din cauza pasiuni pentru lemn acum testeaza ce a fost testat sau inventat cu mult inaintea nasterii lor si vezii chipurile tocmai acum au descoperit nustiu ce . Fac aluzie la un anumit om care undeva pe aici ma contesta ( n-ar fi o problema ) Si invocind pasiunea pune la punct dupa principii personale o noua ordine in operatiile tehnologice din industrializarea lemnului confundind in unele cazurii si denumirile. Cind crede ca le stie pe toate , se intoarce si vrea sa zica ca daca ar lucra intun atelier de timplarie ar invata meserie . Dupa cum sa exprimat chiar refuz sa-i raspund .
Dar sa revin : 1m ster = 0.65m cubi
Debitarea materialului lemnos in cherestea sau dulapi din speciile moi ( rasinoase, tei etc.) trebuie sa se faca intr-un timp cit mai scurt de la taierea copacului . Numai in anumite situatii debitarea se poate face si dupa un timp mai indelungat dar nu este cazul aici. Teiul treduie transformat in cherestea cit mai repede , pentru ca se sufoca mai ales daca busteanul este lasat in coaja o perioada mai indelungata. Din experienta mea sau mai bine zis neglijenta am aminat taierea unor busteni de tei , acestea sufocindu-se iar pentru ce voiam sa scot din ei ( diferite obiecte sculptate ) nu am mai reusit din cauza ca lemnul se ingramadea in fata dalti .
Nimic pe lumea asta nu se poate realiza fara pierderi.
Nu stiu la cine va referiti in postarea de mai sus si, sincer nici nu ma intereseaza. Imi pare rau de controversele pe care le-ati avut dar este ceva specific mai ales la noi la romani desi peste tot exista rautate. Sfatul meu este sa nu puneti la suflet (desi e usor de spus dar cateodata greu de facut)
In ce priveste prelucrarea lemnului stiu ca nu respect unele metode de lucru. Si in plus cu siguranta mai sunt unele care nici nu stiu ca exista. Dar pana una alta sunt multumit de ramele pe care le obtin. Cred ca am vazut lemn de tei sufocat, am patit acest lucru intr-un an in care dupa ce am despicat butucii i-am lasat intr-un spatiu inchis fara curenti de aer. In jur de 1-2 cm de la suprafata taieturii lemnul avea o culoare deschisa dar in rest era maroniu si mai moale. De atunci pastrez butucii despicati feriti de ploaie (nu stiu daca e bine, nu am procedat altfel) intr-un loc unde aerul sa circule. N-am incercat daca se poate sculpta dar ramele sunt destul de solide fata de cele de molid. Nu debitez cherestea din comoditate, sa nu ma complic cu depozitarea in vederea uscarii. Si in plus deoarece e nevoie de 2 grosimi de cherestea (37 mm si 20 mm) sa nu ma trezesc cu diferente mari ca numar de repere prelucrate si fara cherestea uscata pentru completarea dimensiunii deficitare.
De la dv cred ca avem multe de invatat, poate ne povestiti despre lucrarile pe care le faceti mai ales despre sculpturi. Daca aveti si niste poze eu as fi incantat. Poate aveti poze si cu ramele executate si cu siguranta va produceti propriile lazi -niste poze si cu acestea.
La prelucrarea ramelor din butuci prima data prelucrez 2 suprafete plane perpendiculare intre ele, punctul de plecare la debitarea cherestelei:
Urmeaza executia de cherestea cu ajutorul circularului direct la grosimea necesara si retezarea unui capat astfel incat sa fie inlaturate fisurile aparute in timpul uscarii:
(Nu stiu de ce nu pot sa pun de-odata textul si poza)
pune textul complect dupa care pune pozele :hi: :hi: :hi:
Intre timp am vazut ca subiectul confectionarii ramelor este aprins discutat si prezentat la alte capitole ale forumului. Prin urmare lucrurile prezentate acolo o sa incerc sa nu le repet ca sa nu plictisesc. O sa ma refer in continuare la pretul ramelor prelucrate dupa metoda de mai sus. Si tinand cont ca materialul nu trece pe la gater cheltuielile pentru un metru ster de lemn de tei nu depasesc 100 lei, bineinteles considerand munca efectuata ca o placere. Si daca nu am gresit la calcul si dintr-un metru ster de lemn se obtin intre 400 si 600 de rame asta inseamna un pret pe rama intre 0,25 si 0,17 lei. La un pret de ~ 1 leu/rama asta inseamna o economie de 0,75-0,83 lei/rama deci la prelucrarea a 100 rame o economie de 75-83 lei. In acest ritm amortizarea utilajelor de tamplarie se face rapid. Si pentru ca sunt si pescar nu scap ocazia sa ma laud ca am terminat prelucrarea ramelor necesare in acest an. Drept dovada sunt pozele de mai jos care prezinta o stiva de laterale vazuta din diverse unghiuri
Si pentru ca amortizarea utilajelor sa se faca si mai rapid pot sa va arat ca se pot executa cu circularil si cu abrichtul dar mai ales cu circularul hranitoare tip uluc la un pret competitiv. Eu folosesc acest tip de hranitoare sub care amenajez rama claditoare prin folosirea rebuturilor de la lateralele ramelor. Prelucrarea hranitoarelor o fac pe circular din 4 reglaje.
Aceste hranitoare au o adancime de ~11 cm si in ele incap in pozitie orizontala ~800 ml lichid dar tinand cont ca stupii sunt inclinati spre urdinis nu pun mai mult de 700 ml sirop. Am vazut in comert la ACA hranitoare tip uluc cu volumul de 500 ml la pretul de....10 lei/buc. Daca reusiti sa produceti propriile hranitoare economia de bani este substantiala.
Prelucrarea hranitoarelor ca sa mearga usor si sa nu faca mult praf este recomandat sa se faca cu o panza de despicat (dinti mari si rari) care sa fie bine ascutita. Profesionistii cu siguranta au o freza pentru asa ceva. Daca panza de circular este bine ascutita spanul rezultat ar trebui sa arate cam asa:
In aceasta poza ,cum ati facut unul din santuri ?
La o singura trcere ,ori la 2 treceri si l,ati intors ?
Avati pinza cu ceprazul asa de mare ?
Multumesc
Numai bine :hi:
Nu prea stiu cum sa ma exprim ca sa fiu inteles. Reglajul principal este prin aplicarea unor limitatoare la inceput si la sfarsit de cursa (in lungul panzei de circular). In acest mod se limiteaza lungimea scobiturii in hranitor. Apoi reglez liniarul paralel cu panza (nu stiu cum se numeste) astfel incat grosimea peretilor laterali ai hranitorului sa fie de 5 mm. Urmeaza prelucrarea a 2 canale longitudinale la marginile hranitorului dupa care modific distanta de la liniar la panza si efectuez 2 prelucrari cu acelasi reglaj. Dupa 4 reglaje ale liniarului hranitorul este gata. Numarul de reglaje depinde de latimea hranitorului si de ceaprazul panzei cu ajutorul careia faceti prelucrarea. Eu nu fac hranitoare mai late de 37 mm (latimea normala a ramei). De fapt ca sa fiu sincer ramele mele sunt de 35-36 mm (1 mm depunere de propolis este inevitabila) si prin urmare si hranitoarele au aceeasi latime.
Pentru mine te-ai exprimat perfect! Am inteles tot!
Multam! :hi:
Trebuie mare atentie pentru ca panza poate apuca bucata de lemn din mana, sa o scapam si sa ramanem cu mainile in panza.
super activitate felicitari !! :hi: :hi:
eu cel putin nu am avut niciodata curajul sa fac pe circular frezari in schimb am un coleg timplar care ma ajuta nu are probleme frzeaza fluierin si inca are toate degetele :uimit: :uimit:
Am inteles , santurile facute pe lateral sunt dintr,o singura trecere ,apoi modif distantierul si facut interiorul .
Am sa incerc si eu cu doua pinze (sa am grosime in loc de ceapraz) ,cu distantier de 2mm intre ele ,cred ca nu am sa ajung sa fac adincimea de 11cm,nu am pinza asa mare .
Numai bine :hi:
Citat din: bucovineanu din Martie 19, 2011, 11:12:43 PM
Trebuie mare atentie pentru ca panza poate apuca bucata de lemn din mana, sa o scapam si sa ramanem cu mainile in panza.
Nu e chiar asa de periculos pentru ca lemnul de prelucrat la introducerea in span este in contact cu limitatorul de inceput de cursa si prin urmare nu este un soc. In plus in timpul prelucrarii mana este mereu protejata de panza de circular prin grosimea peretilor hranitorului.
Stiu cum se lucreaza dar nu am curajul sa fac astfel de frezari. Cu 2 panze pericolul e si mai mare.
Nu va jucati frtilor :yellowcard:
Si eu mai fac manevre de astea dar nu cu doua pinze ( e periculos ) si atunci cind fac de astea folosesc doua capatiie de scindura sau alte metode prin care miinile mele stau departe,ca sa manevrez lemnul din care fac hranitor, mi-sa mai intimplat sa imi traga lemnele din mina, daca nu folosesam metode de astea acum scriam cu degetele de la picioare ( Doamne fereste ) Atentie mare nu va jucati, daca nu va pricepeti mai bine dati acolo citeva milioane si le luati din magazin sau de la un timplar decit sa petreceti toata viata fara degete sau o mina.
Pentru a face hranitoare cel mai bine e sa folosim burghie sau freze tip burghiu montate in mandrina pe axul de circular sau abricht.
INCERCAREA DE A FACE HRANITOARE CU AJUTORUL PANZELOR DE CIRCULAR, DACA NU AVEM EXPERIENTA, VA DUCE SIGUR LA AUTOMUTILARE. TREBUIE SA FIM CONSTIENTI CA ALTE DEGETE SAU MAINI NU MAI CRESC.
Citat din: bucovineanu din Martie 19, 2011, 11:12:43 PM
Trebuie mare atentie pentru ca panza poate apuca bucata de lemn din mana, sa o scapam si sa ramanem cu mainile in panza.
CORECT
Eu nu am curaj sa frezez ulucul pe pinza de circular in acest mod descris pe aici .
Citat din: tassevasi din Martie 19, 2011, 11:27:54 PM
Am inteles , santurile facute pe lateral sunt dintr,o singura trecere ,apoi modif distantierul si facut interiorul .
Am sa incerc si eu cu doua pinze (sa am grosime in loc de ceapraz) ,cu distantier de 2mm intre ele ,cred ca nu am sa ajung sa fac adincimea de 11cm,nu am pinza asa mare .
Numai bine :hi:
Adancimea hranitoarelor este totusi de 9.2-9,3 cm nu de 11 cm cum am scris dar in ce priveste volumul nu m-am inselat.
Intr-adevar metoda de mai sus de facut uluce este periculoasa. Trebuie sa o considerati o metoda de criza. Din pacate nu scapam de criza si de recesiune asa repede cum se lauda unii. Nu ca as avea ceva cu ei, si cei dinaintea lor au comis-o de numa' dar nu-mi imaginez ca atunci cand scapam de astia sa nu ne pricopsim cu unul care sa se transforme sau sa se inconjoare de lupi de paza la oi.
Asa ca metodele de criza se vor folosi mult timp in continuare, cel putin eu o sa le folosesc. Am facut cu aceasta metoda vreo 150 200 buc in 5 ani deci foarte putine. Cele pozate mai sus le-am facut in 2 dupa-amieze.
Am si o metoda de criza de gaurit rame. Nu este periculoasa dar o numesc de criza pentru ca are o productivitate scazuta. Se foloseste o masina de gaurit de mana fixata intr-un dispozitiv de gaurit vertical si un sablon de tabla. Cu aceasta metoda 2 persoane pot gauri lejer intr-o ora 300 laterale=150 rame (o pers pune si scoate piesele in sablon si una gaureste) In afara de disp de gaurit multiax care e destul de scump si care a fost prezentat pe forum poate mai prezinta cineva si alte metode mai practice.
Aceleasi hranitoare le-am facut impreuna cu un prieten cu ajutorul unei drujbe electrice,si a unei menghene.Data viitoare cand mai fac o sa pun un filmulet
Hai ca-i haioasa treaba ! Cu drujba ? Hranitoarele sunt totusi niste lucruri finute sau cel putin se realizeaza printr-o operatie de finete la masina si cu scule profesionale , dar sa le faci cu drujba asta chiar ca le intrece pe toate . =))
Astea sunt hranitoarele,din pacate n-am lemn la indemana,dar am sa fac cat de curand un filmulet.
Citat din: dan.smarandoi din Aprilie 08, 2011, 09:46:33 AM
Astea sunt hranitoarele,din pacate n-am lemn la indemana,dar am sa fac cat de curand un filmulet.
Hranitoarele dv sunt chiar prezentabile. Se vede mana de meserias. Felicitari si la mai mare!
:hi: Va salut. Cristos a Inviat!
ma bucur pentru acest forum si as avea si eu o intrebare daca ma poate ajuta cineva in vederea gauriri ramei pentru insirmare in primul rind care este metoda ce-a mai buna si un mod udor de gaurire usor si rapid va multumesc.
Citat din: Lucuta Calin din Aprilie 26, 2011, 08:22:32 AM
:hi: Va salut. Cristos a Inviat!
ma bucur pentru acest forum si as avea si eu o intrebare daca ma poate ajuta cineva in vederea gauriri ramei pentru insirmare in primul rind care este metoda ce-a mai buna si un mod udor de gaurire usor si rapid va multumesc.
vezi aici:
http://www.99poze.ro/p/17e671db330bc5ad4b617867679e839a.jpg
http://www.youtube.com/watch?v=bBdPT471xZE&feature=player_profilepage
=D> multumesc mult foarte tare.
Metoda prezentata de d-nul milu 56 este f. valabila in cazul in care doriti sa insarmati pe varticala (dupa cum am inteles este metoda cea mai moderna). In aceasta situatie daca nu ma insel nu este obligatoriu ca sarmele sa fie perfect intinse initial, exista varianta ca ele sa fie intinse cu ajutorul unei scule care indoaie sarma in zig-zag realizand tensionarea acesteia. Eu nu folosesc aceasta metoda de insarmare, in cazul insarmarii pe orizontala pe care o folosesc, intinderea sarmei se realizeaza f. usor in cazul folosirii lateralelor din tei cu ajutorul unui patent de preferinta nu prea nou sau altfel spus cu zimtii putin uzati astfel incat sa taie mai greu sarma ce trebuie intinsa. Eu folosesc sarma de inox de 0.4 mm. Daca lateralele sunt din brad rezultatul operatiunii cred ca poate fi pus sub semnul intrebarii. Am promis sa pun un filmulet, nu este grozav de clar pentru ca e facut cu telefonul mobil, sper sa reusesc sa-l atasez. Daca totul va fi OK voi reveni cu un filmulet clar, sper cu mai multe amanunte
Am si eu o intrebare, poate nu chiar la subiect. Corpurile care le fac sunt de tip MER cu distantiere pentru rame, deci lateralele ramelor in mod normal ar trebui sa le fac de 2.5 cm latime de sus pana jos. Daca le fac doar de 2 cm ar fi vreo problema?
Nici o problema.
Citat din: adrianbarosan din Mai 10, 2011, 10:10:50 AM
Nici o problema.
Nici o problema doar numai a rama nu seamana arata caraghios,eu le fac de 24 mm.
vezi aici:
http://www.99poze.ro/p/17e671db330bc5ad4b617867679e839a.jpg
Vreau sa va arat o rama claditoare=rama capcana, zic eu destul de faina, sper sa reusesc sa atasez poza
Si asa arata pe cealalta parte:
La combaterea varroa am si ajutoare de nadejde care la asa bunatati au uitat sa respecte distanta de siguranta:
Dar la asa cantitate nu au facut fata asa ca am trecut la adulti care au dat lovitura de gratie:
Doar atat mi-a mai ramas pentru topit:
nu zumzaie puii dupa atita larve de trintori???? :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Nu zumzaie, insa am vazut ca au inceput sa cheleasca! :rotfl: :rotfl:
si eu le mai dau din cind in cind faguri cu trintori ,( am mai pus rame 3/4 in cuib dadant asa ca au facut crescaturi ) si am descoperit o chestie , merge si sa stringi faguri in mina si curge o zeama laptoasa din ei , faceam acest lucru deasupra vasului cu uruiala iar pui veneau si mincau de acolo . ( dar nu am observat sa cheleasca , doar la oameni se intimpla asta :D :D :D :D la pui daca li se dau hormoni cresc mari si frumosi ) Aveti mare grija cu pui daca ii aveti liberi prin curte , cind umblati la stupi , eu umblam la stupi si ca sa pot umbla mai usor in cutii am scos si pus pe linga stupi 2-3 rame cu puiet , m-am trezit ca eram inconjurat de pui care imi ciuguleau ramele :rotfl: :rotfl: .
salut, iulian , zeama aia laptoasa e cumva apilarnil, mai mult ca sigur asta citeste mai jos:
(textul nu imi apartine)
"Apilarnilul este în principal un extract din larvele de trântor, şi mai conţine mici cantităţi de lăptişor de matcă, păstură, miere şi propolis .
Apilarnilul are o compoziţie foarte complexă, asemănătoare cu a lăptişorului de matcă.
Se poate prezenta sub mai multe forme:
- proaspăt recoltat (neomogenizat şi nefiltrat);
- omogenizat şi filtrat;
- liofilizat.
Examinând compoziţia sa, putem conclude uşor că principalele proprietăţi ale apilarnilului se află în zona "nutriţiei" . Este deja cunoscut că multe triburi din Africa folosesc de secole larvele de albine ale fagurilor sălbatici ca o mâncare "luxoasă" bogată în proteine .
Deoarece provine în principal de la o structură "bărbătească", apilarnilul are multe efecte întăritoare bărbăteşti .
Proprietăţi terapeutice şi curative ale apilarnilului
Stimulează anabolismul
- ca şi lăptişorul de matcă ritmul de dezvoltare ale larvelor de trântor este foarte rapid.
Antiviral
- ca şi lăptişorul de matcă.
Biostimulant
- trântorii, vorbind în general, au o foarte puternică forţă de viaţă.
Măreşte puterea sistemului imun
- datorită calităţii ridicate a nutrienţilor conţinuţi în extract;
- trântorii au o mare energie respiratorie; o bună respiraţie înseamnă oxigen suficient pentru întreg organismul, inclusiv pentru celulele albe ale sângelui;
- conform MTC, sistemul imun face parte din aceeaşi "clasă" cu sistemul respirator.
Îmbunătăţeşte memoria
- nutrienţii lui de înaltă calitate înbunătăţeşte toate procesele memoriei.
Îmbunătăţeşte ciclul menstrual la femei
- datorită echilibrului endocrin dat de pre-hormonii naturali existenţi în apilarnil.
Măreşte performanţele intelectuale la copiii din şcolile elementare
- nutrienţii de înaltă calitate ajută dezvoltarea generală a sistemului nervos.
Îmbunătăţeşte neuro-psiho-motricitatea la copii
- nutrienţii de înaltă calitate ajută dezvoltarea generală a motricităţii.
Măreşte apetitul
- ca în cazul lăptişorului de matcă sau cu orice alt stimulator al anabolismului.
Măreşte energia organismului, vitalitatea şi puterea regenerativă
- datorită nutrienţilor de înaltă calitate şi bioenergiei (din forma brută).
Măreşte rezistenţa generală a organismului la boli
- datorită compuşilor activi şi nutrienţilor care pot ajuta sau hrăni fiecare celulă din organism.
Măresc masa musculară la bărbaţi
- ca orice alt stimulator natural al anabolismului ( vezi lăptişorul de matcă).
Rol nutritiv, dietetic
- datorită nutrienţilor variaţi , de înaltă calitate.
Psiho-stimulant
- conţinut ridicat în aminoacizi, vitamine, magneziu etc.
Stimulează şi întreţine energia sexuală la bărbaţi
- trântorii sunt bine cunoscuţi ca puternice "maşini sexuale" ...
Stimulează glandele hipofizo - suprarenale
- datorită conţinutului relativ ridicat în (pre)hormoni.
Stimulează spermatogeneza, îmbunătăţesc erecţia şi cresc durata actului sexual la bărbaţi
- datorită conţinutului ridicat de vitamine, aminoacizi, etc. apilarnilul intervine pozitiv în dinamica sexuală.
Indicaţiile apilarnilului
Apilarnilul are compoziţie şi proprietăţi asemănătoare cu cele ale lăptişorului de matcă. Ca rezultat, indicaţiile lor sunt aproape identice.
Totuşi sunt câteva diferenţe în special în ariile genitale, sexuale şi endocrine produse de bogăţia apilarnilului în hormoni de tip masculin.
Mai jos sunt câteva grupe de indicaţii :
Apilarnil pentru nutriţia albinelor şi a animalelor
Substanţele simple prezente în apilarnil pot hrăni toate tipurile de animale (mamifere, păsări, insecte, peşti etc.)
Apilarnil pentru oameni sănătoşi
Apilarnilul este în primul rând un produs natural foarte bogat în elemente nutritive, vitamine şi hormoni sexuali; pentru a preveni potenţialele boli, mulţi oameni folosesc apilarnilul într-un mod preventiv (profilactic).
Apilarnil pentru sportivi
Gândiţi-vă numai la energia trântorului când urmăreşte matca pentru a face dragoste...
Apilarnil pentru oameni bolnavi
Bolnavii necesită elemente nutritive, vitamine, enzime, compuşi activi farmacologic etc. de calitate superioară decât pentru persoanele sănătoase, deoarece organismul lor este de obicei sărăcit în aceste substanţe şi\sau în bioenergie.
Apilarnilul are o compoziţie relativ simplă şi uşor digerabilă; persoanele bolnave nu au suficientă energie, astfel că dându-le un aliment care poate reduce cererea din "puterea" lor digestivă poate fi foarte benefic, în special în cazurile foarte severe (come, accidentaţi, după operaţii chirurgicale etc.)
În cartea sa " Apilarnilul, Sănătatea, Puterea, Longevitatea" (1990), re-descoperitorul acestui excelent produs, Dl. Nicolae Ilieşiu a inclus cercetările efectuate în câteva clinici şi spitale din România .Ca o sinteză a acestor studii, iată câteva dintre principalele indicaţii ale apilarnilului pentru persoanele bolnave : "
spor la treaba .
si eu de 2 ani imi fac ramele singur am abric si circular dar am probleme cu tesiturile acelea nu stiu cu sa procedez.eu tai cu circularu sintro parte si alta apoi iau pe rotund cu cataru si pierd timp foarte mult .voi cum faceti sa iese ca cele originale? :bzz: :bzz:
valentine valentine , cu cuterul tai nailoane alte chestii , ramele le poti face cu freza , sau oberfreza , pentru casa la caterva zeci,sute de rame la an faci cu ea itro veselie chiar azi am taiat niste rame la circular si leam bagat la frezat , maine daca am timp iti fac niste poze sa vezi cam cum lucrez eu ramele . am si abrich da numi place cum ies , eu le fac individual pe fiecare in parte .
spor la treaba .
bravo antiopa, esti un adevarat gospodar. tare si faza cu gainile :D
Citat din: marius_vfp din Decembrie 19, 2011, 05:48:00 PM
valentine valentine , cu cuterul tai nailoane alte chestii , ramele le poti face cu freza , sau oberfreza , pentru casa la caterva zeci,sute de rame la an faci cu ea itro veselie chiar azi am taiat niste rame la circular si leam bagat la frezat , maine daca am timp iti fac niste poze sa vezi cam cum lucrez eu ramele . am si abrich da numi place cum ies , eu le fac individual pe fiecare in parte .
spor la treaba .
Dl Marius arata si la incepatori cum sa faca o rama.
Va urez Sarbatori fericite si La Multi Ani
Cu respect
Stelica
salut, stelica nus eu mare mester si nici buricu pamantului ,dar asa am considerat ca e mai de cuviinta sa le fac cu munca putina, nus nici tamplar si nu am calificare in domeniu , am mai vazut si eu la altii pe net sau etc.
deci sa vedem :
prima etapa e debitarea din bustean a lateralelor la dimensiunea dorita de aprox 10mm grosime si 37 mm latime , lungimea dupa dimensiunea ramei 1/1 sai 1/2 etc
apoi se debiteaza pe lungime se pun cap la cap cate mai multe 8 sau 10 bucati dupa caz fiecare cat poate cuprinde in mana , se dau prin freza mai inatai pentru speteaza de jos , eu nu am freza de 10 mm pentru jos dar folosesc una de 12 mm , apoi se intorc ramele pe capatul opus pentru frezarea spetezei mari , urmatoarea etapa se fac umerasele , in pozele ce urmeaza sun mai toate operatiile
ma scuzati in poze nu am mai modificat paralela era fixata pentru ultima operatiune ,la umerase
spor la treaba
Multumesc Dl. Marius pentru raspunsul prompt si Un An NOU plin de bucurii.