Alegeri ACA

Creat de soripan, Ianuarie 07, 2009, 06:39:07 PM

« precedentul - următorul »

D006

Pana acum am vazut ca au avut alegeri in ceva judete , ce nu am aflat este cine au iesit presedinti , tot garda veche sau avem sperante la niste conducatori care sa tina si cu apicultorii ?

D006

Uitati pentru ce se va da lupta la Bucuresti : o caciula de bani !!!!
Indicatori din BILANT lei
A. Active imobilizate - total 7202538
B. Active circulante - total 2396225
C. Cheltuieli in avans 4185
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 281702
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete 2118708
F. Total active minus datorii curente 9321246
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 
I. Venituri in avans 
J. Capitaluri proprii - total 9321246
Fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc   
Total capitaluri 9321246
Indicatori din CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI 
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale 636621
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2007 792266
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale 360800
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2007 361972
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale 275821
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2007 430294
Deficit din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale 
Deficit din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2007 
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale 
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2007 
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale 
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2007 
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale 
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2007 
Deficit din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale 
Deficit din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2007 
Venituri din activitatile economice- total - prevederi anuale 760100
Venituri din activitatile economice- total - la 31.12.2007 774570
Cheltuieli privind activitatile economice - total - prevederi anuale 891389
Cheltuieli privind activitatile economice - total - la 31.12.2007 959911
Excedent din activitatile economice - prevederi anuale 
Excedent din activitatile economice - la 31.12.2007 
Deficit din activitatile economice - prevederi anuale 131289
Deficit din activitatile economice - la 31.12.2007 185341
Venituri totale - prevederi anuale 1396721
Venituri totale - la 31.12.2007 1566836
Cheltuieli totale - prevederi anuale 1252189
Cheltuieli totale - la 31.12.2007 1321883
Excedent total - prevederi anuale 144532
Excedent total - la 31.12.2007 244953
Deficit total - prevederi anuale 
Deficit total - la 31.12.2007 
ALTE INFORMATII 
CAEN privind activitatile fara scop patrimonial Activitati ale organizatiilor profesionale
Efectivul de personal privind activitatile fara scop patrimonial 1
CAEN privind activitatile economice Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare
Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare 14

CRED CA OBSERVATI CA ACA ROMANIA ARE CA ACTIVITATE ECONOMICA , NU VA VINE SA CREDETI , INCHIRIEREA SI SUBINCHIRIEREA BUNURILOR IMOBILIARE !!! TARE DE TOT
:uimit:  :uimit:  :uimit:

D006

E criminal , ACA Romania are doar 1 -UNU - angajat pentru organizatia profesionala (apicultura) SI 14 partrusprezece - angajati cam ca un fel de agenti imobiliari .
Cine va deveni presedinte va deveni si un mare AGENT IMOBILIAR ca doar va administra terenuri si cladiri in BANEASA , Tulcea si in toata Romania

D006

Frumusete la ICDA directorul calareste 78 de miliarde lei vechi
Tip situatii financiare depuse BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT lei
Active imobilizate TOTAL 2081867
Active circulante TOTAL, din care 2863072
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 1322818
Casa si conturi la banci 367757
Creante 1172497
Capitaluri - Total, din care 3469038
Capital social subscris si varsat  91250
Patrimoniul regiei 
Patrimoniul public 
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 
Datorii Total 1475901
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 7806489
Venituri totale 7823721
Cheltuieli totale 7090457
Profitul brut al exercitiului 733264
Pierderea bruta a exercitiului 
Profitul net al exercitiului 613664
Pierderea neta a exercitiului 
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 127
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Cresterea altor animale

D006

Copii  se apropie razboiul , incepe lupta ! urechea cat patefonul si ochii cat cepele ca ne vom distra de minune !  mafia a si inceput jocurile murdare . :nono:

D006

va reproduc un text care pe mine m-a pus pe ganduri :
sursa este Ciprian Ardelean .
Apicultura romaneasca de dupa Harnaj
(sau de la geniu la incompetenta)
 
Ec. Stefan Manea
 
Ca sa putem analiza corect apicultura romaneasca de dupa prof Harnaj trebuie mai intai sa amintim macar in treacat activitatea de exceptie si personalitatea acestui mare om si mai ales ce a insemnat el pentru apicultura din Romania. Meritele profesorului Harnaj se amplifica daca ne gandim la ce a realizat el intr-o perioada de dictatura comunista si influenta sovietica. Realizarile grandioase si ridicarea apiculturii romanesti atat de sus cum nu a existat cu democratie autentica, nu ar fi fost posibila fara o diplomatie de exceptie, gratie careia a reusit sa depaseasca aproape toate barierele specifice unui regim totalitar cum a fost in Romania in anii comunismului de trista amintire.
Inainte de 1945, in Romania au fost multe asociatii profesionale cu precadere acestea avand un caracter zonal si rareori national.
Consider ca tuturor ne este cunoscut faptul ca o asociere profesionala se face pe baza liberului consimtamant si are ca principal scop reprezentarea promovarea si apararea intereselor celor asociati. Fara acest deziderat principal asocierea este lipsita de sens precum lipsita de sens este pastrarea asocierii dupa ce asociatia respectiva inceteaza sa mai reprezinte intereselor asociatilor.
In 1957, profesorul Veceslav Harnaj impreuna cu cativa colaboratori apropiati (impatimiti apicultori) a reusit sa infiinteze in Romania, Asociatia Crescatorilor de albine (ACA).
Prin pasiunea, prin competenta si prin diplomatia de care a dat dovada profesorul Harnaj a facut din ACA un sprijin real pentru apicultura si apicultorii Romaniei:
-         A initiat cursuri de pregatire si specializare pentru apicultori;
-         A facut posibila stimularea apicultorilor prin practicarea de preturi mici la biostimulatori (zahar la 6 lei/kg, cand pe piata era 9 lei si la 9 lei cand pe piata era la 14 lei) precum si preturi acceptabile pentru mierea achizitionata de la apicultori.
-         Pentru pastoral, apicultorii plateau doar jumatate din tariful mijlocului de transport inchiriat;
-         A incurajat si prin contributia personala a facut posibila aparitia revistei Apicultura, revista care a ajuns la un tiraj de 25-30000 exemplare;
-         A incurajat tiparirea si retiparirea literaturii de specialitate (apicultura);
-         A infiintat Liceul apicol din Bucuresti, liceu ai caror absolventi, o buna parte din ei au devenit apicultori cu inalta calificare.
Si exemplele pot continua.
Prin toata activitatea sa prof. Harnaj s-a facut iubit, ascultat si respectat de apicultori precum si de colaboratori de diferite profesii. In calitate de presedinte ACA a slujit cu credinta si devotement interesele apicultorilor romani, iar acestia s-au simtit ocrotiti de o personalitate atat de puternica.
Profesorul Harnaj, a devenit un simbol apreciat de marea majoritate a apicultorilor si de temut pentru dusmani (caci, din pacate au fost si din acestia din urma).
In 1965 a fost ales ca presedinte al Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apicultori (APIMONDIA). La data respectiva statutul Apimondia prevedea ca o persoana nu poate fi presedinte mai mult de doua legislaturi a cate 5 ani.
Pentru a scoate inca o data in evidenta (daca mai era nevoie) personalitatea prof Harnaj, trebuie mentionat faptul ca, inainte de sfarsitul celei de-a doua legislaturi, datorita competentei de care a dat dovada, s-a pus problema –schimbam omul de dragul statutului, sau schimbam statutul de dragul omului. Si ratiunea a invins si a fost adoptata a doua varianta. Si astfel a fost presedintele Apimondiei pana in anul 1985 cand sanatatea nu i-a mai permis. Dupa 1985 a fost ales presedinte de onoare pana la sfarsitul vietii.
O prestigioasa activitate nationala si international, prof Harnaj a avut-o si in domeniul tehnic ca inginer, profesor universitar in tara si strainatate, inventator, sef de lucrari de prestigiu, obtinand recunoasteri si medalii internationale.
Desigur, despre personalitatea si activitatea prof Harnaj se pot scrie mult mai multe. Am scris doar atat cat sa existe un punct de reper pentru ceea ce urmeaza. Motivatia unei atat de sumare prezentari o reprezinta faptul ca mi-am propus sa analizez cu precadere despre apicultura romaneasca de dupa Harnaj.
Si pentru o intelegere clara a ceea ce a urmat dupa profesorul Harnaj invoc inca o data (si o voi mai face) motivatia unei asocieri.  O asociere profesionala se face pe baza liberului consimtamant si are ca principal scop reprezentarea, promovarea si apararea intereselor celor asociati.
Pentru inceput doresc sa fac urmatoarele precizari:
Sa fim bine intelesi, niciodata, in toata activitatea mea nu am militat pentru destramarea ACA asa cum tendentios sunt unii tentati sa afirme. Ba, din contra, m-a durut orice manifestare voluntara sau involuntara de indepartare, a unor lideri numiti sau alesi, de adevaratele interese ale apicultorilor romani.
Asa cum au evoluat lucrurile dupa prof. Harnaj acest deziderat de reprezentare, promovare si aparare a fost respectat bine o perioada, pe de o parte in virtutea inertiei si pe de alta parte datorita constientizarii de catre unii urmasi la conducerea ACA a motivatiei reale de infiintare a ACA din Romania.
Dupa 1990, constientizarea scopului asociatiei a inceput sa se estompeze pana s-a indepartat atat de mult de realitate incat expresia "gandesti ca un apicultor" s-a facut si se face auzita tot mai des in structurile centrale ACA. In consecinta, oricine a avut alte pareri, oricine a aratat cu degetul, oricine a incercat sa atraga atentia aratand drumul gresit si indepartarea de scopul asociatiei a fost socotit dusman si de cele mai multe ori inlaturat.
Cei mai vechi in structurile ACA isi amintesc desigur de framantarile din interiorul asociatiei la scurt timp dupa 1990. S-a mers pe principiul –cine nu este de acord cu mine este dusmanul meu-. Nu este admisa nici o explicatie, nici o luare de pozitie. Incet, incet la nivelul conducerii centrale ACA, interesul pentru nevoile asociatilor a fost uitat si si-a facut loc suprematia interesului unui grup restrans de oameni.
Pe fondul incapacitatiii conducerii centrale ACA de adaptare la noile conditii create dupa revolutie, au inceput sa apara firme (altele decat structurile ACA) de achizitie, procesare si/sau export miere si produse apicole. Personal, am salutat aparitia acestor firme. Ele s-au dovedit a fi o alternativa la impotenta unor lideri din ACA de a se manifesta ca veritabili reprezentanti ai apicultorilor membri ACA.
In orice domeniu, concurenta este absolut necesara progresului in respectivul domeniu. Aparitia acestor firme a fost privita cu o ostilitate fara precedent, de parca ele (aceste firme) nu ar face parte din ceea ce se cheama in mare Apicultura Romaneasca. Aproape nici unul dintre acei "actori" ostili la nou nu si-a pus intrebarea – ce ar fi fost Apicultura Romaneasca fara aparitia si activitatea acestor firme? In majoritatea cazurilor patronii acestor firme sunt ei insisi apicultori. Personal sunt in relatii bune de respect si consideratie reciproca cu toti apicultorii/ achizitionatori si procesatori/ exportatori din tara.
In urma cu 5-6 ani, doi dintre acesti apicultori/achizitionatori mi-au propus sa mijlocesc o intalnire intre o parte dintre ei si conducerea centrala ACA pentru o discutie despre "ceea ce ne uneste" asa cum s-au exprimat acesti oameni.
Era vorba doar de comentarii pentru masuri comune menite sa determine pe apicultori sa nu mai foloseasca abuziv antibiotice pentru tratamentul familiilor de albine. Am comunicat presedintelui ACA dl ing Zorici Eugen propunerea, dar acesta a refuzat categoric cu o manifestare de ostilitate. Daca pretul la mierea achizitionata de cele mai multe ori a fost derizoriu, vinovatii principali nu sunt reprezentantii acestor firme.
Si apropo de pretul la miere. ACA ne-a intoxicat cu tabele si tabelase care cuprind preturile de livrare la mierea de albine exportata de diferite tari ale lumii. Noi apicultorii romani constatam cu surprindere ca in general preturile de export in majoritatea cazurilor sunt rusinos de mici. Dar ceea ce trebuia sa faca ACA la acest capitol, pentru interesul Apiculturii Romanesti si a apicultorilor ei este cu totul altceva. Normal era ca ACA sa comunice membrilor apicultori nu pretul de export al mierii in diferite tari ci cat primeste in total un producator in tara lui pentru 1 kg de miere. Aici intra:
-         Pretul obtinut din negocierea cu achizitorul autorizat;
-         Subventia data de statul respectiv pe 1 kg miere comercializata prin firme de acizitie autorizate;
-         Alte facilitate materiale acordate si raportate valoric pe kg de miere vanduta.
Toate acestea insumate reprezinta pretul total pe care-l obtine apicultorul pe 1 kg miere vanduta. Asta il intereseaza in principal pe apicultorul roman.
Cu siguranta, daca se vrea, aceasta informatie poate fi obtinuta din majoritatea tarilor UE si nu numai. Odata intocmite si publicate aceste informatii, indiferent de rezultatul lor, pot scoate ACA de sub acuzatia de dezinteres fata de apicultura si apicultori.
In functie de cifrele concrete si corecte pot sa apara doua situatii ambele menite sa scoata ACA de sub acuzare.
Daca pretul total obtinut in alte tari este net superior celui autohton, ACA se poate face purtatorul de cuvant si varful de lance in incercarea de a obtine de la statul roman facilitati relativ asemanatoare pentru apicultori.
O atare constientizare ii face pe apicultori partasi in demersurile normale catre stat si in felul acesta apicultorul roman va simti ca ACA ii este aproape si nu vor mai arata acuzator cu degetul catre conducerea centrala a asociatiei.
Daca se dovedeste ca pretul total din alte tari este relativ egal cu cel obtinut in Romania inseamna ca apicultorul roman are o problema - nu stie sa faca miere cu cheltuieli suficient de mici pentru ca, chiar si la aceste preturi mici, activitatea sa poata fi rentabila. Chiar si in acest caz – in care eu sincer nu cred - ACA nu avea de ce sa fie acuzata. Inseamna ca si-a facut datoria de a informa corect.
Si intr-un caz si in celalalt era normal ca ACA sa comenteze corect si transparent situatia de fapt si atunci nu s-ar mai fi auzit tot mai des afirmatia a din ce in ce mai multor apicultori "ACA nu ne mai reprezinta".
Vina pentru faptul ca in ultimii ani au aparut asociatii teritoriale, paralele, nu apartine unora care vor sa fie lideri (asa cum s-a intamplat in religie si cum se intampla in politica) ci tocmai Asociatia Crescatorilor de Albine, asociatie care din interes sau incompetenta se afla undeva deasupra intereselor apicultorului roman.
 
*
 
In ultimii ani, conducerea centrala ACA, constient sau nu, a facut gafa dupa gafa. Nu stiu daca a fost sau nu interese personale, dar felul si conditiile in care s-au instrainat o buna parte din terenurile ACA din Bucuresti cu siguranta nu au fost facute in interesul ACA.
Cereti si cititi contractele si anexele la contracte ce motiveaza instrainarea acestor terenuri si veti constata ca acestea (contractele) nu numai ca nu sunt in avantajul ACA, dar asa cum au fost intocmite dau impresia ca totul s-a facut impotriva ACA. Si daca mai privesti ce s-a ales in urma acestor tranzactii, iti dai seama ca reaua credinta si/sau incompetenta a fost la ea acasa.
Astfel, in primele zile ale anului 2006 am incercat sa opresc la jumatate raul facut in acest caz, pana nu se ajungea la dezastru. Concret, la data respectiva, stadiul lucrarilor la cele doua sectii in constructie (ca prestatie la instrainarea unor terenuri) era urmatoarea: lucrarile la constructia ce trebuia sa apartina Institutului erau finalizate in proportie de 80-90% in schimb constructia ce urma sa apartina Complexului Apicol (C.A.) era doar la stadiul de fundatie.
Personal am intervenit la noii conducatori ai celor doua unitati ale ACA (Institutul si C.A.) precum si la presedintele ACA, pentru a arata un fapt real.
 
Capacitatea de productie a noii sectii a Institutului, asa cum a fost proiectata si construita, este mult prea mare pentru productia reala ce ar urma sa se realizeze. Tot asa stau lucrurile si la sectia proiectata pentru C.A.
Avand in vedere conditiile impuse de normele europene si costurile pentru respectarea acestor norme, daca o unitate de productie astfel dotata nu foloseste cel putin 70% din capacitatea de productie proiectata, pretul de cost pe unitatea de produs se mareste semnificativ, asfel ca produsele devin greu vandabile. De aici, fara masurile adecvate, urmatorul pas este falimentul.
Ca economist, pe baza acestor realitati invatate din experienta trista a altora, am incercat sa constientizez conducerea ACA de pericolul pe care-l reprezinta finalizarea separata a celor 2 constructii. Avand in vedere ca utilajele necesare productiei de apiterapeutice ale Institutului si cosmetice ale C.A. sunt in proportie de 90% comune, am propus stoparea lucrarilor la sectia C.A. si cu banii respectivi sa se achizitioneze utilaje pentru formarea fluxurilor de productie conform regulilor de buna practica impuse de normele U.E. Bineinteles, cu conditia ca fiecare unitate, ca parte a ACA, sa-si gestioneze separat propria productie.
Am cautat sa demonstrez ca productiile celor doua unitati, insumate, nu asigura mai mult de 30-35% din capacitatea proiectata. Chiar si in acest caz, pentru rentabilizare ar fi trebuit cautati parteneri aproximativ in domenii inrudite pentru a li se executa prestari de servicii.
Din pacate, fara nicio motivatie, propunerea mea nu a fost acceptata si va rog sa priviti unde s-a ajuns. Acesta este desigur un fapt regretabil. Dar oare numai regretabil?
Regretabil este un alt aspect care-l precede pe cel descris, cand inca nu se instrainase nici o palma de teren.. La cativa ani de dupa revolutie, o firma cu o activitate asemanatoare dar nu in domeniul apicol, a propus un parteneriat. Daca acest parteneriat s-ar fi realizat, activitatea economica a ACA ar fi crescut considerabil si astazi nu ar fi existat pe platforma nici statia de benzina si nici hotelul. Asa cum, cu regret spunea patronul si directorul general al acelei firme aceasta asociere ar fi creat ceva unic in Europa in domeniul produselor naturiste si nu numai. Firma respectiva este astazi printre cele mai mari, daca nu cea mai mare in Romania, cu niste dotari de exceptie.
Nu am inteles niciodata de ce acum 2-3 ani in timp ce toti ceilalti achizitori ofereau pe mierea poliflora 40000 lei, iar ACA oferea 32000 lei/kg. Cum a fost posibil ca presedintele ACA sa accepte o asemenea batjocora la adresa apicultorului roman? Explicatia cred ca trebuie cautata in faptul ca domnia sa nu este apicultor.
Odata cu instalarea la conducerea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura ca director general a dlui Petru Moraru in primavara anului 2006, incompetenta si reaua credinta au inceput sa-si arate coltii.
Inainte de toate trebuie spus ca la scurt timp dupa instalare s-a descoperit ca pentru a obtine un titlu stiintific, dl Moraru se face vinovat de infractiunea de fals in acte si uz de fals, ceea ce este extrem de grav.
De asemenea, atitudinea dictatoriala a dlui Moraru, absolut fara nici un motiv plauzibil a scos la lumina incapacitatea de a fi un bun manager. Acest comportament a avut darul sa nemultumeasca pe marea majoritate a salariatilor. Si daca ne gandim ca aceasta majoritate este formata cu precadere din oameni cu studii superioare unii cu calificari inalte, cu doctorate, atitudinea acestui om este total de neinteles.
Personal, la vremea respectiva i-am atras atentia ca a conduce oameni este mai mult decat o stiinta, este o arta. Dar, din pacate a trebuit sa constatam ca dl Petru Moraru si arta conducerii de oameni sunt doua paralele.
De la inceput, cu o furie greu de inteles, s-a pornit sa inlature sau sa marginalizeze toti oamenii cu grad de inteligenta superior domniei sale. La aceasta actiune, nici presedintele ACA, dl Eugen Zorici nu a luat vreo pozitie ci din contra i-a dat concursul.
O alta actiune care nu are nici o logica normala, o reprezinta felul cum a pierdut in instanta ceea cea a fost Statia Zonala Maldaresti Jud. Valcea, unde domnia sa a fost sef, inainte de a fi numit director general la ICDA. Iata concret faptele:
In procesul de retrocedare intentat de mostenitorii proprietarului dinainte de era comunista din tara noastra, instanta de judecata a hotarat si mostenitorii au acceptat ca patrimoniul in litigiu valoreaza cca 9 miliarde lei vechi. Din aceasta suma, instanta a hotarat ca valoarea pamantului si a conacului este de cca 3 miliarde lei, iar contributia ICDA reprezinta restul de 6 miliarde lei. In aceasta situatie, in hotatarea data aproximativ la inceputul iernii 2005-2006, se prevedea ca intreg patrimoniul statiei Zonale Maldaresti ii revine ICDA-ului cu conditia ca mostenitorii sa fie despagubiti de catre Institut cu suma de cca 3 miliarde lei. Si mostenitorii au acceptat. Dar, odata cu venirea dlui Moraru la conducerea ICDA in primavara lui 2006, acesta sfatuit prost (intentionat sau nu) a refuzat sa colaboreze cu mostenitorii pe motiv ca banii respectivi (3 miliarde lei) trebuie sa-i plateasca statul roman. Personal, in 2-3 randuri l-am sfatuit sa
accepte hotararea instantei, sa ia legatura cu mostenitorii, sa le dea imediat 1 miliard lei de care Institutul dispunea la data respectiva, iar restul printr-un act notarial de comun acord sa esaloneze plata restului de 2 miliarde lei. Textual l-am sfatuit sa abandoneze ideea cu obligatia statului, sa nu "zgandare" pentru ca este foarte posibil ca totul sa se intoarca impotriva Institutului. In incercarea de a opri actiunea iresponsabila, i-am cerut si presedintelui ACA dl Eugen Zorici sa ia atitudine inainte de a se produce raul cel mai rau, dar fara succes.
Nu am avut posibilitatea sa verific, dar sunt voci care afirma ca de data aceasta dosarul a ajuns in instanta mai subtire decat trebuia.
Din nefericire, raul cel mai rau s-a produs prin hotararea instantei din vara 2007, de retrocedare a patrimoniului de la Maldaresti catre mostenitori.
De aici pot fi trase cel putin doua concluzii majore:
1.                 De ce o fi hotarat unilateral dl Moraru sa plateasca cca 17-18 luni suma de 500 de euro lunar unei firme de avocatura fara nici un fel de alte atributii in afara de problema Maldaresti in conditiile cand si Institutul si ACA au angajati permanenti juristi. Oare, ce o fi fost la mijloc – incompetenta sau rea credinta? Personal, firmei respective de avocatura nu am a-i reprosa nimic.
2.                 Hai sã incercãm sã admitem cã domnul Petru Moraru a fost bântuit în aceastã problemã, numai de bune intenþii, dar nu a fost sã fie. Ori, în aceastã situaþie, normal era ca imediat dupã pronunþarea sentinþei de retrocedare sã facã recurs pentru recuperarea celor 6 miliarde lei vechi (peste 200 000 de Euro) ca fiind contribuþia institutului, conform hotãrârii instanþei din procesul anterior.
Din incompetenþã sau intenþionat dl Moraru a lasat sã treacã termenul în interiorul cãruia putea sã facã recurs pentru recuperarea sumei de sase miliarde de lei vechi.
Despre aceastã ,,scãpare,, nu se suflã o vorbã ºi nici preºedintele Zorici nu a luat nici o atitudine. Oare de ce ?                                                                                     
O altã dovadã de imaturitate managerialã reprezintã atitudinea scandaloasã pe care a manifestat-o dl Moraru, înca de la început, faþã de Staþia Zonalã Bididia- Tulcea ºi faþã de ºefa staþiei – cadru licenþiat ºi cu doctoratul în apiculturã.
Prin încercarea de desfinþare a Statiei Zonale Tulcea, s-a  vãzut încã odatã cã dl Moraru, dacã nu este capabil sã construiasca ºi acþiunea de distrugere o face prost.
O acþiune în forþã de intimidare ºi am înþeles, de desfinþare, o are ºi faþã de staþia Zonalã Poieni-Iaºi. Motivul – toþi care nu sunt de acord cu mine ºi nu ma lauda, sunt duºmanii mei..
Referitor la Staþia Zonalã Iaºi, vreau sã atrag atenþia ºi invit la atitudine pentru a împiedica rãul înainte de a se produce. Rog atenþie!!!.
Dupã evenimentele din decembrie 1989, conducerea de atunci a ICDA, am hotãrât, cu literã de lege, urmãtoarele : - Staþia Zonalã Poieni – Iaºi, pe lângã activitatea specificã tuturor punctelor zonale de lucru ale ICDA (de cercetare, ameliorare ºi producþie apicolã, sã reprezinte o punte de legãturã între apicultorii de dincolo ºi cei de dincoace de Prut.
Sã fim bine înþeleºi – nimeni ºi sub nici un motiv (indiferent de funcþie), atât timp cât ICDA v-a dãinui, nu are dreptul sã se abatã de la acest deziderat sfânt.
Cei doi oameni, unul care a fost ºi celãlalt care este la conducerea Staþiei Zonale, pânã în prezent s-au achitat exemplar de aceastã nobilã misiune.
Nu au dreptul ºi nu trebuie lãsaþi neaveniþii, neapicultorii ºi incompetenþii sã se abatã de la aceastã lege nescrisã, dar profund umanitarã.
 
În altã ordine de idei, nu am înþeles de ce dl Moraru a scos din producþia Institutului produsele de uz apicol -Micocidin ºi Codratin. Prin compoziþia de fabricaþie sunt veritabile suplimente alimentare pentru albine, cu acþiune antimicoticã. Este vorba de patru feluri de conservanþi puºi pe suport de zahãr.
O altã problemã pe care nu am înþeles-o a fost criza acutã de protofil din primãvara 2008, creatã artificial de dl Moraru.
În anii trecuþi am reuºit ca cca 95-98% din producþia de protofil sã aparþinã Institutului ºi, nu a fost uºor, aceasta datoritã calitãtii deosebite  a produsului, a preþului practicat ºi a promptitudinii livrãrilor.
În iarna 2007-2008 ºi primãvara 2008, din cauza masurilor neinspirate de dl Moraru, producþia de protofil e mult sub nivelul cererii. Drept consecinþã, apicultorii au fost trimiºi în braþele altor producãtori de protofil care nu aveau condiþiile de calitate din reþeta Institutului.
Nu ºtiu motivaþia, dar cu siguranþã este încã o dovadã de incompetenþã.
          Aºa cum în ultimii 20 de ani am îndemnat pe unii colegi din teritoriu, vin în faþa dumneavoastrã cu urmãtoarea rugãminte:
Domnilor directori ºi domni preºedinþi ai filialelor judeþene, ca organe numite sau alese, vã transmit îndemnul de a nu uita nici o clipã motivul pentru care sunteþi în fruntea apiculturii ºi apicultorilor din propriul judeþ!
Întodeauna, înainte de a va uita în gura ºefilor de la Bucureºti, uitaþi-vã în ochii apicultorilor din judeþul dumneavoastrã.
Dupã 1990, în România au luat fiinþã mai multe asociaþii de producãtori din domeniul producþiei agricole.
Priviþi, vã rog, pe cine au ales aceste asociaþii în fruntea lor, pentru a le reprezenta interesele!
Veþi constata cã au fost aleºi conducãtori, dintre cei mai reprezentativi fermieri în domeniul respectiv. Asa ar fi normal sã se întâmple ºi în A.C.A.
În încheiere, vã mãrturisesc cã am scris despre trecut, cu gândul la viitor.

soripan

Dragos, EU AM OBOSIT si fizic si psihic. Am facut 500 km, am consumat o butelie de butan umbland din poarta in poarta. LUMEA E "PAFARISTA", nu au pic de idee de ce se intampla, si ce-i mai grav, RETICENTA. Nu au in cap decat ACA asa cum o stiu ei, CA NIMENI SI NIMIC NU VA SCHIMBA. Problema lor e ca nu se merita SA ADUCEM ALTII CARE VOR FACE TOT CE SA FECUT IN ACA PANA ACUM, adica nimic pt. apicultori, ca schimbam niste HOTI, cu alti HOTI.
Am incheiat discutiile cu ei prin a le spune, sperand ca vor medita si intelege, CA CEL MAI MARE RISC IN VIATA E O VIATA FARA RISCURI! Vom vedea daca mesajul a fost inteles.
In rest va urez tuturor sa nu mai aveti parte de zorici!
Tare as fi bucuros sa stiu care din voi veniti la Campina pe 21-22 feb.
Ardelenii pot veni cu trenul, in Campina opreste si rapidul si expresul.
Cei interesati de venin, de aparat, IL POT VEDEA PE AL MEU si putem discuta fata in fata, inclusiv cu cei de la Craiova in cazul in care sunt prezenti. Nelu (cainedog), ce zici? vi!?

D006

As da un premiu important daca as putea afla cine este individul care se ascunde in spatele nick-ului zuzu pe stuparitul care are rol de aparator a lui zoro  & comp, si ca un nenorocit ce este se ascunde in spatele anonimatului .
Are cineva idee cine este ?

D006

Undeva scrie ca daca avem ceva cu P. Moraru sa venim cu dovezi despre unde si cand si-a facut vila , dupa exemplu Matusa Tamara credeti ca a fost fraier sa treaca toate smecheriile pe numele lui ... hai sa fim seriosi , eu stiu cel putin doi care sau facut superbogati dupa urma asociatiei.
  pe mine unul mi se rupe cate vile si-a construit problema mare este ca a desfiintat Maldarastiul , iar la institut a venit pe japca si acum e in proces cu toti cercetatorii verticali .  , Voi stiti cer salariu de nimic are doamna Cristina Mateescu , un om recunoscut international , sub domnia lui Moraru ?

D006

Pentru ca pe nimeni nu intereseaza subiectul ACA si nu citeste nimeni aici am sa scriu tot ce am pe suflet .
Azi am primit revista "Romania Apicola" pe februarie  si de acum ca o traditie primul articol apartine stimabilului domn... Moraru , citez : "Ma intreb de multe ori , oare noi toti care ne aflam in preasma apiculturii sau care o practicam asa cum ne pricepem fiecare in prezent , o facem pentru ca ne place sau pentru ca destinul ne-a jucat feste si am ajuns aici fara voia noastra?
     Raspunsul la aceasta intrebare il las sa si-l dea fiecare dintre noi , in primul rand din respect pentru aceasta nobila insecta de pe urma careia avem numeroase sadisfactii sufletesti si nu de putine ori materiale , iar in al doilea rand ,  pentru toti acei oameni care dupa anul 1958 si pana in prezent au creat o asociatie profesionala  denumita ACA , devenita in Romania de invidiat in randul celorlalte asociatii create dupa 1989 din aceiasi breasla sau altora din agricultura "
Ce am inteles eu :
  1   practicam apicultura doar din placere - caZul nostru sau din festele destinului -cazul lor.
2  domnu Morar vreau sa va reimprospatez putin memoria : ACA ati (voi cei din comitet) desfiintat-o in 2002 !!! rusine   , si ati infiintat Asociatia Crescatorilor de albine din romania care in primul rand se ocupa de TRANZACTII IMOBILIARE  , asa respect aveti pentru HARNAJ , ati pus directori numai jlugi de ale voastre care in curand vor termina toata infrastructura ACA.
3 aca este invidiata = sindrom "capra vecinului " am cunoscut multi oameni din alte organizatii de profil si sunt oameni de onoare care am vazut ca nu duc grija aca.
  Va dati seama ce presedinte vom avea !

D006

http://listafirme.oceanus.ro/
pe acest site scriti asociatia crescatorilor de albine si vor apare doua una pana in 2002 si alta dupa 2002

D006

Nu ma pricep la legi dar ce se intampla cu acest excedent de bani care ramane la ACA in fiecare an ?
Daca tot platesc cotizatia anual si la fel ca mine alte cateva mii de stupari cred ca ar trebui sa fim informati ce se intampla cu banii asociatiei unde suntem membri .
O intebare la care cred ca nimeni nu ii poate raspunde : cati membri cotizanti are ACA ? si nu membri fantoma !

D006

S-a rezolvat problema alegerii noului presedinte aca , D. Chirila si D Popescu nu au voie sa candideze asa ca nea Moraru a ramas singur ... frumos este sa candidezi singur si sa iesi pe locul doi  :rotfl:  :rotfl:  :rotfl:

ALBINUTA

8 - 2 = 6 asta ca mi-e asa mila de tine.Ca ce mai vorbesti singur baiete.Tu intrebi tu raspunzi... nasol rau :rotfl:

D006

Tocmai asta este faza  , scriu linistit pt. ca nu ma urmareste nimeni si pot sa imi exprim linistit parerea .
  ce simplu 8-2=6  dar 6-1=5 iepurasi care simuleaza democratia.
maldaresti = rusine
cladirea fagure = rusine
In loc sa-ti fie mila de mine (multumesc!) mai bine ti-ar fi mila de cea mai ramar din aca si Moraru ii va canta prohodul.