Autodistrugerea coloniei de albine.
În multe scrieri apicole am găsit că o colonie de albine poate să roiască până la autodistrugere. Din experienţa mea apicolă nu pot confirma dacă este adevărat sau nu. Cei care pot ceva spune despre acest subiect îi rog să posteze. Pe parcurs am să dezvolt subiectul cu o temă dezbătută la o altă secţiune, deci un subiect mai integrat.
Stupul va roi pana ramane un pumn de albina,aceasta albina este insuficienta pentru volumul mare de rame.
Va fi atacat de gaselnita ,albine hoate viespari si alte alea pana la distrugere.
Ai dus o colonie de albine până în această fază?
Întreb pentru că raționamentul este logic, dar practica ne poate oferi surprize.
Daca roirea are loc in timpul infloririi teiului ,e posibil.
Primul roi pleaca cu regina batrana.In stup nu ramane regina imperechiata sa oua.
Apoi are loc a doua,a treia si in unele cazuri a patra roire.
Daca intervine timpul nefavorabil se complica lucrurile.Pana se imperechiaza ,se ajunge in august.Ori un pumn de albine nu sunt in stare sa creasca puiet,sa asigure paza si sa fie plecate in camp.
Depinde si de albine,unele roiesc pana se distrug................
In 2010 (in octombrie) am avut ocazia sa vad cum arata o vatra de 40 de foste familii de albine, in stupi orizontali de 20r. Propietar o batrana de 91 ani care se ocupa de ei. La varsta de 89 s-a inbolnavit si a fost luata de un copil s-o ingrijeasca, lasand stupina in paragine. Am avut ceva de lucru la fiul batranei, si drept plata am cerut cateva lazi. Batrana a zis sa iau tot ce mai are albina in lada. In 3 ani (cat batrana nu s-a mai ocupat de stupi) din 40 doar 1 mai avea cam 200gr. de albina plus matca si un singur fagure cu putina miere, in rest genocid, fagurii distrusi de soareci, gaselnita la ea acasa, balariile cat stupii, roirile, furtisagurile, viespile si varroua si-au facut de cap, JALE mare.
Da domnu Vranceanul. Un caz despre care sigur trebuie să știu mai multe .
Îmi pare rău de acea stupină!
Bănuiesc că dvs. ați observat distrugerea numai în ultimul an?(anul al 3-lea)
Insist să vă întreb, dacă se poate afla?
câți din cei 40 de stupi au roit în primul an, care apoi nu au prins primăvara anului al doilea?;
câți din cei rămași în anul al doilea au roit, care apoi nu au prins primăvara anului 3?
Pun aceste întrebări pentru că mi se pare bizar că natura nu s-a adaptat în 80 milioane de ani și nu a eliminat această risipă.
Pentru ca o colonie să ajungă să roiască trebuie să ajungă la dezvoltare maximă.
Pentru a ajunge la o dezvoltare maximă trebuie să aibă o bază meliferă corespunzătoare și un adăpost potrivit.
Dacă a ajuns să roiască înseamnă că cele două condiții au fost îndeplinite.
Natura decide să nu mai folosească un timp acea locație. DE CE?
Nu am intilnit cazuri sa imi roiasca o familie de albine pina la epuizarea totala a familiei de albine.
Colectez polen si am primul semnal la cantitatea de polen ca aceea familie are o problema. Se mai intimpla ca si la mine sa mai roiasca undeva sub 10% din efectiv, asta in anii roitori.
Din familia care4 cse pregateste de roit formez citeva roiuri ... daca gasesc matca batrina o omor si las in stupul respectiv o singura botca cea care imi pare mie mai "desteapta" ..
... apare o singura matca care se va imperechea si familia i-si reintra in program. Apare vreo problema si ramine "familia" respectiva fara matca am unificat-o cu alt roi care are matca imperecheata .
@virgiliu,
Bunicii mei au avut stupi in cojnite,omorau cu fum albinele toamna pentru a lua mierea,iar in vara taiau fagure din partea de jos a fagurelui cladit de albine.
A nu se uita lipsa de nectar din natura si bolile.
Despre poluare nu mai discutam.
Vorba batraneasca"Un roi din MAI ,e cat un car de malai"
Acum unii apicultori trag de albine pana la epuizare.In toamna stupul nu are pastura despre mierea care e inlocuita cu diferite surogate nu discut.
Nu am avut asa ceva insa ca si domnul Vranceanu am vazut la altcineva.
Nu stiu cati au roit in primul an, probabil toti, trag concluzia din numarul mare de rame din stupi (13-18), asta arata ca erau bine dezvoltati (chiar si batrana spunea ca avea stupi puernici, si ca fapt divers,
babuta mai avea in grija pe aceiasi vatra inca 35 stupi a unui doctor din oras )
La distrugerea stupinei au contribuit mai multi factori pe care-i stim cu totii. In primul an sigur au fost roirile necontrolate, apoi varroua, furtisagurile, viespile, pasarile salbatice, nepregarirea pt. iernat (nici nu poate fi vorba de stimulari, completari, turte).
In anul 2 posibil sa fi mai ramas ceva, dar daca s-a repetat ca in anul 1, va dati seama ca in al 3-la nu prea a mai ramas nimic, numai ce am gasit eu.
Baza melifera slaba spre f.slaba. Numai culturi agricole (fara rapita sau fs.).
Concluzia mea.
Dacă natura lasă ca o familie de albine să se autodistrugă prin roire, atunci aceasta nu este degeaba.
Este ceva subtil care ajută la perpetuarea speciei.
Raspunsul la intrebarea initiala este afirmativ. Da, o familie se poate distruge prin roire repetata.
Primul roi iese de regula cu regina batrana. Incepand cu al doilea roi care de obicei iese dupa 7 zile fata de primul se poate ca in continuare sa iasa cate un roi in fiecare zi pana ramane o mana de albine cu o singura regina. Daca se pierde si acea regina familia e condamnata la disparitie. Vremea nepotrivita pentru roire sau interventia apicultorului care sa distruga botcile pot intrerupe roirea chiar dupa primul roi.
,, babuta mai avea in grija pe aceiasi vatra inca 35 stupi a unui doctor din oras )"
sigur acel doctorul stie mai bine cum sa ajuns la situatia respectiva ,oare dansu cati stupi o fi facut ?
Asta e comportamentul normal al albinei - in natura nu vine nimeni sa ii bage foite de ceara; cand fagurii nu mai sunt buni pentru crescut puiet locatia e abandonata si molia cerii isi face treaba. Dupa cateva zeci de ani locatia e curata din nou.
Este cumva impropriu denumita autodistrugerea coloniei de albine. Depinde de momentul cand incepe roirea, depinde de vreme si de alti factori. In general roiul primar are foarte mari sanse sa isi gaseasca un loc unde sa isi intemeieze o noua familie care sa treaca iarna cu bine. Daca roirea incepe devreme si zona melifera e buna, chiar si roiurile secundare au sanse sa adune suficienta hrana ca sa treaca iarna. Astfel, nu este vorba de autodistrugerea coloniei ci de producerea instinctului de inmultire. Este adevarat ca privind strict din stupina s-ar putea spune ca acea colonie s-a autodistrus, pentru ca stuparul nu va ramane cu mare lucru, va ramane cu ce a spus domnul bucovineanu. Dar... roiul primar daca a ajuns intr-o locatie buna, sau daca a fost prins de cineva care il ajuta, daca si din roiurile ulterioare unele au prins conditii favorabile, da cu plus pe undeva, deci daca privim de sus, pentru natura, acea colonie nu s-a autodistrus. Cartile nu fac altceva decat sa avertizeze stuparul sa ia masuri, sa nu lase de capul ei o familie intrata in frigurile roitului. Ca si in alte domenii, si in stuparit, lucrurile sint relative.
Foarte adevarat. Ceea ce noi denumim autodistrugere este facut de catre albine pentru perpetuarea speciei. Din pacate odata cu aparitia varoa roiurile nu prea supravietuiesc in salbaticie.
Citat din: bucovineanu din Ianuarie 10, 2015, 04:49:20 PM
Foarte adevarat. Ceea ce noi denumim autodistrugere este facut de catre albine pentru perpetuarea speciei. Din pacate odata cu aparitia varoa roiurile nu prea supravietuiesc in salbaticie.
Asa este, albina europeana cand si-a format modul de inmultire varroa nu o parazita. Din pacate si cand s-au scris cele mai multe carti despre albine, varroa si modificarile climatice nu existau. De exemplu, mai toate cartile apreciaza drept un fapt pozitiv ouatul matcii si cresterea puietului pana tarziu. Tot asa se apreciaza pozitiv si reluarea timpurie a pontei. Din ce am observant eu, puietul tarziu nu face decat sa amplifice raul facut de varroa iar reluarea timpurie a pontei poate fi catastrofala in cazul sosirii unui val de frig la sfarsit de iarna. Varroa a lovit mai puternic in tarile cu clima blanda, unde matca aproape nu-si intrerupe ponta.