Intoarcerea albinelor negre

Creat de grigore, Octombrie 19, 2009, 12:13:15 AM

« precedentul - următorul »

grigore

Britanicii planuiesc sa reinceapa cresterea pe scara larga a unei vechi rase locale – albina neagra – mult timp neglijata datorita introducerii unor rase de import.
In secolul al XIX-lea, albina neagra britanica a inceput sa piarda teren, numarul coloniilor micsorandu-se drastic. Crescatorii o considerau agresiva si mai putin productiva in comparatie cu unele rase provenite din sudul si estul Europei.
Astazi, insa, tot mai multi apicultori isi reconsidera pozitia fata de albinele negre, cele care, timp de secole, au produs mierea pe care o savurau, la ospete, regii Angliei. Schimbarea de optica s-a petrecut in contextul recentelor probleme cu care se confrunta crescatorii de albine: in Europa si America de Nord, albinele pier in masa, dintr-o cauza inca insuficient necunoscuta, care provoaca asa-numitul sindrom al colapsului coloniilor.
Disparitia albinelor nu afecteaza doar productia de miere, ci si pe cele de fructe si legume, deoarece albinele asigura polenizarea acestor plante, influentand direct marimea recoltelor. In Marea Britanie, numarul albinelor crescute in prisaci a scazut cu 30% intr-o singura iarna, iar Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Probleme Rurale din subordinea guvernului britanic a alocat 4,3 milioane de lire sterline (peste 4,8 milioane de euro) pentru cercetari care sa elucideze cauzele sindromului.
Pana atunci, albinele cu corpul de culoare inchisa, originare din insulele britanice si bine adaptate conditiilor locale, revin in atentia crescatorilor. Multi apicultori considera ca, printr-o selectie atenta, se pot obtine linii genetice de albine negre indeajuns de blande si, totodata, bune producatoare de miere. Exista inca populatii salbatice de albine negre in insulele britanice, dar efectivele lor nu sunt cunoscute. De aceea, primul pas catre reintroducerea albinelor negre in prisacile britanice va fi identificarea unor populatii salbatice, cu ajutorul specialistilor, dar si al oamenilor obisnuiti.  Acestia au fost rugati sa fotografieze albinele negre, daca le intalnesc, si sa trimita imaginile si alte informatii utile la Asociatia Crescatorilor de Albine.
Sursa: The Independent

stefan1

Bun venit pe forum, D-le Grigore!
Cand am scris despre Fratele Adam, cel care a creat rasa Buckfast, am scris ca el a inceput munca de selectie pornind de la o situatie constatata in stupina Manastirii. Era aparut acel parazit traheal (Acarapis woodi), care produce acarioza. El a constatat ca albina neagra locala (in sudul Angliei) a murit in totalitate, dar Ligustica si Carnica au rezistat. De aici a inceput selectia. S-ar putea ca la alte boli albina neagra sa reziste mai bine. Nu numai englezii incearca sa se intoarca la rasa batraneasca, ci si unii nemti, din aceleasi considerente.
Albina neagra (Apis mellifera mellifera) a avut o mare raspandire in Vestul Europei si in partea mai nordica a Europei pana in Rusia. Doar de cca 200 de ani a fost inlocuita treptat cu albina Italiana sau cu Carnica, in special pentru ca erau rase mai blande si ceva si mai productive. Interesant ca genetic albina neagra este foarte departata de Carnica si Italiana, desi sunt vecine. Explicatia este ca Albina neagra este singura rasa care a rezistat in Europa in timpul ultimei glaciatiuni, dar numai intr-o zona restransa in Portugalia, dar apoi s-a raspandit odata cu incalzirea vremiispre nordul Europei inclusiv in Insulele Britanice. Celelalte rase de albine melifere europene (principalele sunt Ligustica, Carnica si Caucazica) au juns in Europa din Africa (dupa ultimele analize genetice), dar prin Asia Mica si au ocupat zonele mai sudice si mai calde ale Eurasiei, pana prin zona Afganistan-Pachistan. In Vest , cele doua ramuri de albine melifere au ajuns vecine, dar dupa o evolutie separata, care se vede si in analiza genetica. Deci genetic Albina neagra este mai departata de albina Italiana decat de ex de rasele africane.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

grigore

multumesc pentru urare D-le Stefan!
am urmarit cu interes postarile dumneavoastra, si nu numai,fiind foarte documentate din punct de vedere al genetici albinei.Eu nu sunt un apicultor dar cochetez cu aceasta idee de aceea m-am inscris pe acest forum.Ce parere aveti despre acest articol?
O echipă de cercetători de la Universitatea Monash din Australia a făcut un progres important în studiul modului în care văd albinele, care poate avea în viitor aplicaţii în inteligenţă artificială şi recunoaşterea formelor de către computere. Ei au descoperit că albinele care reuşesc să privească o imagine de la două unghiuri diferite reuşesc să o recunoască şi când o privesc din alt unghi. Studiul a fost publicat în PLoS ONE.
Un nou studiu dovedeşte că albinele sunt capabile ca odată ce s-au familiarizat cu chipul unui om văzut din faţă şi din profil, să o recunoască şi atunci când o privesc de la un unghi aflat undeva la mijloc. Cum albinele reuşesc aceasta cu un creier ce are doar un milion de neuroni, cercetătorii speră ca recunoaşterea facială să fie reuşită şi de computerele viitorului ce vor fi înzestrate cu inteligenţă artificială.
Faptul că albinele au creiere foarte mici, de doar aproximativ un milion de neuroni, aduce speranţă că calculatoarele vor putea realiza acelaşi lucru în viitor, aducând aplicaţii practice în domeniul recunoaşterii formelor în general şi a recunoaşterii faciale în particular. În viitor, aceste tehnici vor putea fi realizate şi cu ajutorul inteligenţei artificiale. Acestea pot duce la sisteme de securitate ce lasă doar anumite persoane înauntru, de exemplu.
Cercetătorii au antrenat albine să recunoască o anumită imagine. Cum realizează aceasta? Albinelor li se prezentau mai multe imagini ale mai multor persoane şi la început albina alegea aleator o imagine. Dacă alegea imaginea aleasă de cercetători, era recompensată prin oferirea drept hrană a unei soluţii dulci. În caz contrar, primea o soluţie amară. Fenomenul se repeta de câteva ori şi până la urmă albina învăţa că o anume imagine şi numai aceea îi oferă o recompensă. Această imagine era un chip de om privit din faţă.
Cercetătorii au repetat procedeul cu mai multe albine, iar acestea au fost împărţite în două grupe. Prima grupă a fost antrenată tot altfel să recunoască o altă imagine, a aceleaşi persoane, dar văzută din profil, rotită cu 60 de grade faţă de imaginea iniţială. Al doilea grup nu a fost antrenat să recunoască această a doua imagine.
Când celor două grupuri li s-a arătat o altă imagine, a aceleiaşi persoane, dar rotită la doar 30 de grade, albinele ce fuseseră antrenate pe două imagini au putut să recunoască singure această imagine ca aparţinând aceleaşi persoane. În schimb, cele ce fuseseră antrenate să vadă o singură imagine nu au recunoscut imaginea.
Studiul relevă faptul că al albinei creier este capabil să interpoleze o imagine văzută din două direcţii pentru a o recunoaşte când este văzută din o a treia direcţie. Această tehnică ar putea fi aplicată pe viitor în inteligenţa artificială. Studiul arată de asemenea că dacă imaginea este privită doar dintr-o direcţie iniţial, este dificil pentru albine să o recunoască când o văd apoi dintr-o altă direcţie.
sursa:Stiinta Azi.ro

stefan1

Este foarte interesant articolul. Albina continua sa ne uimeasca prin calitatile sale adunate intr-un corp atat de mic si fragil.
Cat priveste stuparitul, daca va veti apropia de albine, aproape sigur va vor cuceri.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)