Vespa velutina

[stefan1]

  Am promis cand am vorbit de Vespa crabro ca o sa vorbesc si de acesta noua specie aparuta recent in Europa si care se pare ca se raspandeste destul de repede.
  Dau pentru inceput doua videoclipuri.
  In primul apare si Vespa crabro si Vespa velutina, pentru comparatie.
  In al doilea, un cuib si parte din 'obiceiurile' Vespei velutina

    frelon asiatique contre européen

Nid de frelons Asiatiques

[tassevasi]

  Extraordinare fiinte .
  Isi fac cuibul asa  de perfect , ca fulgii  pe o pasare .
   Cred ca am sa indepartez  capcanele  pt viespi.
  Numai bine .

[Obombo]

Faci bine ca indepartezi capcanele pentru viespi, nu folosesc la nimic. Ideal ar fi un aruncator de flacari. Velutina a fost importata in Franta in 2004, impreuna cu un ghiveci pentru bonsai. Probabil ca era o singura regina hibernata. De atunci s-a extins in aproape toata tara, cauzand o gramada de daune apicultorilor. S-ar parea ca o mana de viespi pot extermina o familie de albine in foarte scurt timp.
Frelon Asiatique - Le loup dans la bergerie - la bande-annonce du film

Cu cateva intepaturi te pot trimite sa studiezi radacinile la margarete, iar daca te apropii la mai putin de trei patru metri de cuib se comporta in felul urmator:
énorme attaque de frelons

[stefan1]

  Intradevar pentru Europa este o specie periculoasa. Se va vedea din ce se va discuta mai incolo.
  In videoclipul urmator se vede faptul ca, fata de Vespa crabro, V. velutina ataca albinele si in cuiburi si cu un numar mare de indivizi. Impresionanta si acea colonie de albine, care pare mare (se vad la un moment dat si albinele intre faguri), are rezerve mari de miere. Iarasi contrazice ce s-a spus pe forum, ca in natura albinele fac cuiburi pe verticala. E adevarat ca prefera dezviltarea pe verticala, dar pot sa se dezvolte si pe orizontal, cum se vede aici, unde fagurii au o lungime impresionanta.
  Se va vedea cand voi dezvolta subiectul, ca aceasta viespe isi extinde mult activitatea in toamna, incat ce se vede in videoclip eu cred ca se intampla intr-o colonie stransa in ghem, intr-o perioada mai rece. E cu atat mai rau, ca albinele nu se pot apara in acea perioada.

Frelons contre abeilles

[stefan1]

   Vespa velutina face parte din categoria viespilor din genul Vespa, avand o marime mijlocie raportat alte specii ale genului Vespa. Este putin mai mica decat Vespa crabro, pe care am descris-o. Dupa unele date, reginele ajung la 30 mm, masculii la 24 mm iar lucratoarele in jur de 20 mm. Alte surse dau dimensiuni mai mari.
Este originara din S-Estul Asiei, China, Taiwan, India, Indonezia, Malayezia etc. In ultima vreme si in Asia se constata o proliferare si raspandire a acestei specii. De ex in Coreea s-a descoperit pentru prima data in 2006, fara a se sti daca a fost adusa voit sau s-a raspandit natural.
  Sunt mai multe subspecii, diferind cel putin coloristic destul de mult:
•  Vespa velutina ardens Buysson, 1905
•  Vespa velutina auraria Smith, 1852
•  Vespa velutina celebensis Pérez, 1910
•  Vespa velutina divergens Pérez, 1910
•  Vespa velutina flavitarsus Sonan, 1939
•  Vespa velutina floresiana van der Vecht, 1957
•  Vespa velutina karnyi van der Vecht, 1957
•  Vespa velutina mediozonalis Pérez, 1910
•  Vespa velutina nigrithorax Buysson, 1905
•  Vespa velutina sumbana van der Vecht, 1957
•  Vespa velutina timorensis van der Vecht, 1957
•  Vespa velutina variana van der Vecht

  Au in general o culoare mai inchisa, cu un luciu de aur pe abdomen. Au toracele negru, o linie galbena dupa primul inel, negru, al abdomenului. Celelalte segmente abdominale au portocaliu si maro pe langa negru. Capul se vede negru de sus, dar portocaliu stralucitor din fata. Ultimele sgmente de la picioare sunt galbene.
O caracteristica a speciei este ca practica des relocarea cuibului. Adica, primavara regina isi alege un loc mai stramt si adapostit unde creste primele lucratoare. Dupa ce apar suficiente lucratoare, regina si cu o parte din lucratoare parasesc cuibul si formeaza un alt cuib, mai mare. Alte lucratoare continua sa ingrijeasca puietul din cuibul initial, pana ies toti puii, apoi acest cuib este parasit. E impresionanta capacitatea de a construi foarte rapid noul cuib, uneori in mai putin de o saptamana este construit un cuib de cca 40 cm de lungime. Cuiburile contin faguri dispusi orizontal, ca si la V. crabro, inveliti intr-o anvelopa de celuloza, cum s-a vazut in videoclipurile prezentate. Cuibul difera oarecum de cel al Vespei crabro, vom vedea mai incolo.
  Vespa velutina vaneaza toate tipurile de insecte, dar mai des muste si albine, dar si insecte mai mari ca libelule sau lacuste. Au abilitati de zbor fantastice si sunt dintre cei mai buni vanatori.
Cuibul il fac de obicei in copaci, chiar la inaltimi mari, dar poate fi si la nivelul solului sau chiar in sol. De asemenea nu ezita sa foloseasca locuri convenabile din mobilierul casnic.
Specia are un ciclu lung de viata. Incep activitatea ca si celelalte specii de viespii prin trezirea reginei din hibernare, dar devreme, deja de la sfasitul lui martie, iar toamna colonia dispare tarziu, uneori numai prin ianuarie!
Nu e o specie agresiva, dar isi apara hotarat cuibul, fiind permanent gata sa atace. Isi alunga intrusii pe distante lungi, cu mare insistenta. A cauzat destule decese in tari ca Taiwan, Malaezia, Indonezia. Intepatura produce o puternica urticarie. Din fericire isi amplaseaza cuiburile mai la inaltime, astfel ca omul nu intra prea usor in zonal lor de siguranta.

[stefan1]

In Europa, Vespa velutina a aparut, probabil, in 2004. Se presupune ca a fost adusa din China, probabil din Yunnan. Sunt mai multe scenarii. Fie a venit cu niste transporturi de vase ceramice, pe care un francez le importa de mai multi ani si in vecinatatea caruia s-a descoperit primul exemplar in Europa. Alta posibilitate este aducerea cu transporturi de esente rare de lemn din China sau cu transporturi de fructe exotice. Altii spun ca a fost adusa de un horticultor, sau cum a spus parca Obombo, in pamantul unui copacel bonsai.
Primul exemplar a fost descoperit in toamna lui 2005, pe niste fructe de curmal japonez. Aceste fructe putrezesc repede si atrag multe viespi, in special Vespa crabro. Descoperirea unei viespi asiatice a fost o mare surpriza si o si mai mare surpriza a fost viteza cu care aceasta s-a raspandit apoi in Franta si nu numai. Specia a inceput sa fie studiata, ca inca nu se stiau prea multe lucruri despre ea si de la inceput s-a incercat impiedicarea raspandirii ei , dar fara succes.
  Este vorba de subspecia Vespa velutina nigrithorax, originara din nordul Indiei, China, Thailanda, muntii Indoneziei etc. Comparand conditiile climatice din acele zone, se poate presupune ca speciei ii convine o clima temperata si mai umeda si se previzioneaza o raspandire a ei in special in zonele de coasta in jurul Marii Mediterane dar si pe coastele Marii Britanii si chiar spre Scandinavia. Deja specia s-a extins pana in Belgia, iar in sud si in Spania si Portugalia.
  Cateva caracteristici ale subspeciei: e putin mai mica decat V. crabro, cu o culoare mult mai inchisa. Cum ii spune si numele, are toracele maroniu-negru si terghite negre, doar ultimele 4 au partial culoare mai deschisa, galben-portocaliu-maro. Si capul vazut din fata este portocaliu-stralucitor. Aripile au o tenta inchisa. Picioarele au ultimele segmente galbene. Caracteristica este si o dunga galbena subtire dupa primul inel abdominal (negru). Oricum in Europa nu sunt alte specii cu care poate fi confundata.

[stefan1]

    Cuibul
Primavara, incepand din februarie pana in mai, in functie de zona climatica, tinerele regine fecundate care au traversat iarna ies din hibernare si incep sa isi construiasca un cuib, totdeauna altul decat cuiburile vechi. De obicei aleg locuri mai adapostite si nu prea mari. Initial cuibul e mic, doar cateva celule, din scoarta de copac mestecata cu apa si saliva, formand un fel de hartie, ca la majoritatea speciilor de viespi. Acest fagurel deja il inveleste intr-o anvelopa din acelasi material ca fagurul, cu gaura de acces jos. Concomitent depune cateva oua si incepe sa hraneasca cateva larve, in jur de 10, care dupa peste o luna vor ecloziona. Pe masura ce ies primii pui, totdeauna femele sterile, regina isi restrange activitatea si treburile cuibului, ingrijirea puietului si constructia cuibului o preiau lucratoarele. Pana la urma reginei ii revine sarcina doar de a depune oua. Dupa ce au iesit un numar destul de mare de lucratoare si daca locul cuibului nu permite extinderea acestuia, regina cu o parte din lucratoare paraseste cuibul si formeaza alt cuib. Parte din lucratoare vor continua sa ingrijeasca puietul din vechiul cuib pana ce iese tot, dupa care se alatura noului cuib. Noul cuib este crescut foarte rapid, in mai putin de o saptamana pot face un cuib in diametru de 40 cm. Frecvent la aceasta specie si in padurile din Taiwan dar si la noi (in Franta), la dezvoltarea maxima poate aparea un fenomen de roire. De fapt surplusul de culegatoare mai fac un cuib nu departe de cuibul-mama, unde insa nu au regina si din oua depuse de lucratoare vor creste doar trantori.
O caracteristica a acestei specii este ca face cuiburile preponderent la inaltime, chiar si la 10-20 m. Cuibul are in general o forma sferica sau putin alungita cu dimensiuni medii de 40x 60 cm. Caracteristic, urdinisul este plasat undeva lateral, cam la jumatatea inaltimii cuibului si este o gaura de cca 1,5 cm acoperita in partea de sus cu un fel de baldachin. Doar la cuiburile mai tinere urdinisul este plasat mai in jos. Se stie ca V. crabro are cuibul cu o deschidere in partea inferioara pe unde se evacueaza resturile si dejectiile din cuib. Cuibul la V. velutina este ceva mai mare ca al Vespei crabro si de obicei asezat mult mai sus in copaci. Poate insa avea si cuiburi mai joase in cladiri, scorburi sau chiar in vizuini, de obicei la liziera padurilor. Statistic cam 50% din cuiburi sunt situate in arbori, cca 30% in adaposturi deschise (grajduri, hambare etc), restul in cavitati in pereti, in scorburi, tevi sau in pamant. De obicei in zonele de origine cuiburile sunt ceva mai mari, cu un diametru de cca 50 cm , cu faguri continand cca 4000 de celule si cu cca 1500 lucratoare la dezvoltarea maxima. In Europa cuiburile au in medie 40 cm diametru si 60 cm lungime sa ajung la cca 1000 lucratoare, dar sunt si exceptii in plus. Cele mai mari cuiburi au in general o forma de para cu dimensiuni de 60-90 cm inaltime si 40-70 cm diametrul.
  Un cuib mediu poate avea 6-7 faguri circulari dispusi orizontal unul sub altul, dar sunt cuiburi chiar si cu 14 faguri. Spatiul dintre faguri  e de 10-12 mm. Fagurii au 23-29 cm diametru si sunt inveliti in acele 'pungi' de celuloza. In total sunt 5-6 foi de celuloza  separate de goluri de 5-10 mm. Grosimea medie a invelisului este de 45 mm si invelisul este la cca 15 mm de marginile fagurilor. Curios, nu exista celule diferentiate pentru lucratoare, regine si trantori, cum sunt la V. crabro. Celulele au o mare variabilitate si au in medie 8,5 mm diametru si 26-29 mm lungime (oricum mai mari decat celulele de lucratoare la V. crabro, desi lucratoarele de V. velutina sunt mai mici).
Cuibul creste treptat, cel mai mult in iulie, cand poate creste 4-6 cm in diametru /saptamana. In octombrie atinge dimensiunea maxima, inca o dovada ca activitatea acestei specii se intinde mult in toamna, cand albinele si si V. crabro si-au cam incheiat ciclul anual.
  Modificarea cuibului este permanenta. Initial constructia este foarte fragila, dar pe masura ce cuibul creste, lucratoarele nu construiesc doar faguri noi, ci intaresc permanent legaturile dintre faguri, puntile de celuloza care sustin fagurii intre ei si tot cuibul suspendat. De asemenea pe masura ce fagurii se maresc, se desfiinteaza peretii interiori ai invelisului si se fac altii in exterior, marind diametrul total al cuibului

[stefan1]

    Ciclul biologic
Ca marea majoritate a speciilor de viespii sociale, si Vespa velutina intemeiaza familii care dureaza un an. Activitatea incepe primavara, uneori chiar din februarie, cand viespile fecundate numite si viespi fondatoare, ies din hibernare si incep sa isi caute un loc unde sa intemeieze cuibul. Cuiburile se intemeiaza din februarie pana la inceputul lui mai, dependent de situarea geografica si de mersul vremii. De multe ori cuiburi incepute in februarie au fost abandonate daca au revenit perioade reci si reginele au reinceput in aprilie sa cladeasca celulele si sa creasca primii pui. Ca si la Vespa crabro, in aceasta perioada au loc multe lupte pentru locurile mai bune pentru cuiburi sau chiar pentru a ocupa cuibul altei regine. Acestea dureaza pana dupa ce ies mai multe lucratoare care fac cuiburile mai greu de atacat. In aceste lupte sau in cele teritoriale, din locurile de vanat, mor foarte multe din regine si apoi lucratoare, si luptele sunt unul din mecanismele care regleaza densitatea de viespii.
Cum am mai spus, la inceput cuibul e foarte fragil, doar un fagurel orizontal cu 8-12 celule, pe care il inveleste intr-un glob tot din celuloza, cu scop de a-l proteja termic. Acolo regina creste primele larve, totdeauna de lucratoare. Treptat, dupa ce ies primele lucratoare, regina isi reduce activitatile in afara cuibului si pana la urma ea se rezuma doar la a depune oua. La aceasta specie e frecvent obiceiul ca familia, care a ajuns la o anumita dezvoltare, incat locul cuibului devine prea mic, deci familia sa migreze intr-un alt loc unde rapid isi cladeste un alt cuib, pe care il mareste treptat. Doar prin octombrie-noiembrie se atinge marimea maxima.
Indivizi sexuati incep sa apara in familie doar de pe la sfarsitul lui iulie. Trantorii incep sa apara ceva mai repede decat reginele. Iar characteristic acestei specii este continuarea dezvoltarii pana tarziu in toamna. In aceasta perioada are loc si imperecherea noilor regine, dupa care acestea isi cauta un loc de hibernare. Masculii nu mor la imperechere ca in cazul albinelor, dar dispar odata cu imputinarea resurselor de hrana si racirii puternice a vremii.
  Despre durata de viata a culegatoarelor, curios, sunt foarte putine date. Din ce am citit, se face o analogie cu durata de viata a Vespei crabro. Si despre aceasta datele gasite sunt putine si chiar contradictorii. Am scris la Vespa crabro despre o durata de viata de doar 14 zile, dupa o lucrare germana bine documentata. Totusi imi pare mult prea putin, tinand cont ca doar incubatia de la ou la adult pentru Vespa crabro este de peste 32 de zile. Acum am gasit referiri despre un studio facul pe Vespa crabro in stare captiva, in custi. Lucrarea este de prin 1895 si da pentru lucratoare o durata de viata de cca 55 de zile in luna mai si cca 30 pentru cele eclozate in septembrie. Se presupune ca si la Vespa velutina durata de viata pentru lucratoare este comparabila, deci nu mai mult de 50-55 zile. Reginele, ca si la V. crabro, traiesc ceva mai mult de un an, adica din august-septembrie-octombrie, pana in octombrie-noiembrie  anul viitor.
  Toamn, mai tarziu cu circca doua luni ca la V. crabro, familia intra in declin si pana in decembrie-ianuarie dispar toate lucratoarele din cuib. Toamna tarziu, cuiburile pot fi atacate de pasari, in special ciocanitori, care pot manca ultimele larve. Totusi uneori s-au gasit chiar in primavara cate 1-2 regine nefecundate, uneori cu defecte la aripi, dintre ultimul puiet, care au traversat iarna in cuib, dar o sa moara in primavara.
  Marimea viespilor fondatoare, deci a reginelor nefecundate sau fecundate este variabila intr-un ecart destul de mare si nu difera ca marime prea mult de lucratoare (spre deosebire de V. crabro unde reginele sunt vizibil mai mari decat lucratoarele).
  Iernarea o fac doar viespile fondatoare, solitar sau in grupuri nu mai mari de doua-trei. O familie creste in medie cca 200 de viitoare regine, deci viespi fecundabile, dar sunt si familii care scot si peste 300-350 de regine. Analize facute pe cele care au traversat iarna arata ca un procent destul de mare dintre ele nu au fost fecundate, si asta nu depinde de marimea lor. Repet ce am spus si la Vespa crabro, din cele 200 prezumtive regine crescute de o familie in toamna, daca in al doilea an numai doua ar reusi sa infiinteze familii viabile, populatia de viespii s-ar dubla intr-un singur an.

[pharaonu75]

Velutina

[stefan1]

    Agresivitatea Vespei velutina
Ca si Vespa crabro, in general aceasta specie nu este agresiva in orice loc, dar isi apara foarte bine cuibul. Are o distanta de siguranta fata de cuib care trebuie respectata pentru a nu risca atacuri. Aceasta este de cca 5 m. Aceasta distanta poate fi mai mica daca nu avem miscari bruste sau avem mirosuri iritante. O familie odata deranjata isi mareste aceasta distanta de siguranta. Atacurile odata declansate pot fi mai puternice decat in cazul Vespei crabro, deoarece familiile de Vespa velutina sunt mai mari. Atacurile sunt mai insistente si urmarirea intrusului poate fi pe distante mari.
  Nu sunt atrase in aceeasi masura cu viespile comune de zahar sau substante dulci, astfel incat nu dau tarcoale celor care intind mese la iarba verde, sau la sucuri si cafele servite afara.
  Intepaturile, ca periculozitate si durere sunt asemanatoare cu ale V. crabro. O viespe poate executa mai multe intepaturi consecutive. Se considera ca la 9-12 intepaturi este nevoie de internare, dar oamenii alergici pot avea mari probleme si de la o singura intepatura. In Europa nu se cunosc decat 2-3 cazuri documentate de deces dupa atacul acestor viespii.
Spre deosebire de Vespa crabro, velutina e o specie diurna, deci vaneaza numai ziua si pericolul de a intra noaptea in incaperi iluminate este mai redus. De asemenea nu sunt deranjate daca sunt fotografiate cu blitz-ul. Totusi unul din cazurile de deces din Franta a fost prin atacul unei personae care citea, intinsa pe pat, seara. O astfel de viespe probabil ratacita a atacat pe acel om intepandu-l de 3 ori.
Se mai mentioneaza cateva cazuri cand aceste viespi au atacat pompierii care interveneau pentru distrugerea cuiburilor. Desi erau echipati corespunzator, au fost cazuri cand atacatoarele au proiectat venin spre ochii victimei, prin masca, producand caderea pompierilor de pe scara.

[cristipep]

Ce parere aveti de asa ceva?

[orbanstefan64]

ce parere poti sa ai ???? daca ti e sete nu poti bea apa linga un tigan????

[Nea Costica din Buzau]

[ce parere poti sa ai ???? daca ti e sete nu poti bea apa linga un tigan???? ]

Eu aici as cere interventia moderatorulu, pt ,,discriminare pozitiva!"!!! 

[Obombo]

Ce parere aveti de asa ceva?

Am parerea ca nu e o velutina deci nu are nici o treaba cu albinele. Cu toate astea, sunt pe tub filme cu albine si velutine care mananca la un loc.

[stefan1]

  Vespa velutina si albinele
Toate speciile de viespi urase (din genul Vespa) mananca si albine, dar in proportii diferite in functie de specie si de resursele alternative.
  Vespa velutina are abilitati de zbor fantastice (poate zbura la punct fix, sa penduleze lateral sau chiar sa zboare in spate) si este un foarte bun vanator.
  Din observatiile din Europa se apreciaza la Vespa velutina ca 80% din insectele vanate sunt albine, asta in zone urbane. In zone rurale sau in paduri, albinele constituie cca 45-50% din totalul vanatului, restul fiind muste, tantari, alte viespii, lacuste, libelule, gandacei, furnici zburatoare, paianjeni, omizi etc.
  In Asia (China, Kashmir, India, Indonezia), Vespa velutina este considerate un dusman formidabil al stupinelor. Distrug aparatoarele cuibului una cate una, apoi patrund in cuib si folosesc puietul pentru hranirea propriilor pui. In unele zone se considera ca 20-30% din familiile de Apis cerana care dispar au drept cauza aceasta specie de viespii. In Europa deja se vede ca impactul acestei viespii este mult mai mare decat al Vespei crabro asupra familiilor atat ca timp (din iunie in decembrie) cat si ca intensitate (vaneaza toata ziua).
Stuparii descriu astfel modul de vanare al acestor viespii: una sau mai multe lucratoare de Vespa velutina zboara plutit in fata stupilor la 30-40 cm distanta de urdinis, urmarind albinele care vin incarcate cu nectar si mai cu seama cu polen. Atacul este rapid si albina este prinsa fie in aer fie este doborata la pamant si acolo este omorata rapid prin sectionarea gatului cu mandibulele. Ca si V. crabro, foloseste de la albina doar muschii toracici, pe care ii mesteca cu mandibulele formand un bol pe care il cara la cuib. Capul, aripile, picioarele si abdomenul albinelor nu sunt folosite. Daca distanta pana la cuib este mica, viespea cara albina intreaga la cuib. Cand albinele sunt in ghem, viespile patrund in stup si le desprind din ghem, transandu-le in stup. In vreme de toamna o familie de albine mica sau medie poate fi total distrusa in 1-2 saptamani. Incercarile de a patrunde in stupi sunt dese in special intre septembrie-decembrie, cand albinele se apara mai greu si familiile de viespii sunt la apogeu, crescand generatia de indivizi sexuati. Stuparii recunosc ca au fost atacate in special familiile slabe, bezmetice sau orfane. Nu s-a raportat intrarea in stupi pe vreme de vara.
  Efectul la familii este in functie de amploarea atacului. Vanand culegatoarele, aportul de nectar si polen in stup scade, corelat cu aceasta scade cantitatea de puiet crescut sau chiar se poate instaura foamea de polen. Pot sa se instaleze boli din cauza slabirii familiei sau familiile insuficient de bine pregatite ca sa intre in iarna (din cauza acestor carente in alimentatie) sa moara peste iarna daca au scapat in toamna.
S-a facut o scara de risc in functie de numarul de atacatori:
- dou viespii/stup produc o tulburare dar activitatea continua
- 3-5 viespi  - perturbarea e puternica
- mai mult de 5 viespi  - familia e condamnata daca nu o mutam intr-o zona mai sigura
Din observatii se apreciaza ca o atacatoare omoara si duce la cuib cam 6 albine/ora
Nu se cunoaste inca impactul asupra altor specii rare de albine salbatice si alte insecte care pana acum nu au avut la noi acest dusman. In Franta este o mobilizare destul de importanta de forte pentru a determine mai exact ce impact are aparitia acestei specii pentru ecosistemele in care s-a instalat. Deja in anii trecuti se erau stans cca 15000 de boluri alimentare (insecte zdrobite aduse de lucratoare la cuib), care urmau sa fie analizate amanuntit, sa se stabileasca de la ce specii de insecte provin, ca sa se stie ce masuri de protectie sa se ia pentru speciile amenintate de acest intrus.