urdinis.

[D006]

D-le crinul uitativa numai la acest subiect si ne putem da seama de ce se posteaza putin un subiect interesant zic eu si uitativa pareri putine noi si alti de ce nu neam spus parerea? poate interesa pe cineva si la fel se intampla in general .Eu cred ca nu lam vazut cea ce cred car fi cam imposibil dar.. sau poate la vremea respectiva nu aveam alt raspuns pe urma am daschis si eu acest subiect la fel neatragand decat un raspuns si acum sa spun ce parere am eu despre urdinis pe timp de iarna : printro intamplare lucrand la o stupina intro primavara si luand jos gratiile antisoareci am vazut ca urdinisul era larg deschis fara burete cum era la mine numai cu tabla respectiva si albinele aratau foarte bine intre timp aparand si fundul de stup cu plasa mam gandit ca este mai bine ca urdinisul sa nu fie micsorat cu burete sau altceva decat cu gratia antisoareci si de atunci procedez in felul acesta.Acest subiect pe stuparitul a fost dezbatut destul de mult cea ce spune ceva.

[bucovineanu]

In ultima vreme exista stupari care ierneaza cu urdinisul larg deschis sau cu fundul antivarroa neobturat. O fi bine, o fi rau?  Totusi cred ca multi din cei care au albine de mult timp au intalnit situatia in care albinele incearca inca inainte de a se instala iarna sa reduca, prin depozitarea unor cantitati de propolis, urdinisul uitat de noi prea mult deschis. Daca nu sunt deranjate de aerul care intra in stup prin plasa de la fund, asa cum se sustine mai nou, oare de ce incearca sa reduca urdinisul inca din toamna.

[D006]

Ati fost singurul care ati raspuns cand am mai vorbit de urdinis si mai spuneam in alta parte ca uni vin cu raspunsul din carte dar aici ii nevoie de practica si lucrul acesta il spuneam ca eu asa procedez si am vazut ca este bine am urdinis de 16cm peste care aplic o tabla contra soarecilor inainte il aveam de 1cm  la rama sau interval poate si mai mic sa nu intre frigul dar si cu el inchis sau deschis in lada goala tot frig este.

[bucovineanu]

Nu vad utilitatea raspunsurilor date cu cartea in fata. Alea pot fi gasite de oricine. Referitor la subiect cred ca totusi albinele sunt deranjate de un curent prea mare de aer.

[D006]

Nu cred cai prea mare urdinisul mai vine inchis cu tabla respectiva care totusi permite intrarea aerului proaspat iar sus am folie.

[un_escu]

D-le Liviu,folia cum o folositi? Pe toata suprafata stupului sau cu o fanta de cativa cm in spre spatele stupului?
   Daca fundul stupului are plsa de sarma ne obturata, ce rost mai are sa micsoram rdinisul?
   In iarna aceasta am un stup cu fundul din plasa ne obturata,gratie antisoareci in toata latimea stupului de 10 rame pat rece,folie pe rame cu fanta de cativa cm spre spatele stupului Stupul l-am iernat pe 6 rame.
   La primavara inumar <bobocii>...

[D006]

La inceput lasam o fanta dar acum nu mai las acum dupa cum am spus las urdinisul deschis acoperit numai de o tabla antisoareci neavand sita pe fund.Da asa ii foarte bine ca incerci pe un stup cea ce vrei sa faci si daca merge estinzi la toti .

[ioanardelean55]

chitcanii specie soareci cu capul mic si botul lung intra si pe 7mm .eu cred ca sint puii nascuti mai spre toamna ,care inca sint in perioada de crestere  , se zice ca pe unde -i intra capul intra tot, cea mai sigura solutie ramine gratia.

[D006]

Un raspuns bine documentat ("dat cu cartea in fata" ) primeaza in fata unui raspuns de genul " cred ca...", prin cantitatea de informatii exacte si utile, pe care le contine.
"Cred ca ..." este un lucru improbabil, inutil, care nu denota respect si demn de urmat (sau de retinut).
Iernare cu soclu antivarroa (folie perfect etansa) si iernarea cu aerisire in podisor are la baza doua principii total diferite.
La iernarea clasica inlocuirea aerului se face datorita diferentei de presiune, familia fiind constant sub influenta unei mase de aer rece (cu influente asupra ghemului).
La iernarea cu fund antivarroa si folie perfect etansa , aerul incarcat cu umiditate si CO2 (fiind mai greu) coboara la baza stupului unde condenseaza datorita aerului rece si evacuat prin sita. O masa similara de aer rece se ridica la baza stratului incalzindu-se treptat. La partea superioara vom avea numai aer cald.
Intensitatea de evacuare a aerului incarcat cu CO2 si umiditate, si înlocuit cu aer proaspăt, în curând încălzit, este proporţionala cu activitatea ghemului.
Nu cred , sunt sigur de cele afirmate pt. ca raspunsul este dat cu cartea in fata. Daca il considerati inutil, il voi sterge.

[D006]

Dle  Lulachy sunteti pericol!
Fara  vrajeala imi  pareti un  om  cu  o  cultura  deosebita.Felicitariiiiiiiiiiiiiiii!!!1

[D006]

Da un raspuns documentat si foarte bine venit dar sant intrebari care au nevoie de un raspuns practic si intrebarea este de genul cum faceti voi atunci nu iau cartea sai scriu ce ar trebui facut ci pur si simplu ii spun cum fac eu mai sant iarasi care nu cred ca au nici o carte la indemana se vede dupa cum pun intrebarea sau dupa cea ce intreaba.

[bucovineanu]

Sunt pareri si pareri. Nu inteleg totusi de ce inainte de a veni iarna albinele  micsoreaza urdinisul cu ajutorul propolisului daca este prea mare.

[stefan1]

Nu la orice soi de albine se intalneste stramtorarea urdinisului cu propolis. Mai intalnit este la rasa caucaziana si la albina neagra. Ar putea fi facuta fie pentru a evita furtisagul sau patrunderea in stup a intrusilor printr-un spatiu prea mare de aparat, fie pentru a protaja termic cuibul.Iernarea in bune conditii in fundu' gol dovedeste ca un spatiu mai mare de patrundere a aerului in partea de jos nu este nociva, probabil doar creste putin consumul de miere. Cred ca trebuie insa corelat cu aerisirea sau lipsa de aerisire din podisor.
Sunt o infinitate de variante practice in care se poate ierna o familie. Teoria nu le poate cuprinde pe toate, doar poate da niste principii. De aceea cred ca este util sa citim si cum ierneaza unul sau altul dintre stupari, dar decizia o luam singuri.
Eu doar anul asta am incercat fundul antivarroa si inca nu pot trage concluzii. Ganditi-va numai cate variante sunt la obturarea plasei de fund: de la iernarea fara placa de fund, la acoperirea 30-60% a plasei sau inchiderea completa si doar deformarea usoara a placii de fund, ca sa mai patrunda pe acolo aer. De asemenea spre primavara unii mai acopera din fundul lazii (cat? la ce data?), pe cand altii lasa tot anul stupul doar cu plasa pe fund.
Pe de alta parte multi stupari evita sa spuna cum ierneaza ei, ca este pericolul ca incepatorii sa aplice doar partial metoda, sau ce au inteles ei din ea, iar in caz de esec sa dea vina pe cei de la care au invatat. Sa nu mai vorbesc ca difera foarte mult conditiile climatice, conditiile concrete de amplasare a stupinei,tipul de lazi sau poate chiar rasa de albine, asa ca ce sa potriveste la unul nu merge la fel la altul.

[bucovineanu]

Eu inclin sa cred ca stramtoreaza urdinisul pentru a proteja termic cuibul. Albinele incep sa astupe cu propolis orice crapatura in peretii stupului incepand cu a doua parte a sezonului activ, odata cu apropierea iernii. In timpul sezonului cald nu le deranjeaza faptul ca urdinisul are 38x 2cm, urdinis de la stupii ME cu fund detasabil, nu incearca sa-l micsoreze. Situatia se schimba odata cu apropierea toamnei. Intr-un an un stup a ramas fara blocul reductor, deci cu urdinisul de vara la dimensiunile de mai sus, pana in luna octombrie. Albinele l-au stramtorat punand o cantitate apreciabila de propolis.

[D006]

In momentul exploarii, problema circuitului aerului in stup este minimalizata, fiind considerate relative siplu de rezolvat (redactor de urdinis, sita in podisor). In majoritatea cazurilor acest lucru este adevarat, totusi aprofundarea unor aspecte pot evita probleme ulterioare.
Aerul , ce intra prin urdinis sau sita antivarroa,  are tendinta naturala de a se ridica spre partea superioara a stupului, formand un debit de aer, prin fenomenul de tiraj. Acesta rezulta din diferenta de presiune intre urdinis si sita sau neetansietatile podisorului. Debitul este incetinit de suma rezistentelor locale (rame, albine, crescaturi de ceara, crapaturi ...) si sectiunile urdinisului si al sitei din podisor.
Vara – urdinisul marit, sita antivarroa, inaltimea superioara (caturi), sita de ventilatie favorizeaza acest debit ce este benefic familiei de albine.
Iarna – logica este micsorarea urdinisului, izolarea superioara si aerisire pentru evacuarea umiditatii. Dar acest debit de aer micsorat (benefic pentru umiditate) "bombardeaza" ghemul constant cu aer rece ce duce la cresterea consumului de miere. De aici practica cu cm si intervalul de albina (consum verificat).
Acest lucru se intampla la iernarea clasica.
Daca folosim sita antivarroa principiul este altul (pare ilogic in comparatie cu cel clasic).
Acum este neadecvat sa avem aerisire in podisor, dar o aerisire generoasa la partea inferioara. Albinele au avut grija sa propolizeze crapaturile si sita din podisor, noi avem grija sa punem folia etans si sa izolam termic podisorul (pentru a nu pierde convectiv din temperature). Deci in acest sezon nu vom avea tiraj (debit de aer). Evacuarea este posibila prin diferenta de densitate a aerului cald (sus) si aerul incarcat cu CO2 si umiditate jos. Aerul rece intra in interiorul stupului proportional cu ce iese, urcand spre partea superioara odata cu cresterea temperaturii asigurand astfel circuitul.
Ghemul ierneaza la o temperature ~ constanta , variatia fiind data de temperaturile exterioare (convectiv).
Obturarea urdinisului are drept scop principii defensive sau limitarea debitului de aer (lucru foarte bine perceput de albine)