sunt mai multe modalitati de extragere a cerii
care este cea mai practica metoda?
cum se extrage ceara chimic?
cum putem albi ceara inchisa la culoare?
Cea mai practica metoda de topire a cerii este topitorul solar.Dupa ea,oala de topit ceara cu abur.
Am pregatit o presa pentru ceara. Toata " jucaria " e compusa din 2 piese. Prima este un cazan de 200 litri sub care se face foc. Se fierbe apa in care se introduc ramele de topit... intra pana la 50-60 rame odata. Apoi a doua piesa este o presa facuta la comanda din fier cu un vas din lemn de fag fiert. Acolo torn compozita, ceara si vostina ce s-au topit la foc, dupa care presez ceara. Iese o ceara foarte curata si nu ramane nimic in vostina. Sunt foarte multumit de presa asta. De acum nu mai gasesc obositoare si nici suparatoare- topirea fagurilor . Nu am poze, poate pe viitor o sa fac, si voi pune pentru detalii. Cu bine, :hi:
Cu ani in urma am cumparat de la Apicola un topitor pe aburi, de 10 litri, la care am renuntat dupa vreo 3 ani, din cauza productivitatii scazute si a calitatii proaste a cerii obtinute, iesea ceara mai inchisa la culoare cu toate ca nu ramanea fara apa.
In prezent topesc fagurii intr-o caldare de 80 litri, pana la fierbere,dupa care iau tot continutul si il stracur, dupa care pun bostina intr-un sac de la tarate si o presez cu picioarele pe o folie, casa pot colecta ceara . Dupa presare nu mai ramane ceara in bostina. Pun din nou in caldare putina apa, ceara colectata de pe folie si cea din galeata si o las pana incepe sa fiarba dupa care o strecor inca odata si gata .
Ceara rezultata este de foarte buna calitate si economisesc timp.
Fara a mai scoate ceara din galeata, ai putea confectiona din platbanda un cerc acoperit cu plasa de sarma de 2mm, fix cat diametrul interior al galetii, si acest dispozitiv sa-l apesi peste fiertura pana opune rezistenta...adica a ajuns la fund.
odata cu oprirea focului, colectezi ceara cu o cana si o torni in forma dorita.
D-le florin dan ,daca intreaga cantitatea de vostina faguri care urmeaza a fi topita o bagi in sacul de rafie inpreuna cu un bolovan care sa-l tina pe fundul vasului in care ai pus apa care sa acopere intregul vas si faci foc intreaga cantitatr de ceara va iesi la suprafata fara nici un efort iar dupa ce se raceste in acelasi vas o scoti precum oroata de carucior dupa care o valorifici ca atare vostina ramine in sac curata iar ceara probabil va trebui putin curatata cu salutari
Ai dreptate Silviule, asta implica un butoi de 200 litri, care nu e o mare investitie, dar ma tem ca nu incap toti faguri odata, asta implicand in doua zile, sa lucrezi. Pot sa topesc tot in caldare fagurii, sa strecor si pe urma sa pun bostina rezultata intr-un sac , cu bolovan in el si sa o pun din nou la fiert , dar intr-un butoi. :hi:
personal eu am un acvariu mai mare in care am o tava in care pun faguri ptr topit tava este gaurita prin care curge ceara
Cat de mare este acvariu si cati faguri pui la topit odata.
acv ariul este de aproximativ 60- 40 40 dar nu prea conteaza deoarece la citeva zile se schimba si vara -este lunga
Citat din: valter din Ianuarie 27, 2011, 12:16:44 PM
Fara a mai scoate ceara din galeata, ai putea confectiona din platbanda un cerc acoperit cu plasa de sarma de 2mm, fix cat diametrul interior al galetii, si acest dispozitiv sa-l apesi peste fiertura pana opune rezistenta...adica a ajuns la fund.
odata cu oprirea focului, colectezi ceara cu o cana si o torni in forma dorita.
DA si adaug ca am vazut la cineva asa ceva care avea in mijlocul cercului fixata o bucse(sustinuta de 4 platbenzi in cruce) prin care trecea un ax cu manivela in partea de sus(peste sita) si cateva agitatoare din otel rotund cu diametrul de 8 mm in cruce (sub sita). Ideea este ca atunci cand se topeste ceara si se faramiteaza fagurii prin rotirea agitatorului se maruntesc fragmentele de fagure si iese mai bine ceara din ei.
daca s-ar putea pune niste poze ar fi foarte bine
Nu am cum sa pun poze ca am vazut demult topitorul dar va pun o schita cu ceva imbunatatiri.
Am uitat sa notez saiba sudata pe ax deasupra bucsei care sustine axul sa nu se deplaseze in jos. Optional se poate suda una si sub bucsa. Eu as prefera numai sus sa poti si amesteca de sus in jos fagurii de topit.
Acum cativa ani mi-am salvat cateva foto cu un topitor.
Pozele nu sunt prea clare dar cred ca se poate deduce despre ce este vorba.
Sa ma scuze autorul ca le-am postat fara incunvintare.
Citat din: viorel_v2000 din Ianuarie 30, 2011, 01:58:44 PM
Acum cativa ani mi-am salvat cateva foto cu un topitor.
Pozele nu sunt prea clare dar cred ca se poate deduce despre ce este vorba.
Sa ma scuze autorul ca le-am postat fara incunvintare.
Se mai accepta oale de tabla zincata?Eu nu condamn pe nimeni doar intreb.
Si eu doresc sami fac un topitor cu un randament mai bun decit cel pe care il am momentan.Acum miam facut un topitor solar dar dat fiind ca nu mai am la el o sticla buna mam decis sa no vind.Am facut una exact la fel anul trecut cu sticla termopan si am vinduto.
De altfel topesc ceara in casa intro oala electrica si strecor totul prin sita.Randament slab.
Ceea ce am citit(avea si poze) intro carte locala editura din 1975 se folosea un butoi de 200 litrii.Problema e ca de folosesti un butoi de 200L si aplici metoda cu focul dedesubt vei distruge butoiul.
Chiar de aceea apicultorul din cartea mai sus mentionata folosea aburi cu presiune.Avea un cazan carei producea apa fierbinte/aburii si tot atelierul apicol avea un sistem cu tzezi.O tzeava mergea si la camera de topit ceara si era conectata la baza butoiului(citeva degete inaltime de la fundul butoiului).
Apicultorul a experimentat citi faguri(ce cantitate) sa puna in butoi si cita apa ca sa extraga maximumul de ceara.Asa combina fagurii cu apa/aburii ca nivelul lichidului sa fie cu o palma buna mai jos de cel mai inalt punct al butoiului.
La acel punct avea posibilitatea sa puna un capac(cadru de lemn acoperit cu material de sac de cinepa...... pai 1975 era editura cartii......... si topitorul era mai batrin).
Deci capacul se afla in interiorul butoiului si NU PESTE BUTOI.El se fixa prin rotirea ei a citeva grade.
Butoiul avea o tzeava de cca. un tzol aplicat la baza(la o palma inaltime de la fundul butoiului-era pe partea opusa fatza de unde intrau aburii).Tzeava venea in sus vertical lipita de butoi si era mai inalta decit butoiul cu citiva zeci de cm.Ea se termina cu o pilnie.
Cind apicultorul era multzumit de compozitia si nivelul lichidului din butoi(o amesteca bine) punea acel capac la locul lui si apoi turna apa fierbinte in pilnie.Astfel nivelul lichidului din butoi crestea si ceara trecea prima prin capacul(sita).Cu citeva degete peste capac butoiul avea o iesire pt ceara si astfel curgea direct in galeata dorita.
Apa fierbinte se turna in pilnie pina nu mai venea ceara prin capac(sita).
Eu ma gindesc sa fac unul asemanator in timp din inox care sa poata functiona cu foc dedesubt sau electric cu un element de boiler in interior.
Kiwi Bee, ai explicat fain acest tip de topitor. E un principiu interesant. Totusi cine spune ca prin scufundarea bostinei la fundul oalei de fierbere extrage toata ceara, isi face iluzii. Se zice ca in bostina uscata de la cei care extrag casnic ceara, cam 50% e inca ceara. Nici prin cele mai performante prese ale bostinarilor nu se extrage totul. Cu solventi precum benzina se mai poate extrage inca un procent, dar e ceara inferioara, folosita in alte aplicatii industriale, cum ar fi creme de incaltaminte sau pentru parchet.
Din ce stiu eu, nu este indicat sa se fiarba ceara in recipienti de fier sau de cupru, ca ceara se innegreste. Altii nu recomanda nici aluminiul.
Ai dreptate Stefan, nu poti extrage toata ceara pina la ultimul strop.Dar ai nevoie si de ultimul strop?Eu zic:NU CU ORICE PRETZ.
Ceara contaminata cu agenti chimici nici unul din noi nu sio doreste in ramele sale.Deci probabil ca pt. noi apicultorii nu ni se merita sa extragem acel "ultimul strop" chiar de lam vinde pt fabrica de crema de ghete.
Mentionez din nou ca acea carte in care am vazut topitorul era editata in 1975 iar topitorul era mai vechi.Din ce am citit mai proaspat editat tot aceasta tehnologie se recomanda pt. cei care depasesc capacitatea unui topitor solar, dar numai cu metoda electrica.
Eu de aceea am mentionat si focul caci pe mine ma tenteaza sa am una care functioneaza si cu un arzator de gaz sub oala(butoi) si/sau electric.Evident daca folosesti foc nu mai putem vorbi de butoi(de care folosescc stuparii pt. miere) deci eu as ramine la inox.
As mai adauga ca in acea carte mentionata de mine era descrisa activitatea apicola a unui stupar din NZ + o descriere complexa al atelierului apicol(cu mai multe incaperi) unde extragea mierea,separa mierea de fagure(capaceala) si avea si o incapere anume numai pt. extragerea cerii.Toata cladirea era din lemn numai ca peretzii erau izolati bine de tot(nici casele nu sint asa de bine izolate ,mai ales in acei ani).
Nu stiu cum se numeste pe romaneste acea masinarie care macina lemn si scoate bucatele de lemn cit falangele degetelor.Cu astfel de maruntaie de lemn erau izolate peretzii atelierului apicol.
De ce trebuia sa fie izolat bine?
Toate sculele care erau in atelier(exceptie centrifuga) functionau pe baza de aburi(alimentat de un cazan din exteriorul cladirii).Inclusiv si cutzitele de descapacit erau cuplate la retzeaua de aburi.Totul era bazat pe economisirea energiei.
Cum am scris cladirea avea mai multe incaperi si retzeaua de tzevi mergea ca intrun apartament de bloc.De mentionat ca neozeelandezii in general nici in ziua de azi stiu ce este un calorifer.Am vazut doar la o scoala si la o facultate in Auckland.
Cladirea de care tot scriu insa avea un calorifer.De necrezut.Evea o incapere mica cu peretzii extra izolati(tot cu maruntaie de lemn) si caloriferul era cuplat la retzeaua de aburi.Cu o noapte inante de extragerea mierii se puneau caturile cu miere una pestre alta in acea incapere.Erau puse pe o cutie goala fara o latura pt. ca caldura din incapere sa patrunda de jos in sus printre ramele cu miere.Daca tin bine minte se scria de 30 de grade celsius.Ziua urmatoare incepea extragerea mierii.Cind se scoteau lazile cu miere din acea incapere speciala se puneau altele la incalzit.Daca luam in considerare ca mierea de manuka se extrage la temperatura ideala de 37 de grade(temperatura incaperii) atunci nui de mirare de ce era nevoie de acea incapere.
Descapacirea se facea cu cutzite cuplate la retzeaua de aburi iar capaceala cadea intrun valau de metal mai lung cu peretzii dublii.Binentzeles ca erau aburi/apa fierbinte in peretzi.
Capaceala retzinuta prin sita era pusa pe o tava si mergea in camera "de ceara".
Si am ajuns la o alta scula pt extragerea cerii.
In aceasta incapere era un cuptor(eu il numesc cuptor).Era facut din lemn cu peretzii extra izolati(cu maruntaie de lemn......ce altceva?).Usa era de la un congelator vechi(cca. 1m/1m).In interiorul cuptorului erau rafturi pe care se puneau tavile cu capaceala.Fiecare raft defapt era o serpentina facuta din tzeava.Toate rafturile erau cuplate la retzeaua de aburi.Toate rafturile aveau o inclinatie spre interior(nu spre usa cuptorului).
Pe tava se punea un tifon apoi capaceala si se acoperea cu restul de tifon.Pe fiecare raft intrau 2 tavi si erau 4 rafturi(pare-mise).
Tavile aveau laturi de cca. 3 degete inaltime exceptie pe o lungime unde nu era numic.Aceasta latura se pozitona spre interior(nu spre usa cuptorului) astfel incit se fixa de o streasina(ceva cum ar fi streasina de la acoperisuri dar mai ingust).
Totul ce se topea si se scurgea din tavi mergea in streasini si se scurgea la un loc parasind cuptorul pe o singura tzeava.Filtrat gata.Cartea scria ca in interiorul cuptorului temperatura ajungea pina la 92 de grade.Se mentiona si randamentul dar nu mai tzin minte cite ore erau necesare.
Treaba nu se termina aici.
Imediat la iesire din cuptor era cuplat o oala speciala care era mentzinuta la o temperatura ridicata dat fiind ca era incalzita de o alta tzeava care era cuplata la retzeaua de aburi.Maaa nu va aburesc ...........cum am mai scris totul functiona cu aburi.
Amestecul fierbinte de ceara si miere iesit din cuptor intra in oala.Dar inainte avea un robinet.Intro parte la gura oalei era o scurgere pt. ceara.
La baza oalei, pe alta parte a oalei, iesea o tzeava lipita de oala care venea in sus pina la gura oalei cu o scurgere pt. miere.Astfel se separa mierea de ceara(pt incepatori-mierea ramine la fund si ceara sta la suprafatza).
Planific sami instalez printerul si apoi incerc sa scanez pozele din carte.
Mam gindit ca sar putea face un astfel de cuptor si dintrun frigider vechi................ dar cum fac caldura in interior??????
Deci tehnica cu butoiul ramine mai usor de realizat si merge mai rapid topirea.In schimb ai de facut mai multa curatzenie.
O metoda de extragere a cerii la rece, luata dintr-o carte mai veche, dupa rusi, si neverificata de mine:
- Fagurii vechi, intregi, se pun la inmuiat in apa dedurizata la 50 grade. Apa se schimba de cateva ori in 3-4 zile cat stau la inmuiat.
- Fagurii astfel inmuiati se scot in ger dupa ce din ei s-a scos partial apa. Gerul ingheata apa din invelisuri si celule, determinand desprinderea camashuelii de peretii de ceara.
- Se confectioneaza o strecuratoare-razatoare, prin perforarea unei table cu un cui, astfel incat sa ramana bavurile in interior. Peretii strecuratoarei , de 6 cm, sa nu cada zdrobiturile lateral. Sub razatoare se pune un recipient care sa preia ceara zdrobita. Sa nu ramana bucati mai mari de 3-4mm. Daca apa mai este inghetata si ceara e rece, este mai sfaramicioasa, usurand operatiunea.
- Intr-un vas corespunzator, peste aceasta ceara zdrobita se toarna apa sarata (3-4 kg sare la 100 l apa) si se tin acolo max 20 min.
- Se scurge apa sarata si se pune apoi apa rece la 4 grade. Camasile cu apa sarata, mai grele, se lasa la fund, iar particulele de ceara se ridica la suprafata.
- Cu o strecuratoare se ia de la suprafata apei toata ceara, curata, si se topeste separat.
Cam complicat!
Citat din: pharaonu75 din Februarie 01, 2011, 01:33:19 AM
Cam complicat!
Daca teai fi nascut la nord-est de Moscova nu ti sar parea complicat............. pt ca ai temp. rece la indemina tot timpul .......hehehe
Cred ca rushii foloseau/folosesc metoda iarna in curte.
De altfel tehnica se poate imbunatatii zic eu, facind blocuri de fagure(atunci cind se lasa sa inghetzat) si care se pot razui cu o scula motorizata(semiautomata-ca sa nu mai ai de lucru).
Poate ca tehnica nu da un randament prea bun dar apicultura nu se practica la fel peste tot in lume.Chiar de aceea este frumoasa.
Tocmai de aceea spuneam ca este complicat!
De ce sa nu profit de soarele verii (arsita din Baragan) si sa topesc fagurii in topitorul solar (unde nu fac mai nimic) ci sa astept in schimb sa vina iarna si sa ma chinui cu metoda descrisa mai sus de Stefan1?
Pentru rusii din anumite zone, mai racoroase, poate fi singura metoda... acolo topitorul solar este la fel de util ca o sanie in inima Africii!
A propos de topitorul solar, se poate obtine un randament mai bun la extragerea cerii din fagurii reformati daca taiati fagurii in fasii de maxim 5cm si-i plasati vertical astfel ca ceara din fundatie va curge prin spatiul dintre cele doua fete ale fagurelui si nu va imbiba camasile celulelor. Am experimentat personal procedeul si da randament.
buna idee. am s-o folosesc la vara
Eu am confectionat un topitor cu aburi,dintr-un stingator cu CO2 de 120lt.In interior am sudat inca un fund din tabla, din care iese un stut de teava de doi tol,cu capac, teava avind perforatii de 6mm.Intre cele doua funduri incap 40lt apa(rezervor ,care se alimenteaza din exterior printr-un orificiu cu o pilnie) Deasupra fundului sudat ,am scos o teava de 20 mm, prin care va curge ceara in vasul de colectare peste care am o sita.In interior am un cos din plasa de sirma de 15/15 pe rama de ob8mm.Diametrul cosului este mai mic cu5cm ,decit interiorul recipentului, ca aburul sa poata topi toata ceara din cos.Deasupra are capac cu maner.Totul sta pe trei piciore metalice,peste care am sudat o tabla , ca sa protejeze focul.Inainte de topire ,ceara o introduc in apa de ploaie o zi,Randamentul este bun,cei care colecteaza bostina ,nu au fost interesati de ce a ramas dupa topire!
Citat din: viorel_v2000 din Ianuarie 30, 2011, 02:00:29 PM
Citat din: viorel_v2000 din Ianuarie 30, 2011, 01:58:44 PM
Acum cativa ani mi-am salvat cateva foto cu un topitor.
Pozele nu sunt prea clare dar cred ca se poate deduce despre ce este vorba.
Sa ma scuze autorul ca le-am postat fara incunvintare.
Stai linistit, ca doar le-am pus pentru documentare.
multa multa teorie fara rost totusi n-i mai simplu ce am spus eu Repet intrun sac de urzica pui faguri ptr reforma [topit] si un bolovan ptr a tine totul la fund il pui in butoi acoperi cu apa faci foc ceara urca sus vostina ramine jos totui rezolvat cu simpatie
De unde se pot procura saci de urzica ? :thanks:
Citat din: silviubuciuman din Februarie 02, 2011, 03:49:08 AM
multa multa teorie fara rost totusi n-i mai simplu ce am spus eu Repet intrun sac de urzica pui faguri ptr reforma [topit] si un bolovan ptr a tine totul la fund il pui in butoi acoperi cu apa faci foc ceara urca sus vostina ramine jos totui rezolvat cu simpatie
Prietenul meu roi-ag asa procedeaza .
Citat din: ioanardelean55 din Februarie 02, 2011, 08:25:06 PM
De unde se pot procura saci de urzica ? :thanks:
Pai folositi saci tesuti din acestia ,de tarite ,griu .....orice sac, inportant sa stea la fund cu greutate agatata , prin fierbere apei ceara se ridica .
Sanatate si numai bine :hi:
Eu pun fagurii de topit in sac de..... rafie... ii bag intr-un butoi si am un gratar din fier beton de dimensiunea interioara a butoiului cu trei platbande sudate il fixez la 30 cm de la gura butoiului in butoi si umplu cu apa.La cine am vazut eu avea o parghie si pe masura ce se topeau fagurii
lasa gratarul mai jos si atunci iese mai bine ceara.
Citat din: Kiwi Bee din Ianuarie 31, 2011, 02:14:59 PM
Amestecul fierbinte de ceara si miere iesit din cuptor intra in oala................Intro parte la gura oalei era o scurgere pt. ceara.
La baza oalei, pe alta parte a oalei, iesea o tzeava lipita de oala care venea in sus pina la gura oalei cu o scurgere pt. miere.Astfel se separa mierea de ceara(pt incepatori-mierea ramine la fund si ceara sta la suprafatza).
Planific sami instalez printerul si apoi incerc sa scanez pozele din carte.
Am topit cateva rame ( din cele "negre" scoase la reformat) in care existau si portiuni cu miere zaharisita. (Nu am pus apa)
Rezultatul: o pojghita subtire de ceara la suprafata si jos mierea fff vascoasa si foarte neagra.
De ce era asa neagra, exista o explicatie dar de ce era ff vascoasa...? Probabil pentru ca separarea moleculelor de ceara nu s-a facut complet.
Am vazut aceasta postare abia acum. Daca colegul kiwi bee mai citeste pe aici il rog sa detalieze modul in care se face separarea mierii de ceara. Eventual cu cateva poze... :thanks:
Mierea astfel obtinuta nu prea e buna de consum. Are un gust imprumutat de la ceara si contine mult HMF. Culoarea este neagra deoarece iese tot taninul toate impuritatile din ceara.
Citat din: bucovineanu din August 22, 2011, 08:07:36 PM
Mierea astfel obtinuta nu prea e buna de consum. Are un gust imprumutat de la ceara si contine mult HMF. Culoarea este neagra deoarece iese tot taninul toate impuritatile din ceara.
Este adevarat. Eu am pus-o in zarzare si caise si pana la urma a ajuns in .... tuica.
Fiind insa foarte vascoasa eu am ramas cu impresia ca am pierdut si multa ceara.
Este posibil ca eu am dat o descriere mai incompleta.Nu am recitit ce am postat.
Dar asa imi amintesc ca eu am dat aceasta descriere de separare ceara/miere la capaceala obtinuta in timpul extragerii mierii.
Viorel, eu asa inteleg ca tu ai topit rame cu faguri(care aveau si miere).Daca este asa atunci explicatia vine de la sine.Capaceala are un continut mai mare de ceara de calitate decit fagurii.Plus ca fagurii contin impuritati(se mai invechesc) si asa ti sa colorat mierea.Daca mierea este limpede nu ai continut de ceara.
Presupun, ca sa faci separarea bine, ca ai topit totul "bine de tot" deci ai ridicat temperatura.Posibil ca sa evaporat multa apa din miere.De la temperatura ridicata si gustul sa schimbat.
Eu nu am folosit metoda....... asa ca iau lectii de la tine.
Comercialii folosesc metada si in zilele noastre.
Mirea obtinuta nu va fi asa de buna dar sint mai multe posibilitati de a refolosi mierea.Se poate amesteca cu zahar pudra si se fac turte iar albinele o maninca garantat.
Am spus "comercialii"??????????? Pai dar nu se poate amesteca aceasta miere cu miere de calitate buna?Ce fac procesatorii pe la voi?Dar procesatorul din Germania?
Viorel, eu unul as fi rupt si zdrobit fagurii apoi bagat in pungi in doze dupa preferinta si puse peste podisor.Albinele trag mierea jos in stup si iti ramin bucatele de fagure uscata.Sau faci un separator din lemn si plasa.
Pina cind nu fac cantitati mari de miere nu mi se merita sa pierd timpul cu separarea prin topire.
Citat din: Kiwi Bee din August 24, 2011, 01:10:34 AM
..............
Presupun, ca sa faci separarea bine, ca ai topit totul "bine de tot" deci ai ridicat temperatura.Posibil ca sa evaporat multa apa din miere.De la temperatura ridicata si gustul sa schimbat.
....................
Posibil ca asta sa fie explicatia pentru care mierea a capatat o vascozitate mai mare pentru ca in mod normal, la o racire lenta, ceara se ridica in partea de sus.
:thanks:
Apropo Viorel,
cum ai topit fagurii aceia?
Daca oala ta a avut contact direct cu resoul/flacara (sau ce ai folosit) atunci garantat ti sa ars mierea.De aici ajungem la gust prost, culoare inchisa si viscozitate.
Am gasit cartea mea veche in care sint citeva poze faine.Cum lucrau australienii si neozeelandezii cind nici tata nu a existat.
Totul mergea pe aburi.
In primele 2 poze se vede un butoi pt ropirea fagurilor.
In poza 3 se vad cuptorul de topit capaceala si la iesire separatorul de ceara/miere.
Poza 4 separatorul.
Sunt interesante paginile alea. Crezi ca ai putea scana toata cartea ca sa mai invatam si noi de la altii ?!
Dupa cum am vazut in header se pare ca este o carte ce trateaza aspectele legate de ceara.
Citat din: Kiwi Bee din August 25, 2011, 04:30:33 AM
Apropo Viorel,
cum ai topit fagurii aceia?
Daca oala ta a avut contact direct cu resoul/flacara (sau ce ai folosit) atunci garantat ti sa ars mierea.De aici ajungem la gust prost, culoare inchisa si viscozitate.
..............
Si aici ai dreptate. S-a caramelizat datorita temperaturii.
Citat din: Mircea77 din August 25, 2011, 08:39:46 AM
Sunt interesante paginile alea. Crezi ca ai putea scana toata cartea ca sa mai invatam si noi de la altii ?!
Dupa cum am vazut in header se pare ca este o carte ce trateaza aspectele legate de ceara.
Voi incepe sa lucrez asupra planului din acest weekend...dar va dura.
Kiwi Bee s-a tinut de cuvant!
A realizat cartea in format digital!
Kiwi Bee multam fain. Am vazut cu intarziere ca te-ai tinut de cuvant. Super OK cartea si modul in care sunt tratate problemele, inclusiv dispozitivele folosite (insarmat, scule etc.).
Ma bucur ca pot vedea si o alta perspectiva de abordare pentru a putea compara cu ceea ce avem noi.
Multumesc inca odata si sa auzim de bine. ^:)^
Cu placere, ma bucur ca am putut si eu colabora putin.
lucruri intersante din pacate cu engleza ii mai greu :sad:
:hi: :hi: :hi:
Va atasez si aici un model de topitor pt ceara cu aburi, se poate construi si mai mare, am sa-mi fac unul din inox sa fie mai durabil.(scuze de calitatea video)
Mama hotarit sa pun in functiune topitorul solar - chiar vara asta nu prea avem soare, mai deloc. Asa ca iam mai dat si niste aburi.
M-ar interesa un tanc cu pereti dubli in care sa pot face sterilizarea cerii, ca in video.
De topit e usor. Greu e de separat ceara de bostina.Prin metoda din film nu cred ca scoate cata ceara a avut foita.