Am gasit unele date pe care nu le stiam despre acest paduche (de fapt capusha) care afecteaza atat de mult apicultura.
Specia Varroa Destructor are 6 varietati, care afecteaza si apis cerana din toata Asia. Aceste albine insa pot mentine un echilibru al infestarii intre 0 si 700 de paduchi pe colonie. Pot detecta paduchii si in celule capacite si daca infestarea este prea mare descapaceste larva si intrerupe ciclul parazitului. Fata de Varroa Jacobsoni, femela de A.D. este mai mare (are latimea de 1500 microni) si are profilul mai elipsoidal fata de V, Jacobsoni, care este mai rotunda. Masculul este mult mai mic (doar 400 microni) si e aproape sferic, deci neadaptat sa paraziteze albina adulta.
V.D. are 8 picioare in stadiul de adult, dar numai 6 in cel de larva.
Ciclul de viata
Femela intra in celulele larvelor cam cu 15 ore inainte de capacire. Alte surse vorbeau de 36 de ore. Se aseaza spre fundul celulei sa nu poata fi scoasa de albinele care grijesc larva. Se pare ca paduchii sunt atrasi spre larve de catre esterii de acizi grasi (feromoni), palmitat de metil, emisi de larva, care provoaca capacirea, dar atrag si paduchele. Prefera celulele de trantor unde o femela poate creste pana la 5-7 pui, fata de 3-6 pe o larva de albina.
Primul ou depus este de femela, apoi al doilea de mascul (nefecundat). Urmeaza alte oua din care ies numai femele, depuse cam la 30 de ore interval. Daca in celula este doar un paduche, imperecherea este sigur consnguina, intre puiul mascul si surorile lui. Intai se imperecheaza cu femela iesita din primul ou. Pot fi pana la 9 acuplari. Cand a doua fiica devine matura, masculul o abandoneaza pe prima si se imperecheaza cu a doua, apoi repeta cu urmatoarele surori. Contrar la ce se stia pana de curand, o femela se poate imperechea doar in celula unde s-a nascut. Apoi o parte din tractul genital este distrus si orice imperechere este exclusa. Daca masculul moare mai repede, toate femelele raman infertile pentru totdeauna. Acest lucru apare la 10-46% dintre femele.
Durata de dezvoltare la mascu este 5,5-7 zile
Durata de dezvoltare la femele este 7,5-9 zile (dupa Fantidis)
Femela se hraneste cu hemolimfa larvei si pupei si se admite ca dupa depunerea oualor, moare.
Parazitul poate trai 2-3 luni pe vara si 4-6 luni pe iarna.
Larvele parazitate dau albine care pot fi pana cu pana la 1/3 mai usoare decat un pui normal si pot avea deformari la aripi si corp. Daca o larva este parazitata de mai mult de 8 paraziti, poate muri inainte de eclozionare
Testul de infestare cu foaie impregnata cu grasime: daca dupa 24 de ore se gaseste pe foaie mai mult de 10 paraziti, infestarea se considera ridicata. Se recomanda ca daca infestarea este mai are de 3%, sa se faca tratament.
6 metode de tratament.
Sixth in a series on Integrated Pest Management of varroa
Introduction
None of the biotechnical methods that I detailed last month will control varroa alone. Now it's time to give you some real meat! Either of the two methods I'm about to describe, used alone, have been tested and proven to keep varroa at tolerable levels if performed properly. Used together, they may be a nonchemical one-two punch that will give us the upper hand on the mite.
A note to those commercial beekeepers who are saying, "Jeez, this guy is totally whacked out! I'm already maxed out for time, and can't be putting special labor-intensive gizmos into my hives—that's for hobbyists. Plus, I can't take a chance on trusting my mortgage on some untested mite control method." In answer, my California son would say, "I feel you, man." I've got two groups of beekeeping friends—hobbyists who are willing to test new things on their handful of colonies, and commercial guys who run very efficient operations by rotating a series of ag chems. What I've been seeing the past few years, are hobbyist/sideliners maintaining strong colonies without any synthetic miticides. I was skeptical as hell at first, but they've demonstrated the feasibility. As with any historical change in an industry, the majority says, "It can't be done, we can't afford it, it won't work in reality." Then, several years later, they look back and see that it was done, the industry could afford it, and it did work in reality."
Rame
Pozele nu se incarca
Poate merge asa.
da, dar fara poze.
Powdered sugar dusting
The second punch in our combination came from Finland. A few years ago, I came across an article in ABJ by the Finnish researcher, Dr. Kamran Fakhimzadeh (2000). He had been looking at various materials for dusting bees, with the intent to cause increased drop of the phoretic varroa mites. He hit upon powdered sugar as being both non contaminating to honey, and just the right size to clog up the mites' feet. Pettis and Shimanuki (1999) had already proposed using dust in conjunction with a screened bottom board for varroa control. I mentioned the articles at our local bee meeting. One hobbyist member, Janet Brisson, was taken by the possibility of using sugar dusting and screened bottoms for mite control, and became a proselytizer for the method. I found the concept to be of interest, but the time-consuming method by which she and others went about applying the dust seemed totally unpractical to me.
Last year, at the club meeting, I asked for a show of hands as to what methods members were employing to control the mite. I was surprised that the majority were using sugar dusting! Finally, after seeing the method apparently being successful for two years, and reading Jerry Hayes (2004) promote the "Dowda" method in The Classroom, I felt that I needed to give sugar dusting a second look!
I did a few tests. I saw that sugar dusting sure did cause a lot of mites to drop, but it didn't appear to affect subsequent stickyboard counts much, even after two weeks of repeated dustings! Something didn't make sense. How could this method work if it didn't affect sticky counts?
Then I started researching mite population dynamics, and realized the error of my thinking. Mites are only phoretic for about 5 days during broodrearing (a range of 4-15 days, dependent upon a number of factors (Harbo and Harris (2004)). Therefore, one would expect about a 20% turnover of phoretic mites every day, as older ones reenter brood cells, and new ones emerge. Knowing this, even if you had some new wonder chemical that killed 100% of the phoretic mites one day, you'd still have a 20% return of the phoretic mite population the next day, 40% by the second day, and back to the pretreatment level within a week! If you were to take a stickyboard count a week after the 100% kill, you would see zero effect from the dusting!
What I realized was that the problem wasn't that sugar dusting didn't work, but that I was not measuring its efficacy the right way! So I looked to the literature for measured levels of efficacy of an in-hive sugar dusting. To my surprise, there weren't any. Fakhimzadeh had only measured the increase in daily mite drop and Aliano and Ellis (2005) had recorded a 75% mite drop only from caged bees. I contacted every researcher and beekeeper I could for an in-hive efficacy figure, but no one had one. So I collected the hard data myself, by dusting three test colonies (one, two, and three story), measuring the mite drop for the first hour, and then sacrificing all the bees in the colonies and washing the mites from them. I will write up a full version of the results when we complete testing, but in short, about a third of all phoretic mites in a colony drop in the first hour after dusting!
I now had a figure that I could use for crude modeling of the effect of repeated sugar dusting on mite population growth. I wanted to see if a mathematical model based upon the mite kill rate I measured would reflect the reports from the field. Since Fakhimzadeh and other beekeepers report that mites continue to fall at an increased rate for over 24 hours, I made the assumption that a good sugar dusting would kill 50% of the phoretic mites—a round number based upon a 33% initial kill, plus an arbitrarily assumed half again residual kill. These are working numbers subject to revision when we obtain more data.
Let me be clear at this point. I'm not about to recommend any varroa control treatment based upon mathematical modeling. What I'm curious to see, is whether the amount of mite drop caused by powdered sugar dusting could be mathematically expected to effect the mite control claimed by its proponents. So I called around to those who have been using the technique for over two years, and asked them for their records and observations. Some dusting practitioners had used ancillary treatments, such as drone brood trapping, or essential oils, so I allowed for those treatments. Their records indicated that: Initial dusting once a week for several weeks knocks mite levels way back, dusting twice a month keeps the mites at low levels, and dusting monthly (or even less frequently) keeps the mites at tolerable levels.
So, let's see if crude mathematical modeling supports the field experience. I set up a simple mite population growth curve based upon a starting population of 100 mites, and a reasonable 2.4% daily mite growth rate (Martin 1998). Then I killed 1/6 of the total mite population at each dusting, based upon killing half of the one-third of the total mite population that is phoretic at any given time during the treatment period of March 1 through September 1. This model is very crude, and doesn't account for amount of drone brood, multiple infestation, or other variables, and should only be used to give us a rough idea of the feasibility of the technique. I must admit, the results surprised me in how closely they reflected field experience! Clearly, powdered sugar dusting as a mite control measure has proven field efficacy, plus a mathematical model to support it.
The estimated effect of powdered sugar dusting over a screened bottom on mite population growth, based upon a starting population of 100 mites, a daily growth rate of 2.4%, and an estimated kill of 50% of the phoretic mites per dusting treatment. Note that weekly dustings would result in a decrease in the mite population. These curves are based upon very crude math, and are only for general illustrative purposes, although they confirm field experience.
Note that the control curve reaches a devastating mite level by September 1st. Monthly dusting in this model keeps the mite population below a moderate threshold of 3000 mites, and bimonthly dusting keeps 'em below 1000—a load that is considered acceptable by most all authorities. The weekly dustings actually decreased the mite population over the treatment period.
Not only that, but the illustrated curves likely underestimate the effect of sugar dusting, since even though it effectively kills only a sixth of the mites, the mites killed are those that would have been most likely to survive to reproduce. That is, once a mite is in the phoretic stage, its natural mortality rate is very low—about 0.6% (6 out of 1000) per day, as compared to the 20 –30% mortality of those first emerging from cells (Martin 1998). Although about two-thirds of the mites are under cappings and thereby protected from dusting treatments, that proportion is tempered by the fact that a quarter of them will not survive through emergence. This makes the mortality of the phoretic mites more important than their proportion might indicate. Recall from my discussion of mite population dynamics that that a female mite needs to average 2-3 reproductive cycles for varroa populations to grow at the pace that we see in the field. If sugar dusting knocks a mite down early in her life, she will be unable to complete multiple cycles. The surprising effectiveness of sugar dusting may due to its impact on the average number of reproductive cycles that a mite can complete.
The Oliver 15-second sugar dust method
Before I even considered advocating sugar dusting, I knew that no one with more than a hive or two would be out there using the suggested application methods of flour sifters or squeeze bottle puffing. It was far too time consuming! So I bought 50 lbs of powdered sugar from my local baker (it's cheaper that way) and set out to see if I could come up with an easier, quicker method. I did.
The method:
Materials:
1. A 5 gal bucket with a screw top lid to hold the fine confectioner's sugar. Hobbyists can use any airtight kitchen container. Large operators may wish to use a rectangular plastic waste basket on a caddy that also holds the screen.
2. A bee brush with a 1-cup measuring cup taped to the handle (large operators will need a cup with a strong handle). Fluffing the sugar once by tipping the bucket will make it much easier to scoop.
3. A wood-rimmed moving screen of (strong) steel window screen. The rim should be ¾" on the top side (to contain the sugar), and at least 3/8" on the other (to space the screen above the top bars). I used 1/8" hardware cloth at first—it's faster to sift, but doesn't do as good a job at breaking up the lumps of sugar.
4. The colony should be on a screened bottom (I'm assuming this, but have not tested to see if it's truly necessary).
Technique:
1. Smoke the colony.
2. Remove the cover and smoke the bees down off the top bars.
3. Put the moving screen over the frames, and then use the cup to spread powdered sugar on the screen over the cluster area. Use 1 cup (approx. 100g) for 1-story colonies, or 2 cups for double deeps.
4. Flip the brush around, and use it to sift the sugar through the screen.
5. Lift the screen, and continue to use the brush crosswise across the top bars to sift the sugar into the beeways.
6. Replace the cover. We do this entire operation handily in less than 15 seconds!
7. Mites will begin to fall within seconds. If you've put a dry stickyboard under the screened floor, you can get a good indication of your mite level in an hour.
Tools for the Oliver 15-second sugar dust. Note the cup duct taped to the brush handle as a time-saving measure. Window screen in wooden frame.
Use one cup of sugar for singles, two cups for doubles.
Brush the sugar through the screen over the cluster of bees.
Lift the screen, and brush the sugar crossways across the frames so that it all falls on the bees. The whole process takes less than 15 seconds!
Kill two birds with one stone by combining dusting with other hive procedures. Feeding pollen supplement here.
This is a frame from the bottom brood chamber of a double, two minutes after dusting the top bars of the upper box with two cups of sugar. Note the sugar that has fallen through onto the top bars, and onto the bees and combs.
Close up of the bees from the frame in the previous photo. Note the sugar dust on their bodies, even though we dusted the box above.
Tips:
1. In this case, more is better. Use enough sugar so that some falls through the screened floor.
2. Test your technique by pulling frames of bees from the bottom box in about two minutes. They should be obviously dusted white.
3. Keep yer powder dry! Damp powdered sugar clumps too much to dust the bees efficiently. Store it in a warm, dry place.
Discussion
OK, sugar dusting has a proven track record, a mathematical explanation for its efficacy based upon mite population dynamics, and can be done quickly and cheaply (less than 25¢ to treat a 2-story colony). Why does it work, and will it harm my bees? Luckily, this question has largely been answered, both from practical experience, and scientific research. Sugar dust adheres to a mite's ambulacra (foot pads) (Fakhimzadeh 2000), apparently causing the mite to lose its grip on the bee. Dusting may, in addition, stimulate bee grooming behavior (Macedo & Ellis 2002). It is a mechanical method of mite control, rather than chemical. It does not directly kill the mites—they fall out of the hive and can't return. Fakhimzadeh (2001) found that direct heavy dusting resulted in greater mite drop than light blow dusting, and that no sugar particles were found in the bees' trachea (breathing tubes). Heavy dusting may cause significant egg removal, and loss of a fraction of the older larvae (Aliano & Ellis 2005). This loss would be of little consequence, since a portion a day's quota of eggs represents a relatively minor investment to the colony. Fakhimzadeh (2001) also found that dusting at frequent intervals did not appear to affect brood production, colony strength, queen survivorship, or honey production. Note that he dusted with less sugar 15g (about 1/8 cup per colony) than is currently recommended. His control of mite buildup was also less. I have not heard reports of problems due to dusting with 2 cups per colony.
There are drawbacks to sugar dusting. First, its application is dependent upon fair weather. It may also draw ants. Janet Brisson reported that sugar dusting during a nectar dearth may initiate robbing. I suggested that she try the old trick of removing all the hive covers in the apiary when you begin. That stopped the robbing problem. The question has arisen as to the best time of day to dust. I don't know. Most mites hang out mostly on younger bees around the brood nest, so it may not be important to dust all the foragers. We still have lots to learn!
Some practitioners suggest banging the side of the hive after application to dislodge the sugar and stir up the bees. This makes sense. I've had an additional brainstorm: I've figured out how to effectively infuse powdered sugar with menthol, in the hope that it will agitate the mites, and cause more to drop. But first I need to test it to see if it kills brood. I'll keep you posted on the results.
The beauty of sugar dusting is that you can do it as often as needed to control the mite. If your bees pick up extra mites from collapsing colonies, hit 'em with sugar. Use the "Shoot first and ask questions later" method of dusting and taking a mite sample at the same time with a stickyboard (it doesn't need to be sticky if you use enough sugar so that it falls on the board). If you see a lot of mites, dust weekly; if there are few mites, wait a month. When your colonies are broodless, a few sugar dustings would be expected to knock the snot out of the mite population, since they are all exposed to sugar at that time. I'll try to get some numbers next winter.
I have been corresponding with the California Department of Pesticide Regulation. I explained how sugar dusting (and grease patties for tracheal mite control) were used, and asked them for an opinion as to whether they would be considered as pesticides, and therefore subject to regulation. Their response was:
"Randy, the two products of discussion are food products that are
normally consumed and have labels that do not make any pest control
claims. The way you are using them is to either create a barrier to the
mites or mask the smell of the bees so the mites won't be attracted to
them. These actions are usually not thought to be methods of pest
control that need to be registered. These are like home-remedies. As
long as the food product labels do not make any pest control claims
like kills, controls, repels, etc. mites in bees, these are not
pesticide uses and do not have to be registered."
Bottom Line
Surprise—powdered sugar dusting really kills drops a significant proportion of the phoretic mites, and that exerts a strong effect on mite reproduction. It's safe, doesn't hurt the colony, can be used even when they're storing honey, works any time of year that the bees are not in tight cluster, is cheap, and only takes 15 seconds! If you use an insert, it will even tell you how soon you should dust again.
The one-two punch—30 seconds to knock out varroa!
Drone brood trapping and sugar dusting—what a combination! The first punch gets mites in the brood; the second knocks them off the bees. Do them both at the same time every four weeks during spring, and sugar dusting alone at other times as needed. It'll take you 30 seconds at colony, and cost you less than a quarter. Doesn't get much better than that!
Either or both of these methods can be used during a honeyflow! I have not yet tried dusting down through the honey supers, but I imagine that the technique would be more effective if you lifted the supers and dusted the top of the brood chamber. Better yet, get the mite level down before supering, so you can wait until you pull the honey (but don't wait too long).
Now let me be clear. I have limited experience with sugar dusting myself. I've dusted about 100 lbs of sugar so far, and have the technique down, but have not yet used it in my operation to any extent. We dusted 80 colonies in an almond orchard this spring, but there was not enough mite drop to make it worthwhile to dust the rest at that time. But I'll sure be dusting later this season! I'll let you know how it goes.
My new website
I've had requests from all over the world for reprints of my articles. I thought of combining them into a booklet, but realized that it would be out of date as soon as it was printed. So I decided to start a website for the express purpose of summarizing the state of knowledge on varroa management, general beekeeping, and California almond pollination, based upon practical application of scientific research, commercial experience, and tested methods from all countries. My goals are to keep it a concise source of information for the busy beekeeper, and to update it with feedback from readers, researchers, and field evaluation. It should be up by the time you read this! Log on to randyoliver.com.
Acknowledgements
I wish to thank Janet Brisson, Zion Guinn, Joe Carson, Jerry Hayes, Marion Ellis, and the students from Nevada County Science Center, who counted mites and bees. I especially appreciate the generous donation from the 2007 Honeybee, Beekeeping, and Environment Symposium sponsored by Summerfield Waldorf School and Beekind, Sebastopol, Calif. in support of my ongoing research.
Coming next month: Chemical weaponry—the IPM fallback position
Feedback
Tips: Put a 3/4" rim on both sides of the screen frame. By having more clearance above the top bars, dusting goes faster. Always check to make sure some excess sugar falls through the screened bottom--this tells you that you have used enough sugar. Avoid dusting on windy days!
Q: Can I use ordinary powdered sugar from the store, even though it contains starch?
A: I have not heard of any negative effects upon the bees due to the small amount of starch, even from beekeepers who have been dusting for years. This question has been debated ad nauseum on the Web. Starch naturally occurs in some pollens, and bees seem to be able to process it. You're only talking about some 200 micrograms of starch per bee per dusting. I will be performing experiments on confined bees to see if the small amount of starch is a problem. As of this time, go ahead and use normal powdered sugar from the grocery. If you purchase it from a bakery in bulk, ask for the finest grind.
Q: How often should I trap and dust?
A: Start in spring as soon as the bees begin foraging. You want to minimize colony disruption. Every time you pull the drone trap frame, you stand a chance of injuring the queen. Try trapping and then dusting on the same visit every four weeks (28 days). Take a one-hour mite count (see below) to see if you can wait another month. I'm working on finding if a 10-minute mite count will work.
Q: What is the "threshold" number of mites after a dusting, that would indicate that dusting should be repeated in a week?
A: I do not have a number at this time, but will soon be running experiments to find out. Let's do a little theoretical math: Let's say that you don't want the mite level to get above a 2% infestation. Therefore, you'd be concerned if the level approached 1%, since it could double in a month. Please refer to my Strategy article. You can accept a higher infestation late in the season than you would accept early. In spring, you might want to keep the level below 1/2%.
If a colony has a 1% infestation of the adult bees, and there are 30,000 bees (moderately strong), then there would be 300 phoretic mites. If dusting knocked off one third of those in the first hour, you would get a count of 100 mites. Therefore, until I get further data, I'd dust in two weeks if you got a 1-hour post-dusting mite drop of 100 mites from a moderately strong colony. Early in the season, try to keep the count below 50 mites dropping in the first hour.
Q: I am a new beekeeper this year so please keep this in mind. The question that I have is: what makes the bees decide to fill the bottom of your frame design with only drone comb rather than establishing worker comb? I love the simplicity of your design and plan to incorporate it into my hives.
A: This is normal bee behavior during a spring nectar flow for any space at the periphery of the broodnest. It is also normal to store honey at the top.
Q: Should I use the drone trap frame in a starting colony that is still in the first brood box?
A: Updated 7/25/07 Trap frames appear to work best in the upper brood chamber, generally position 3 or 4, in the springtime.
Q: Do I need to break down the brood chamber to dust?
A: Based upon the photos in the article, I'd guess no, but have not confirmed this experimentally.
Q: Can I dust with honey supers on?
A: The method does not contaminate your honey, so the answer is yes. However, the supers may need to be lifted, in order to effectively dust the top of the brood chamber. I've had some success in dusting 3-deep colonies by using 4 cups of sugar, but the bees in the bottom brood chamber do not get covered as evenly as when you dust a double deep with 2 cups.
Q: I was wondering if you have a plan for your drone trapping frame you would be willing to share.
A: Yes. Cut the ends off a grooved top bar. Saw a strip of plastic worker foundation to 2-1/2", turn the top bar upside down between the end bars to pinch the foundation in place, and nail in place. The amount of exposed foundation should be 1-7/8" or less (or some colonies will raise a line of worker brood at the bottom). Some plastic foundations have raised cells, and the cut edge won't fit into the existing frame grooves (Permadent works well). If necessary, you may have to use a table saw to cut the grooves wider before you assemble the frames.
Q: What do you think of adding a drone frame 2 weeks apart, one in the top hive body and one in the bottom hive body? Would this set them too far back in worker brood or could it possibly maximize mite harvests? One frame in each box may also target mites in each box?...
A: I'd just do the top box with my design. Less colony disruption, With my frame design, bees would put worker brood in th top section of the frame if the frame were placed in lower box. It might expose more mites to the frame, but might not be worth it due to additional colony disruption, chance of killing queen, and time to split the boxes.
Q: I think 4 weeks is a little too long to keep drone brood in. I work in a 2 to 3 week rotation, but with the rain and traveling, it was almost 4 weeks before I was able to get into the hives and the drones had started to hatch out.
A: The ideal timing would be as soon as all the drone brood is capped. That could theoretically happen as early as day 13, if the bees built comb in two days, then the queen layed eggs in every cell in one day. However, that is unlikely to happen. Remember, each individual drone cell only traps mites on days 8 and 9—none before, none after. So removal at 2 weeks might render the mite trapping largely ineffective.
Giving an allowance of three days for the bees to build comb before the queen starts laying, the trap frame would begin trapping mites on day 11. Removing the comb at week 3 would allow 10 days of trapping, but you'd still have a safety margin of 6 days left before the first drones could emerge (and release mites) on day 27.
Waiting until day 28 (4 weeks) you might have a few drones hatching, but you would have far more mites still trapped in the frame. So my recommendation would be: if you have the time to check the frames at 3 weeks, and most of the drone brood is capped, replace it. This timing would give the greatest efficacy, but only if there is little open drone brood remaining on the comb. Otherwise, just wait for 4 weeks, for a no-brainer timing.
Even simpler--cut out drone brood any time after it's capped, but not before. Be sure to cut it out before it emerges!
Q: Can I use an empty frame in the nest as a drone trap, or is having some comb overhead for honey important?
A: Sure, the only reason for split frame is to make it easier to save the bees' honey while cutting out the drone comb.
Q: Or can an I use a frame with drone size wax foundation without the wires for each month's treatment?
A: Sure.
Eu sint plecat de mai mult timp din TARA si am uitat limba romina si uite asa vam tradus dupa stiinta ... :rotfl: :rotfl: :rotfl: Am inteles ca in lupta contra varoa nu avem nevoie decit de un PIEPTENE
Ar fi bine daca cineva care stie bine engleza sa ne traduca. Am inteles, totusi din asta cateva lucruri.
La stupii salbatici cam 17% din celule sunt de trantori.
Paduchii sunt mult mai atrasi de fagurii vechi, chiar de 4-5 ori mai mult decat de fagurii noi. Deci ar fi mai bine reutilizat fagurul din care am scos puietul de trantori.
Ar trebui conceputa o metoda de a avea permanent puiet de trantori la capacire, tinand cont ca doar doua zile inainte de capacire, larvele atrag paduchii.
Hmmm, e cam mult de tradus dar poate intreaba cineva sau fac un rezumat.
Dar, dupa sfatul lui Stefan1 la un stup de acasa am gasit varroa si poze i-am facut.
Acum o sa inlocuiesc fundurile la toti stupi cu funduri cu plasa si cand termin asta le voi pudra cu zahar.
Da, aia sunt paduchii. Sper ca nu sunt pe fiecare larva, ca asta ar fi o infestare foarte mare. Fa macar la un stup tratament de control cu o substanta recunoscuta ca eficienta si observa rezultatul.
Testul a fost facut pe un stup de acasa si in weekendul acesta va primi un fund cu plasa. La acelasi stup am facut poze multe la albina si le-am analizat marite si nu am vazut nicio varroa.
Este o colonie prospera pe 2 corpuri si ceva cam agresiva de la un timp.
Citat din: Batrinul
Eu sint plecat de mai mult timp din TARA si am uitat limba romina si uite asa vam tradus dupa stiinta ... :rotfl: :rotfl: :rotfl: Am inteles ca in lupta contra varoa nu avem nevoie decit de un PIEPTENE
:rotfl: :rotfl: :rotfl:
Da, dar nu ai vrut sa spui ca la fagure i se zice "honeycomb" si de acolo ai tradus tu doar "comb" adica PIEPTENE.
Oricum un studiu ff interesant.
Varroa se dezvolta bine in celulele mari.
In ultimi 20 de ani sa trecut la baza de ceara cu celule mari pt a scoate albine mai mari. Asta a usurat inmultirea la varroa.
Michael Bush, a testat ideea ca daca albine isi face singura fagurele la ce marime isi doreste varroa nu prospera. Cand pune faguri la cladit pune doar 3 cm sus pe rama pt inceput si rama o pune intre 2 rame deja cladite pt a primi o directie cat mai perfecta.
Si, da, varroa prefera fagure vechi si schimbarea lui la 3 ani reduce sansa de infestare.
Ieri am pus funduri cu plasa la doua stupuri. Amandoua sunt pe doua corpuri de 1/1 si erau batute in cuie fundurile vechi dar cu ceva efort le-am scos cu albina in ele.
Acum amandoua au funduri cu plasa si azi dimineata am observat boabe de polen cazute sub stup si am pus o cutie de carton.
In stup este o margine solida de 3cm unde albina sa mearga fara sa calce pe plasa. O sa invete curand sa evite plasa? Sper.
buna ziua,interesant articolul despre varroua :hi:
Citat din: AndreiRNCitat din: Batrinul
Eu sint plecat de mai mult timp din TARA si am uitat limba romina si uite asa vam tradus dupa stiinta ... :rotfl: :rotfl: :rotfl: Am inteles ca in lupta contra varoa nu avem nevoie decit de un PIEPTENE
:rotfl: :rotfl: :rotfl:
Da, dar nu ai vrut sa spui ca la fagure i se zice "honeycomb" si de acolo ai tradus tu doar "comb" adica PIEPTENE.
Oricum un studiu ff interesant.
Varroa se dezvolta bine in celulele mari.
In ultimi 20 de ani sa trecut la baza de ceara cu celule mari pt a scoate albine mai mari. Asta a usurat inmultirea la varroa.
Michael Bush, a testat ideea ca daca albine isi face singura fagurele la ce marime isi doreste varroa nu prospera. Cand pune faguri la cladit pune doar 3 cm sus pe rama pt inceput si rama o pune intre 2 rame deja cladite pt a primi o directie cat mai perfecta.
Si, da, varroa prefera fagure vechi si schimbarea lui la 3 ani reduce sansa de infestare.
In cazul asta e recomandat sa folosim faguri claditi in totalitate de albne. Ce nu corespunde din fagure, taiat la ceara, pana cladesc ce vrem noi.
Va salut!
Rezumat textul engleza discuta de capcana paduchilor.Se foloseste rama claditoara care se pune ca penultima rama incuibul,dupa ce costrueste rama si matca umpla cu ,oua puetul de trantor dupa ce capaceste se taie de stupar,ce poate repeta lunar aceasta operatie.Un alt procedeu este cu zahar pudra care deja am vazut in video.
Parerea mea,prin aceste tratamente se poate micsora inmultirea paduchilor,dar nu poate elimina,desfiinta cu desavarsire,cu nici unfel de tratamente.Aceasta procedura este indicat la cei cu efectivul de 20 de familii.Cine are peste 100 de familii nu are vreme de asaceva.Daca nu reuseste sa le scote puietul de trantor mai rau face,ca inmulteste paduchile cu trantorii.
De o saptamana si ceva am funduri cu plasa la stupi pt a scapa de varroa care pica pe jos. Problema este ca gasesc boabe de polen in cutia de carton pusa sub plasa. Albinele nu iau boabele inapoi? Nu sunt multe dar ..... sunt.
La unul din stupi am pus o cutie de carton dedesubt si acuma am inspectat-o cu ochelari.
4 varroa am gasit.
2 nu mai miscau si doua erau vi.
O sa inspectez zilnic.
Sper.
Varroa Treatment
Numerous types of treatment Have been tried in many countries of the world. These treatments fall into several categories which are listed below. The aim is to reduce the varroa population to a minimum by the time that brood rearing stops and the bees are ready for winter. Additional treatments may be needed in spring before supers are required. There is a risk of drone infertility if spring treatments are required.
'Hard' Chemicals
Usually these are veterinary medicines... With defined treatment instructions. It is wise to follow these instructions as resistance to the particular chemicals may be speeded up by using the wrong dose or honey may be contaminated if the advised timing is altered.
Bayvarol was the first example to be licenced in UK with Apistan being the second. The rest of this list is either not licenced in UK, but is a licenced treatment in some other countries or has certification that has lapsed. Taktivar and Gabon PA 92 are licenced and used in the Czech Republic. Cekafix is licenced in Germany. The licence for Folbex VA has lapsed (it is not recommended as wax residues build up quickly). Pherovar is still under development as of Feb 2001.
'Soft' Chemicals
This category contains Formic Acid, Oxalic Acid and Lactic Acid as well as various Essential Oils. Thymol Crystals and ApiGuard also fall into this category. Although the acids are a 'soft' treatment, they are extremely corrosive and need care and protective clothing when used.
'Physical' or Bio technical Methods
Powders
Flowers of sulphur has been suggested as it is both a fine powder and has been effective against acarine mites. It can be puffed onto the bees or dribbled on to seams of bees between frames.
Icing sugar
(also known as 'powdered sugar') can be dribbled onto the seams of bees... There has been some suggestion that this can damage the early stages of larvae, but I will find out more and update later.
There may be some mileage in mixing flowers of sulphur and icing sugar, but test need to be conducted.
Removal of Nucleus
By forming a nucleus early in the season, with zero brood, all the mites will be on the adult bees and vulnerable to fumigation or aerosol treatment methods. The nuc can be developed to become next season's production colony. The Taranov Swarm Method would be ideal for this purpose.
Queen/brood isolation
Various frame traps made of queen excluder material are produced by the appliance trade.
In a normal hive, Varroa infested brood is split between 60% drone and 40% worker brood.
By caging the queen on an empty drawn comb in a cage made of queen excluder material the mites can be 'drawn' to this frame as, after eight days, it will be the only one with open brood. After nine days this trapped brood is sealed and the frame is 'sacrificed' and another empty drawn comb placed with the queen in the trap. The second comb is sacrificed, again after 9 days, and a third frame is placed in the trap, if this is destroyed as well then we have no brood of any description left as after 24 days all other cells (worker or drone) will have emerged. The idea being that this isolated frame will have a disproportionate number of varroa infesting it and thus the destruction of it will harm the varroa more than the bees. It does disrupt brood development, but if it is timed for the back end of the main honey flow then will not reduce forager numbers and there is still time for a force of 'winter bees' to be raised. (There may even be a benefit in causing this to happen later than usual as the resulting winter bees will be slightly younger and thus have more life in spring.)
There are many variations to this method... one, two or three entrapments or one early in the season and one late. One, two or three combs per trap have been suggested and versions using drone comb or a mixture of drone/worker comb are also mentioned in literature.
This method is time consuming and messy, but it also provides a "brood break". One disadvantage of this technique is the cells vacated by the earliest emerging brood may be clogged with pollen and honey as they are out of reach of a laying queen.
Drone brood 'magnet'
As the mite is preferentially attracted to drone cells they can be used to trap mites and then if the frames are put in a deep freeze for 3 days the mites and brood will be killed. The frames can have the cappings scratched then be exposed to the birds for larvae removal (a hose pipe can also be used and is especially rapid as the remains of the pupae literally pop out of the cells).
This and the previous method can be combined (two twelve day entrapments using drone comb).
Pheramone traps
Stephen Pernal in his work with varroa and odours, is using a simple choice test where mites walk in one of two possible directions towards one of two odours coming from the different arms of a 'Y' shaped tube, He has discovered various bee extracts that attract or repel mites by this method. This may result in a trap that will lure varroa mites to their death.
Foundation cellsize
There is much controversy about this at the moment, but much testing will take place in 2002 and the following years which should give more information. I have other reasons to adopt small cells and if there is some benefit in reduced varroa reproduction in such cells (as is being suggested by some) then I will happily accept it.
'Integrated Pest Management' 'IPM'
Open Mesh floors
The Frakno thymol frame, the Brooks-Knight frame and other thymol crystal evaporating frames can be used in conjunction with frames containing drone foundation.
Icing sugar
Is a fine powder and can be eaten by the bees... As it has no medical effect on adult bees it could be used repeatedly although I am suspicious that it may block spiracles and/or harm developing larvae.
'Non Medicinal Curative Substances'
This peculiar term has arisen in the UK to cover non licenced items in the above lists. Copper Gluconate is being marketed as "Happy Hive Salts" which may or may not be effective for absolute varroa control, but could form part of an IPM strategy. (there are other uses for this material... more later)
Herbal treatments... Powdered coltsfoot has been used. This is a powder and works to cause a lack of grip in the varroa mite's feet just like other powders, but there is said to be some medical effect as well. This requires more research.
Cum am mai spus am pus la doi stupi funduri cu plasa si aproape zilnic inspectez cati varroa gasesc pe hartia de sub stupi.
Interesant dar am gasit si o omida de la molia de ceara care a cazut prin plasa.
Azi am separat doi warroa si le-am facut poze.
Mai aproape
In postarea cu care am inceput acest topic, la sfarsit, autorul din care am citat spunea ca doar peste 10 paduchi morti natural pe zi, infestarea se considera importanta si stupul trebuie tratat.
o sa le tin o oarecare socoteala dar cum termina de construit faguri o sa le dau si cu zahar pudra si sa vad daca pica mai multi.
Tratament rama claditoare
credeti ca cu rama claditoare si alde alea terminati paduchii..?
io ma insel....eu doar de 3 ori pe an tratez...varachet si toamna asta o sa pun si mavrrol...nu am avut probleme pana acum cu infestare masiva.
Am gasit si eu pe aici mai multe metode de tratare varroa
-cu sucul obtinut din tulpini de rosii-efect acaricid, se pastreaza in stup o sticluta cu fitil
-cu fumul de la o tigara la 10 rame dadant, se afuma bine
-cu praf de usturoi pulverizat pe rame amestecat cu zahar pudra
-cu macerat din rubarber si urzica(rub. contine acid oxalic iar urz. are mult acid formic) folosit pe o insula de catre francezi unde cresc matci
-rusii dau cu faina obtinuta din ace de pin(pinus palaessiana)
-in palma de m spaniolii au gasit o albina salbatica cu celula mica 4,9 mm, rezistenta la varroa, s-au vindut peste 2000 de matci intr-un an
- acid formic intr-o sticluta cu fitil , concentratie 85%
-celula naturala e mai mica si nu se pot depune usor paduchii
Intrebati , cautati si pe urma folositi , eu inca nu am folosit , dar o sa le incerc pe toate oricum eu le-am gasit scrise ,deci si probate de altii.
Toate aceste tratamente se incadreaza la tratamente bio. Pot fi incercate pe un numar mic de familii. Este mare riscul de a incerca pe o stupina intreaga.
Este doar o parere.
La intrunirea de club de luna trecuta ni sa prezentat o noua metoda bio importiva la varroa.
Cerculete de bumbac cu care isi curata femeile fatza de machiaj inmuiate in ulei de nuca de cocos si puse deasupra la rame.
Albina este atrasa de uleiul aromat si varroa care atinge uleiul nu mai poate sa se tina de albina.
Varroa are un fel de ventuze in talpi cu care se tine atasata de albina pana si in zbor.
Daca ai si funduri cu plasa e si mai eficient deoarece ........ pica din stupi.
Am solutia pt. dvs. Se numeste APIGUARD. Produs inregistat acum si in ROMANIA!!!
Albine sănătoase pe cale naturală
Apiguard, un tratament pe bază de timol VITA(Europe) Limited (UK) a conceput, dezvoltat şi brevetat un tratament pe bază de timol, numit Apiguard.
Timolul este un compus natural care se găseşte în cimbru şi în anumite tipuri de miere, cum ar fi cea de tei. Eficacitatea timolului în combaterea acarianului varroa este deja bine cunoscută, cum de altfel este bine cunoscută şi influenţa sa pozitivă asupra sănătăţii şi igienei coloniei. Dezvoltarea gelului Apiguard a optimizat ifuzarea şi acţiunea timolului, făcând din acesta un tratament eficace.Apiguard, un gel cu eliberare lentă, controlată Apiguard este un gel cu eliberare lentă, special conceput şi brevetat, care conţine timol. Gelul acţionează ca un burete a cărui ochiuri se icşorează sau se măresc în funcţie de variaţiile de temperatură. Când temperatura creşte, volatilitatea timolului creşte şi ea însă ochiurile buretelui se micşorează; eliberarea timolului este astfel în permanenţă controlată. Apiguard, acţiune dublă
Apiguard are două moduri complementare de acţiune. În primul rând, vaporii de timol se împrăştie în colonie ca urmare a ventilării asigurate de aripile albinelor şi atacă acarienii varroa prin inhalaţie. În al doilea rând, albinele lucrătoare transportă şi difuzează gelul în colonie atunci când comunică fizic unele cu celelalte; în
acest caz Apiguard distruge acarienii varroa prin contact.
Inhalaţie: albinele ventilează Contact: contact social între albine
Albinele suferă frecvent de diferite probleme, cum ar fi boli, diverşi paraziţi şi efectele stropirii culturilor cu pesticide. În ciuda tratamentelor regulate, acarianul Varroa destructor rămâne inamicul lor nr. 1. Recent, acest acarian a dezvoltat suşe rezistente la anumite ingrediente active anterior eficace. Pentru a rezolva această situaţie îngrijorătoare este necesară o nouă abordare: Apiguard este un tratament nou pe bază de ingrediente naturale care sunt eficace, benefice şi nu prezintă riscuri pentru coloniile de albine melifere. Este cea mai bună armă în lupta împotriva suşelor rezistente de acarieni. Apiguard constituie un partener alternant
natural pentru Apistan®.
Eficacitatea Apiguard-ului a fost dovedită de numeroase teste Rezultatele testelor efectuate la nivel mondial arată o eficacitate tipică de 90 - 93%. Multe autorităţi internaţionale au realizat teste clinice de succes. Teste practice au fost efectuate de numeroşi apicultori din diferite regiuni şi zone climatice, în ţări din cele mai diverse cum ar fi Mexic şi Finlanda. Concluziile lor au confirmat pe de o parte eficacitatea produsului, contribuind, pe de altă parte, la adaptarea şi stabilirea condiţiilor
de folosire a tratamentului. Apiguard, un produs sigur sub raport alimentar
Timolul este deja prezent în multe alimente. Nu se înregistrează nici o modificare a gustului mierii provenite din stupi trataţi cu Apiguard în afara perioadelor de cules.
Apiguard, sănătate şi igienă pentru albine Timolul are un rol pozitiv asupra igienei din stup. El acţionează ca acaricid, bactericid şi fungicid, încurajând curăţenia în stup. În consecinţă, prin menţinerea sănătăţii coloniei, Apiguard contribuie la prevenirea a numeroase probleme şi boli. Apiguard a primit autorizaţie de comercializare de la autorităţile veterinare relevante din ţările europene şi din alte ţări ale lumii. Acest lucru oferă atât consumatorilor cât şi apicultorilor garanţiile şi securitatea asociate unui produs medicinal autorizat.
Acaricid: acţiune unică Apiguard: acţiune multiplă Varroa destructor
Apiguard, pentru combaterea suşelor rezistente Răspândirea suşelor de varroa rezistente la acaricide a devenit o problemă serioasă pentru apicultori.
Dezvoltarea unor suşe rezistente de varroa ca urmare a folosirii Apiguard-ului este însă puţin probabilă. Timolul inhibează procesele biologice ale acarianului, având o acţiune multiplă asupra membranelor celulare şi sistemului nervos, spre deosebire de acaricide, care afectează numai o anumită porţiune a sistemului nervos. Din acest motiv, apariţia rezistenţei la timol este mult mai puţin probabilă. Un tratament eficace şi sigur pentru combaterea varozei
Produs permis în agricultura ecologică conform Regulamentului CEE nr. 2092/91 modificat pe 24 iunie 1991.
Prezentare Apiguard
Cum se foloseşte? Când se foloseşte?
1. Desfaceţi tăviţa cu Apiguard.
2. Puneţi tăviţa în partea de sus a ramelor
cu puiet.
Sfaturi şi observaţii practice
3. Înlocuiţi tăviţa după două săptămâni. Vara, cât mai curând după recoltare, când
temperatura medie din timpul zilei depăşeşte +15°C. Vremea mai caldă face albinele mai active, acestea difuzând Apiguard-ul în colonie. Dacă coloniile necesită hrană, începeţi tratamentul cu câteva zile mai repede pentru ca albinele să aibă timp prima dată să difuzeze Apiguard-ul.®
4. Tratamentul durează circa 4 - 6 săptămâni.
Tăviţă de 50 g.
O cutie cu 10 tăviţe poate trata 5 colonii.
Apiguard este o marcă comercială a VITA (Europe) Limited - UK.
Produs pentru Vita de Laleham Healthcare Ltd - Hampshire - UK.
Compoziţie: timol 12,5 g. Excipient q.s.p.: 1 tăviţă de 50 g.
Indicaţii: tratamentul varozei cauzate de Varroa destructor (Anderson & Trueman).
A se citi instrucţiunile înainte de utilizare.
Contraindicaţii: necunoscute.
Efecte secundare nedorite: o uşoară agitaţie în colonie în primele zile după
începerea tratamentului.
Apiguard este un produs veterinar.
Perioada de decontaminare a mierii: 0 zile.
• Verificaţi ca albinele lucrătoare să aibă acces la tăviţă. În unii stupi trebuie asigurat un spaţiu deasupra tăviţei cu ajutorul
unui cat, a unui capac de stup răsturnat sau hrănitor, sau cu ajutorul unui magazin gol.
• Lăsaţi tăviţele în stup până când gelul dispare în întregime.
• Controlaţi colonia pentru a observa eventualele modificări; uneori este necesar un tratament în afara sezonului.
• După începerea tratamentului, colonia poate fi uneori afectată de o agitaţie temporară, care este inofensivă.
• Pe durata tratamentului, mirosul caracteristic de timol este uneori perceptibil.
Valabilitate: 36 luni
Pret lista 9.43 lei/tavita + TVA. Se aplica discount in functie de cantitati
Pentru informaţii suplimentare, contactaţi:
SC SERVICII PUBLICE SA
Corina Gherman
400191 Cluj-Napoca
P-ţa Timotei Cipariu nr. 9
Tel: 0264 418 676, 418 677
Fax: 0264 413 777
e-mail: E-mail (//#)
APG-09-ROM
Corina,o fotografie,ceva filmulet de prezentare?
Am fotografii in fisa de prezentare a produsului. Nu stiu sa atasez pe acest forum, asa ca am sa-l trimit pe mail apiardeal, ok?
Mai multe informatii gasiti pe apiguard.com
http://www.vita-europe.com/Map_enscript ... iguard.htm (http://www.vita-europe.com/Map_enscript/frmbuilder.php?dateiname=%2Fen%2Fproducts%2Fapiguard.htm)
Astea sunt pozele produsului?
Apistan am folosit si am fost foarte multumit de el.
"Apiguard constituie un partener alternant
natural pentru Apistan®."
Daca am inteles bine tratamentul unei familii costa cel putin 23 lei?
Citat din: bucovineanuDaca am inteles bine tratamentul unei familii costa cel putin 23 lei?
O cutie cu 10 tăviţe poate trata 5 colonii
Pret lista 9.43 lei/tavita + TVA. Se aplica discount in functie de cantitati
Ca idee e mai ieftin decat Mavrirolul,poti trata 10 roi ori 5 fam.
9,43+tvax10 tavite=1cutie=112,2 lei=5 stupi.Cat este un mavrirol? Tot pentru 5 stupi.
Citat din: ben905579,43+tvax10 tavite=1cutie=112,2 lei=5 stupi.Cat este un mavrirol? Tot pentru 5 stupi.
20 lei cutia de MAVRIROL
Din expunere rezulta ca o tavita nu o cutie, costa 11,25 lei. Pentru a trata o familie sunt necesare cel putin 2 tavite. Asa se vede de la mine. Vedeti altfel?
ma..pungasule...fulfit..acu in faza asta ma intereseaza cum se comporta medicamentul..in cat timp se consuma...cum reactioneaza albinele...cum miroase in cutie..ca tratamentul cu varachet va fi baza..dar asa e cand ma mananca undeva sa incerc..sa vad...sa am ce zice daca nu e in regula ceva...vasluieneeee!!! :rotfl: :rotfl:
Citat din: janesema..pungasule...fulfit..acu in faza asta ma intereseaza cum se comporta medicamentul..in cat timp se consuma...cum reactioneaza albinele...cum miroase in cutie..ca tratamentul cu varachet va fi baza..dar asa e cand ma mananca undeva sa incerc..sa vad...sa am ce zice daca nu e in regula ceva...vasluieneeee!!! :rotfl: :rotfl:
Ai ce ai cu mirosul din cutii ...........eu stiu ca glumesti.....dar mai sunt si incepatori.Apropo cineva a aruncat fitilile de la mavrirol in focul de la gratar.....unul cu bolta .....A tusit o zi intreaga de credeam ca da ortu popii.
Citat din: teinegru64Citat din: janesema..pungasule...fulfit..acu in faza asta ma intereseaza cum se comporta medicamentul..in cat timp se consuma...cum reactioneaza albinele...cum miroase in cutie..ca tratamentul cu varachet va fi baza..dar asa e cand ma mananca undeva sa incerc..sa vad...sa am ce zice daca nu e in regula ceva...vasluieneeee!!! :rotfl: :rotfl:
Ai ce ai cu mirosul din cutii ...........eu stiu ca glumesti.....dar mai sunt si incepatori.Apropo cineva a aruncat fitilile de la mavrirol in focul de la gratar.....unul cu bolta .....A tusit o zi intreaga de credeam ca da ortu popii.
teiule..te-ai albit!!! eu am vorbit serios, sunt aspecte legate de comportamentul coloniei de albine!..lucruri care ma intereseaza pe mine!!
medicamentul asta pe baza de timol,nu face un tratament shoc!..si atunci ma gandesc sa-l tzin doua trei luni in 3-5 familii sa vedem ce se intampla!!
ce ai cu mine?..am si eu pasarelele mele!
incepatorii,care au ca tzel(ca sa nu zic target) marirea numarului de colonii in stupina lor..ii sfatuiesc sa nu faca experientze..adica sa nu-si asume nici un risc,doi ,trei ani apoi ..sa faca ce experietze si ce teste vor ei!!
apicultorii incepatori sa nu uite ca stupinele si-au marit efectivul dupa metoda veche,..cu impachetare..cu turte..metoda verificata in zeci de ani..si care metoda a trecut stupine,colonii de albine peste zeci de ierni!!
noutatzile ,tehnicile aparute dupa ce am avut acces la informatzii si au venit tinerii cu mintea destupata(vorba unui preten de-al meu...sa traiesti pupe!),sa le apice oricine isi asuma un risc!!
INCEPATORUL NU ARE NEVOIE DE RISCURI IN PERIOADA DE START IN APICULTURA!!
:hi: SA-L AJUTAM SA MEARGA LA SIGUR!!are el timp sa faca si prostii destule!! :rotfl: :rotfl:
Scriu aici chiar daca de multa vreme topicul a intrat in hibernare.
La curs am vazut ca tratamentul contra varroa destructor se face in august + septembrie + octombrie. Am intrebat daca este scris gresit si lectorul a confirmat ca este bine (intrebarea mea a fost daca nu cumva si primavara trebuie facut ceva.
Ambii apicultori de la care am luat stupii (unul avea vreo 240 de familii si altul in jur de 100) au spus ca sa stau linistit ca au facut in primavara tratamentul corespunzator antivarroa. (abia toamna am constatat ca nu a fost bine ca am stat prea linistit )
M-am uitat si in manual si spune tot ca in curs (nu descrie vreun tratament primavara daca tratamentul / schema de tratament de vara-toamna este facuta cum trebuie.
As vrea sa-mi confirmati daca in practica lucrurile stau asa (eu am avut in toamna un stup la care nu a mai cazut nimic la ultimul tratament cu varachet forte).
Pot sa astept pana in August urmator cu el?
Daca esti intr-o zona in care sunt multe colonii de albine netratate, reinfestarea e o problema care-ti invalideaza intr-o măsură uriasa tratamentele.
Stiu ca aveai putini, tratezi unul - pui foaie de control si in functie de cati acarieni cad tratezi sau nu.
De mai multi ani eu nu fac tratamente primavara. In primavara cand temperaturile permit sa facem tratament cu varachet familiile de albine au deja puiet si aproape toti acarienii sunt in celulele cu puiet capacit si nu ii afecteaza tratamentul. In acest an conditile de clima si cules au determinat o inmultire deosebita a parazitilor. Desi am facut 2 tratamente in august, se pare ca a fost prea tarziu si o parte din familii erau deja afectate mai mult si in perioada ulterioara tratamentului s-au depopulat mai mult decat era normal. Majoritatea familiilor au intrat foarte bune si bune in iarna, dar am si familii care au intrat slabite.
In concluzie: Parerea mea e ca intr-o stupina nu toate familiile au acelas grad de infestatare si verificarea cu hartia de control prin sondaj nu este 100/% semnificativa in sensu ca poti nimeri o familie neinfestata sau mai putin infestata. Pentru a evita erorile eu nu ma mai complic, in octombrie ,noiembrie fac 3-4 tratamente obligatoriu fara nici un control.Primavara cred ca e indicat sa se faca tratamentul -daca temperatura permite - cat mai devreme cand suprafata de puiet capacit este mica.Nu am insa garantia unei eficiente si am un semn de intrebare privind efectul asupra puietului necapacit de acea primavara nu fac.
Citat din: bucovineanu din Decembrie 12, 2014, 05:37:32 PM
De mai multi ani eu nu fac tratamente primavara. In primavara cand temperaturile permit sa facem tratament cu varachet familiile de albine au deja puiet si aproape toti acarienii sunt in celulele cu puiet capacit si nu ii afecteaza tratamentul...
Aaaa !
(http://www.cosgan.de/images/midi/konfus/k040.gif) (http://www.cosgan.de/smilie.php)
Mi se pare o observaţie excelentă dom'Profesor !
Am să ţin seama de ea.
Tocmai pentru o eficienta ridicata este data schema de tratament ca la 6-7 zile sa fie efectuate cel putin 3 fumigatii. Pentru a prinde acarienii in diverse stadii de dezvoltare.
Foaia de control pusa la aceeasi stupi la toate tratamentele, ne da o indicatie si asupra eficacitatii tratamentului.
Ea da o imagine asupra infestarii medii din stupina. Evident, nimeni nu pune o singura foaie de control.
Cel putin eu asa gandesc.
Sa inteleg ca le fac tratament si apoi ai verific pe toti cu foaia de control?
Cand ai cativa nu e o problema , dar cand ai de ordinul zecilor sau chiar sutelor cefaci?
Foaia de control, unsa cu margarina, se pune inaintea tratamentului, la stupii cu fund plin. Cei care au modelul aca, cu urdinisul cat latimea stupului, este treaba relativ usoara. Se pune la cati...vrei, dar macar 15-20% din nr total. Cei care au fund AV observa doar tabla. Problema este ca exista si rama de lemn a fundului ce limiteaza caderea tuturor acarienilor. Insa ramele cu infestare mare, cele cu puiet sunt pe centru.
In lunile decembrie - ianuarie a facut cineva tratament cu acid oxalic? si daca da care a fost procedura si cu ce rezultate?
Citat din: bucovineanu din Decembrie 12, 2014, 05:37:32 PM
De mai multi ani eu nu fac tratamente primavara. In primavara cand temperaturile permit sa facem tratament cu varachet familiile de albine au deja puiet si aproape toti acarienii sunt in celulele cu puiet capacit si nu ii afecteaza tratamentul.
Nu am pus eu intrebarea de asa maniera sa rezulte ce ma intereseaza.
Anul trecut a fost un an special (infestare mult mai mare comparativ cu alti ani). Care a necesitat masuri speciale. Si eu nu doream sa ma refer la el.
Pe mine ma intresa daca intr-un an bun (cules de hrana si polen peste medie) daca eu toamna la ultimul tratament nu am mai avut varroa (la un stup fara puiet) - nici macar unul mai are rost sa fac tratament primavara??
La celelalte familii (la care au cazut acarieni si la tratamentul 5 cu Varachet Forte) am pus suplimentar si benzi cu mavrirol. In teorie ar trebui sa ies in primavara cu toti stupii cu foarte putina infestare varroa.
Anul asta mi-am permis sa fac o cheltuiala atat de mare pentru ca am 4 familii. Daca as fi avut 50 de stupi nu cred ca imi permiteam sa pun benzi cu mavrirol la toti.
Citat din: MirceaCalin din Decembrie 12, 2014, 09:19:38 PM
Citat din: bucovineanu din Decembrie 12, 2014, 05:37:32 PM
De mai multi ani eu nu fac tratamente primavara. In primavara cand temperaturile permit sa facem tratament cu varachet familiile de albine au deja puiet si aproape toti acarienii sunt in celulele cu puiet capacit si nu ii afecteaza tratamentul...
(http://www.cosgan.de/images/midi/konfus/k040.gif) (http://www.cosgan.de/smilie.php)
Mi se pare o observaţie excelentă dom'Profesor !
Am să ţin seama de ea.
@MirceaCalin
Si in August ai puiet la greu si trebuie sa faci tratament. Cam acolo intuiesc ca am gresit eu cel mai grav. Am facut un tratament bio cu timol care a fost ineficient. Ochioscopic cel putin parazitii s-au inmultit in acea perioada in loc sa scada. Si chiar daca toamna am facut tratament cum scrie la carte - tot am avut varroa prea multi la unele familii (peste limita admisibilului la trat nr. 3).
Argumente pentru lipsa tratamentului primavara ar fi altele:
1. Exista un grafic care arata rata de inmultire a parazitului este foarte mica in lunile ianuarie-Iunie.
In iulie-august rata de inmultire explodeaza (numarul lor parazitilor ajunge sa depaseasca numarul albinelor din stup in august in lipsa tratamentului);
In septembrie cand am inceput eu tratamentul cu VF - varroa poate fi de de 2 ori mai numeros decat puietul !!!! Cam asta ar fi motivul pt care curgeau si nu se mai opreau (cam 700 au cazut).
Eu am fund antivarroa la stupi pe ~95% din suprafata fundului; nu am foaie de control.Dl. Bucovineanu m-a avertizat ca este o mare greseala sa nu fac tratamentul in August (si alaturi de el mai multi apicultori cu experienta).
Alt aspect important este numarul de administrari cu VF din August - 3; la interval de 7-10 zile tocmai in incercarea de a prinde TOATE albinele descapacite la una din fumigatii. Adica daca o larva/nimfa este capacita la trat 1 speri sa o poti surprinde eclozionata si sa omori parazitii de pe ea la
administrarile urmatoare.
2. Faci 3 administrari in august - pentru a compensa lipsa de tratament in primavara. (asta ar fi motivul 2).
Foarte adevarat ca numarul de paraziti in familii este foarte mare incepand cu luna iulie iulie deoarece au fost crescute multe generatii de puiet, respectiv de varoa. In acest an primul tratament facut in august se pare ca pentru unele familii a fost deja tarziu asa cum am zis si in alta postare. Din cauza ca infestarea a fost foarte mare, era bine ca primul tratament sa fi fost facut spre sfarsitul lui iulie, imediat dupa o extractie.
Eu am făcut 3 tratamente la sfârşit de august - început de septembrie.
La ultimul, însă, m-am asigurat că nu mai era puiet pe rame.
Oricum, am avut un număr de păduchi mic spre foarte mic.
Eu am avut puiet pana in noiembrie intr-o familie. Un apicultor din snagov in aceeasi zi (inceput de noiembrie avea puiet de 1 zi). L-am vazut cu ochii mei intrucat se mira si el si m-a invitat in stupina si mi-a aratat. Am vazut cu ochii mei nu spun din povestite. Familia respectiva era bine acum (nu tu albine moarte sau alte probleme). Am fost si ieri in vizita sa mai stam de vorba.
Ca regula o sa fac tratamentul dupa extractie in August - si ca exceptie il mut mai devreme in sfarsit Iulie daca e o infestare exceptionala ca anul asta.
@Mircea - daca tu ai avut putini acarieni atunci nu ai de ce sa te legi la cap sa faci tratament mai devreme. Poate ca tu ai familii care genetic sunt mai rezistente (se scutura de paraziti, etc). Eu ma adaptez la ce am si experienta de anul asta. Nu vreau sa mai ajung la 700 de paraziti cazuti la 1 familie la prima administrare.
Citat din: un OM din Decembrie 13, 2014, 08:46:13 AM
Tocmai pentru o eficienta ridicata este data schema de tratament ca la 6-7 zile sa fie efectuate cel putin 3 fumigatii. Pentru a prinde acarienii in diverse stadii de dezvoltare.
:bravo:
Tocmai ma pregateam sa dau raspunsul tau :bravo:
Eu am dat o fumigatie la sf. lunii august, una la inceputul lunii septembrie (dupa 7 zile) apoi inca doua in lipsa puietului. Am sperat sa nu mai vad paduchi pe albine, dar nu a fost asa. Am avut unele familii pe care inca am vazut paduchi si nu putini... am impresia ca s-au obisnuit cu varachetul. Am avut intentia sa aplic in toamna un tratament cu acid oxalic si nu am mai apucat. În primavara as incerca si cu altceva, cu ce as mai putea trata inafara de varachet si care sa fie si eficient?
Citat din: hapy_bee din Ianuarie 09, 2015, 03:24:21 PM
Eu am dat o fumigatie la sf. lunii august, una la inceputul lunii septembrie (dupa 7 zile) apoi inca doua in lipsa puietului. Am sperat sa nu mai vad paduchi pe albine, dar nu a fost asa. Am avut unele familii pe care inca am vazut paduchi si nu putini... am impresia ca s-au obisnuit cu varachetul. Am avut intentia sa aplic in toamna un tratament cu acid oxalic si nu am mai apucat. În primavara as incerca si cu altceva, cu ce as mai putea trata inafara de varachet si care sa fie si eficient?
Nu trebuie sa astepti primavara pentru a trata cu oxalic. Cred ca la 4-5 grade se poate face tratamentul cu oxalic prin stropire a albinelor, insa cel mai eficient este oxalicul prin fumigatie.
Se mai poti face tratamente cu acid formic (insa este mai pretentios) sau alternative la Varachet (substante bazate pe amitraz sau taufluvalinat).
http://www.stuparitul.com/medicamente_substante_apicole.html (http://www.stuparitul.com/medicamente_substante_apicole.html)
Cine a inceput tratamentul anti varroa? Cum se prezinta fata de anul trecut?
Eu am vazut primul purice pe anul asta - semn ca ar fi trebuit deja sa fac tratament.
Am făcut și eu primul tratament ieri cu Fureto, cu soluție de Tacktic! Foarte puțini păduchi pe tabla de la Șibăr! Probabil de la temperaturile astea mari Nu rezistă nici păduchii! Oricum voi repeta tratamentele la 7 zile! Toamna fac 5 tratamente+mai târziu în octombrie-noiembrie benzi de Mavrirol sau Varostop!
Eu anul trecut doar la un stup dupa 6 fumigatii nu ajunsesem cu numarul de varroa cazuti la un numar acceptabil (tot au fost multi);
Asa ca am pus si benzi cu mavrirol.
Dar anul asta pare sa fie mult mai bine la o prima vedere.
Pe de alta parte in perioada asta extrem de mult puiet este capacit (asa ca e normal sa cada mai putini).
Citat din: davcosti din August 08, 2015, 06:55:03 AM
Foarte puțini păduchi pe tabla de la Șibăr! Probabil de la temperaturile astea mari Nu rezistă nici păduchii!
Asa sa fie cum spui tu :)
Numai noi sa lesinam de cald? :nono: Sa mai lesine si varroa :D
Sa cada si sa se intoarca cand i-oi chema eu.
Si la noi a sosit timpul sa facem tratamentul de primavara. Mai exact la mine este vorba de un tratament de primavara timpuriu. Am bagat benzi de Apivar(pe baza de amitraz) iar multi altii mai asteapta 2-4 saptamani.
Aceste benzi asi fac efectul dar incetisor. Benzile de Bayvarol(pe baza de fluvalinat) asi fac efectul mai repede. Unii prefera acest tratament pt primavara caci este posibil sal ai in cuib si sa pui si catul in ultimele saptamani ale tratamentului.
Am facut in iarna si patru tratamente cu fumigare de acid oxalic(din 7 in 7 zile) deci nu am nevoie(cred eu din ceea ce am vazut in cuib) de un tratament rapid la ora aceasta.
In schimb voi avea nevoie de un tratament timpuriu si in toamna si mai ales cu ceva care asi face efectul rapid. Pt toamna prefer benzi de Bayvarol dar la noi multi se pling de ineficienta(cica varroa a devenit rezistent la fluvalinat mai in toata NZ).
Nu stiu de unde ai 'reteta' de tratare cu oxalic. Eu nu am tratat cu oxalic dar, din ce am citit si pe forum si in alte parti, stu ca se recomanda ca acest tratament sa nu se repete de doua ori la o generatie de albine. Poate prin fumigatii repartizarea sa fie mai uniforma si sa nu afectezeasa mult albinele sau matcile?
Stefane, cred ca tu vorbesti despre metoda prin picurare printre rindurile dintre rame. Aceasta metoda se recomanda de 1-2 ori pe an.
Prin fumigare se face de 3-4 ori ca sa cuprinzi un ciclu complet de albine, stiind faptul ca fumul de AO nu patrunde capaceala deci albinele neeclozionate(asadar si varroa din aceiasi celula) nu va fi afectata prea mult de acel fum. Acidul formic patrunde si capaceala dar ai nevoie de alte temperaturi.
Fumul de AO se cristalizeaza in timp scurt si varroa care intra in contact cu acesta va SUFERI.
Eu asa stiu treaba despre AO si din multe citite am aplicat si eu ce am gasit mai logic pt mine.
Aici in NZ avem 2 apicultori care fac scule de fumigare. Unul mai scump si pare mai rezistent(mai scump cu €20 decit celalalt) si are firele electrice vizibile pe linga manier.
Cealalta scula cica ar fi mai eficienta(ardere timp/consum electric) si pe asta o am si eu.
Pun un filmulet mai jos depre metoda(stiu ca sa mai discutat metoda). Filmul este facut in NZ - la comentarii vad ca sa mai interesat cineva din RO.
http://www.youtube.com/watch?v=ieAzrgZgttY&spfreload=10
Mai corect ar fi ca arderea sa se faca in afara si fumul introdus in stup cu ajutorul unui ventilator. Cel mai bine se preteaza la asa ceva un fion la care se redimensioneaza rezistenta pentru 12 v baterie si se executa din tabla de inox camera de ardere iar corpul fionului se gaureste in dreptul camerei rezistentei pentru o racire mai buna.Astfel nu inhalezi fumul si albinele vor primi tot fumul pe urdinis repede si in totalitate,deci mai eficient.Cu respect ^:)^
Am pus cu ani in urma un sistem de tratament cu oxalic prin sublimare, de la nemti, si cu videoclip si cu explicatii. Nu stiu daca mai exista sau a disparut dupa multele mutari ale forumului. Si la nemti, instalatia se introducea pe urdinissi ardea inauntru. Probabil folosirea unui ventilator baga aer suplimentar care va trebui sa iasa din stup cu parte din leac.
Dupa cum am observat si asa iese foarte mult fum ca acesta tusea si multa albina era afara, care venea de la cules.Intodeauna fac tratamente seara cind aproximativ toata albina este in stup.Cu respect ^:)^
Multumesc de idee Bismark.
Acel fund din filmulet este un fund de plastic si trece aerul prin el. Mai exact posibil ca va amintiti majoritatea de acel fund(facut in Franta???) cu tuburi de plastic. Intro rama de lemn erau cca. 8-9 tuburi de plastic echidistantate si cu vreo 4mm intre tuburi.
Cineva a facut aici in NZ un astfel de fund dar complet din plastic si nu are tuburi ci doar semituburi. La unii le place acest model de fund.
Eu am vazut prima data la un apicultor(si el este tot din RO) cum face tratamentul cu AO. Peste citeva zile am cerut sculele lui si am incercat si la stupii mei tratmentul.
Ahaaaaa!!! Numai ca....
Stupii mei au fund cu plasa si cind am introdus arzatorul pe urdinis degeaba asteptam eu sa iasa fumul deasupra(am dat capacul si podisorul la oparte). Era o zi cu vint, nu gluma. Dupa 2 stupi mam pus pe burta sa vad ce se intimpla sub stup(stiupii satu pe 2 paleti) si am ramas masca. Fumul iesia prin fund. Mam hotarit ca nu voi mai face acest tratament niciodata.
Apoi anul acesta am venit cu o idee noua.
Miam facut o tava din placaj de 8mm si iam pus un chenar de 22mm + niste burete peste chenar(sigilare nu gluma =)) ).
Aceasta tava vine pusa sub fundul stupului intre picioarele stupului. Acum iarna urdinisul este redus dar si acea intrare mica am obturato cu o carpa.
Tava am ridicato incit sa fie etansa cu fundul stupului si manierul arzatorului intra in tava printrun canal frezat special pt acest scop.
Ei, stati asa. Nu este chiar asa de fain si frumos cum se pare.
Nici un fund nu este exact la fel cu altul cind vine vorba de grasimea picioarelor astfel ca intre picioare distanta difera 5-25mm. Nu am nici un component tras la rindea sau masina de grosime. Pe viitor poate. Acolo unde am lipsa de 5-25mm pun o bucat de lemn/leatz sa obturez toate crapaturile pe cit posibil.
Cind ai fund antivarooa si faci tratament inchizi subarul din tabla sa nu iasa fum, altfel nu are eficienta.Iar ca motorasul feonului sa nu faca vint prea puternic se reduce tensiunea de alimentare a lui cu o rezistenta incit sa se invirte usor si fumul sa intre lent nu fortat sa aiba eficienta maxima.Cu respect ^:)^
Importante avance en apicultura: Aluen CAP fue aprobado por SENASA
"Aluen CAP" es un nuevo acaricida orgánico para combatir la varroa, que permite prescindir de la aplicación de productos sintéticos sin perder potencial productivo. El tratamiento, que logra más del 95% de efectividad y puede utilizarse por décadas, recientemente fue aprobado por el Servicio Nacional de Sanidad y Calidad Agroalimentaria (SENASA) para su producción y distribución.
22 de Julio de 2015
Por Fernando Omar CARDARELLI
Importante avance en apicultura: Aluen CAP fue aprobado por SENASA
Logotipo que forma parte de la imagen oficial del nuevo acaricida
La Varroa (Varroa destructor) es un ácaro que parasita la abeja Apis mellifera L. en estadíos juveniles y adultos, afectando seriamente su supervivencia, por lo que se considera una de las mayores amenazas para la actividad apícola mundial.
El Dr. en Agronomía Elian Tourn, Agente de Proyecto de Cambio Rural perteneciente a INTA Bordenave, destaca:"Aluen CAP es la única formulación orgánica que existe en el mundo que resulta efectiva en colmenas con gran desarrollo de cría y sin restricciones ambientales"Además, el profesional indica que su uso no requiere que las abejas lo consuman, evitando su intoxicación; al tiempo que disminuye de 5 a 1 las visitas necesarias para su aplicación, por lo que reduce un 20% el consumo de combustible fósil en la producción apícola.
Esta alternativa de control surgió del trabajo interdisciplinario de los miembros de Cambio Rural apícola de INTA Bordenave, que dio origen a la Cooperativa de Trabajo Apícola Pampero Limitada -formada por esos Técnicos- y a la Cámara de Apicultores Pampero -formada por los productores-. También participaron de este desarrollo, el Laboratorio de Estudios Apícolas de la Universidad Nacional del Sur (Bahía Blanca) y el Laboratorio de Artrópodos de la Universidad Nacional de Mar del Plata.
Es importante destacar, que el precio del producto fue estipulado por los mismos productores, lo que representa una experiencia innovadora.
Cómo funciona
El tratamiento que acaba de ser aprobado por SENASA, se aplica a través de tiras de celulosa de liberación lenta, impregnadas con la solución acaricida. Estas tiras deben colocarse entre los cuadros de cría y retirarse a los 42 días.
Resumen técnico del tratamiento
• Requiere una sola aplicación y supera eficacias del 95%, aún en colonias con gran desarrollo de cría.
• Es orgánico y no contamina la miel, aún si se lo utiliza en plena mielada.
• No genera resistencia, ya que se trata de una molécula presente naturalmente en todos los seres vivos.
• No posee restricciones ambientales para su aplicación. El producto fue probado en la Patagonia, el Litoral, Cuyo y en la Pampa Húmeda y Semi Árida.
• No interfiere en el desarrollo de la cría y la abeja adulta.
Patentamiento
La nueva formulación "Aluen CAP", fue presentada para su patentamiento con aportes del Instituto Nacional de Asociativismo y Economía Social (Ministerio de Desarrollo Social de la Nación) y aportes propios de los asociados, a través de donaciones. Además, la Cooperativa de Trabajo Apícola Pampero Ltda., tiene la habilitación expedida por SENASA, que lo autoriza como laboratorio elaborador de productos veterinarios en convenio con Greefmayer S.R.L. -Tres Arroyos-, hasta tanto la CAP posea un lugar propio habilitado.
La línea de producción industrial, de aproximadamente 15.000 dosis diarias por turno, fue desarrollada por el equipo y financiada con aportes de la Secretaría de la Pequeña y Mediana Empresa (Ministerio de Industria de la Nación), donaciones de los técnicos asociados y aportes de grupos de productores apícolas.
¿Cómo se consigue?
Es importante destacar que en esta primera etapa, la distribución del producto está planteada a productores organizados en diferentes niveles (grupos, asociaciones, cooperativas, etc.) y casas apícolas. Los interesados pueden contactarse directamente con los miembros del equipo de Sanidad de la Cooperativa de Trabajo Apícola Pampero Ltda. Su correo electrónico es
[email protected]¿Qué es la CAP?
Se trata de más de 260 productores apícolas -107.000 colmenas- asociados en la Cámara de Apicultores Pampero. La misma está organizada en 26 grupos de Cambio Rural Apícola que son asesorados por 22 Técnicos, que a su vez forman la Cooperativa de Trabajo Apícola Pampero Limitada.-
Para más información:
Dr. Elian Tourn
[email protected] Ing. Agr. Alfredo Marconi
[email protected] Agentes de Proyecto Cambio Rural
INTA – EEA Bordenave
Pătrundere în apicultura: Aluen PAC a fost aprobat de Senasa
"Aluen PAC" este un nou acaricid organic pentru combaterea Varroa, care elimină necesitatea aplicării produselor sintetice, fără a pierde potențialul productiv. Tratamentul, care gestionează mai mult de 95%, eficace și poate fi folosit de zeci de ani, a fost recent aprobat de către Serviciul Național de Sănătate și Calității Alimentelor (Senasa) pentru producție și distribuție.
22 iulie 2015
Fernando Omar Cardarelli
Progrese importante în apicultură: Aluen PAC a fost aprobat de Senasa
Logo, care este parte a imaginii oficiale a noului acaricide
Varroa (Varroa destructor) este un acarian parazit care de albine Apis mellifera L. în etape minori și adulți, care afectează grav supraviețuirea lor, de aceea este considerat unul dintre cele mai mari amenințări la adresa apicultura global.
Agronomie Dr. Elian Tourn, agent Rurale Change Project aparținând INTA Bordenave, subliniază: "Aluen PAC este singura formulare organic din lume care este eficientă în stupi cu dezvoltarea de reproducere mare fără restricții de mediu" Plus , profesional indică faptul că utilizarea sa nu are nevoie de faptul că albinele consuma, evitând intoxicație; în timp ce scăderi de 5-1 vizite necesare pentru aplicația dumneavoastră, reducând astfel cu 20% consumul de combustibil fosil în apicultură.
Acest control alternativă a apărut din munca interdisciplinară a membrilor apicultura Schimbarea rurală INTA Bordenave, care a dat naștere la Pampero Apicultura lucru Cooperative Limited made de cei technicians- și Camera apicultorilor care cuprinde reprezentanți ai producătorilor-Pampero. De asemenea participă la această dezvoltare, Apicola Laboratorul de Cercetare al Universității Naționale de Sud (White Bay) și Laboratorul artropodelor de la Universitatea Națională din Mar del Plata.
Este important, prețul produsului a fost furnizată de către producătorii înșiși, ceea ce reprezintă o experiență inovatoare.
Cum funcționează
Tratamentul care tocmai a fost aprobat de Senasa, aplicat prin benzi de celuloză eliberare lentă impregnate cu soluție acaricide. Aceste benzi trebuie să fie plasat între puiet și se elimina la 42 de zile.
Rezumat tehnic de tratament
• Necesită o singură cerere și eficiență mai mare de 95%, chiar și cu colonii bine dezvoltate de reproducție.
• Este ecologică și nu contamina mierea, chiar dacă este utilizat în mană complet.
• Nu genera rezistență, deoarece este o molecula mod natural în toate ființele vii.
• Nu are restricții de mediu cu privire la aplicarea lor. Produsul a fost testat în Patagonia, Litoral, Cuyo și pampas și Semi Arid.
• Nu interveni în dezvoltarea de reproducere și adulți de albine.
Brevetarea
Noua formula "Aluen PAC" a fost prezentat pentru brevetare cu contribuții de la Institutul National de cooperative și Economia socială (Ministerul Dezvoltării Sociale al națiunii) și contribuțiile proprii ale partenerilor, prin donații. În plus, a Muncii Cooperativa Apicultura Pampero Ltda., Are autorizația eliberată de Senasa, care autorizează laboratorul în calitate de producător de produse de uz veterinar, în parteneriat cu Greefmayer SRL Trei fluxuri-up atât PAC are propriile loc activat.
Linia de producție industrială, aproximativ 15.000 de doze de zi cu zi, la rândul său, a fost dezvoltat de echipa si finantat cu contribuții din partea Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (Ministerul Industriei Națiunii), subvențiile asociate tehnică și contribuțiile grupurilor de apicultori.
Cum se face?
Foarte important, în această etapă timpurie, distribuția de produse se ridică la producătorii organizate la diferite niveluri (grupuri, asociații, cooperative, etc.) si case de albine. Cei interesati pot contacta direct cu membrii echipei de sanatate de cooperare Muncă Pampero Apicultura Ltda. Adresa ta de email este
[email protected]Ce este PAC?
Este mai mult de 260 de apicultori 107000 Casute parteneri Camera de apicultori Pampero. Acesta este organizat în 26 grupe Apicultura rurală Change suntem sfătuiți de 22 de tehnicieni, care, la rândul lor, formează Pampero Apicultura Cooperativa Munca Limitada.-