Metoda cunoscuta si folosita in vest germania anilor 1980-1990 ca fiind solutia de baza in crestera septelului.
Metoda recomandata celor care doresc sa incerce, invete si perfectioneze la inceputul lungului drum al transvazarilor.
De la ce pleaca idea:
-necesitatea obtinerii de matci prin simplificarea activitatiloR( de altfel deosebit de complexe in situatia cresterii in startere si finisori-evitand finisorul);
-starterul este in acelasi timp si finisor;
-necesitatea obtinerii de matci la o anumita data;
-reprezinta principalul antrenament in obtinerea matcilor superioare in finisoare...
Cine poate realiza conditiile ideale pentru aceasta metoda:
-o familie sanatoasa care accidental si-a pierdut matca;
-un starter construit de noi, cu rame de la mai multe familii;
-un starter caruia i sa suprimat matca.
Regula Nr 1 ar fi :
Stupul orfanizat sa nu mai aiba nici o posibilitate de a-si trage regina din el{ma refer la oua,larve}
In cazul asta dupa orfanizare se distrug toate botcile.
Apoi i se da fasii cu oua din stupul care dorim sa tragem botci.
Fasiile de fagure se prind cu celula in jos.
O metoda MILLER mai adaptata la zilele noastre
Apropos,
Fasiile de fagure e bine sa fie din foita proaspat cladita.
Ce spuneti dumneavoastra e foarte corect, dar nu urmareste metoda transvazarii...
Medoda prezentata de dumneavoastra este un Miller clasic, eu vreu sa spun altceva...
Urmariti:
Avantajele si dezavantaje intre cresterea matcilor in starter(si finisor in acelasi timp-metoda in discutie-sa-i zicem-metoda 1) si metoda starter si crestere separata in finisor(-sa-i zicem metoda 2):
-metoda 1 este simpla si deosebit de eficienta-numarul de botci luate initial in lucru este, de regula, egal cu cel final, de eclozat;
-metoda 2 este mai complicata si pierde pe traseul cuprins intre scoaterea din finisor si finisarea finala, de regula, pana la 25% din botci;
-metoda 1 ofera botci deosebit de mari, cu particularitatile orfanizarii si matci care nu roiesc aproape deloc;
-metoda 2 ofera botci de marimi relativ mari, robuste, cu paricularitatile matcilor ce manifesta anecbalia(schimbarea linistita) si in unele situatii pot si roi;
-metoda 1 se preteaza cu predilectie incepatorilor sau situatiilor din debutul de an cand nu avem finisori de mare volul;
-metoda 2 se executa dupa debutul culesului la salcam, cu eforturi de timp si planificare, cu folosirea unui numar mult mai mare de familii-starter, finisor, familii ce cedeaza albine doici, donator larve(FAMILIA ELITA).......
Recunosc meritele unor crescatori de matci care depun suflet si multa pasiune.
Dar trebuie precizat ca arealul in care a fost crescuta o matca productiva nu mai corespunde daca e mutata intr-o alta zona.
Fiecare apicultor ar trebuii sa stie daca o matca din orasul X da randament daca e dusa in orasul Y
Cum ierneaza o matca in zona de munte ,dar in zona de campie?
Exista albina care aduna miere si pe ploaie marunta,.
Toate aceste criterii de selectie trebuie evaluate bine.
In esenta metoda 1-cresterea matcilor in startere(fara a face finisare-in prezenta unei matci) ar consta in principal in :startare si ''uitarea ''acestora pana la eclozare in starter.
Aici, la metoda cresterii matcilor in startere, putem aplica simpla sau dubla transvazare. Functie de timpul la dispozitie sau dispozitia apicultorului.
Reginele obtinute in familii orfanizate sunt de la inceput pana la sfarsit regine de salvare. Ori se stie ca odata crescute in absenta reginei, calitatea lor nu poate sa fie comparata cu reginele de schimbare linistita. Cele mai apropiate de reginele de schimbare linistita sunt reginele crescute in familii cu regina izolata cu ajutorul gratiei Hanneman. Consider ca reginele obtinute prin aceasta metoda se apropie cel mai mult de reginele obtinute in mod natural.
Facand cateva comparatii dumneavoastra aveti mare dreptate.
Dintre reginele de salvare acestea pot fi dirijate mult mai bine, astfel:
-daca la miler trebuie ucise din trei in tyrei celule, avem larve care n-i le ofera cutitul caterului si intamplarea ca pe linia taierii sa fie larve de ziua 1-2;
-la transvazare avem larve de varsta cunoscuta de insasi ochiul operatorului instruit;
-la transvazare putem amorsa celulele ce trebuie sa ia in lucru larvele, in cazul simplei transvazari;
-la transvazarea dubla deja avantajul laptisorului larvei ce urmeaza a fi schimbata poate si sigur asigura un real avantaj-avantaj pe care-l observam dupa obtinerea catorva serii de matci.
Metoda Miler a-ti da atat cat poate, 10-15 botci de regula, pe cand transvazarea in startere crescatoare a=ti da atatea cate a-ti doresti <30 bucati.
Vreau sa insist pe aceasta metota deoarece este pasul cel mai simplu, eficient si incurajator pentru incepatori.
Pentru destindere:
[youtube=600,480]http://www.youtube.com/v/8JgkgYNrZYE[/youtube]
Citat din: bucovineanuReginele obtinute in familii orfanizate sunt de la inceput pana la sfarsit regine de salvare. Ori se stie ca odata crescute in absenta reginei, calitatea lor nu poate sa fie comparata cu reginele de schimbare linistita. Cele mai apropiate de reginele de schimbare linistita sunt reginele crescute in familii cu regina izolata cu ajutorul gratiei Hanneman. Consider ca reginele obtinute prin aceasta metoda se apropie cel mai mult de reginele obtinute in mod natural.
Ai dreptate 100%
Dar ce sa te faci cu drepturile animalelelor.
Daca spui ca shilodesti o matca pentru a obtine 20 de regine perfecte e tragedie.
Ramane si asta o varianta,momentan nu o dezvolt. =D
Dar prin metoda de care am vorbit mai sus nu trebuie sa schilodim regina, ci doar inducem impresia ca nu ar avea regina. Dupa ce familia creste cateva serii de botci inlaturam gratia si familia se dezvolta normal mai departe.
bucovineanu,
Eu am inteles ,dar trebuie precizat ca se poate obtine o matca performanta in mai multe feluri.
Noi discutam aici idealuri,cand de fapt multi nu au magazii pe stup de 10 rame.
In cazul asta inmultirea se face prin roire din cauza apicultorului.
Suceveanul scrie:
''Dar ce sa te faci cu drepturile animalelelor.
Daca spui ca shilodesti o matca pentru a obtine 20 de regine perfecte e tragedie.''
Un amic, persoana importanta -nu dau nume-primul in bransa colectorilor de ...
zice''ce faci cu matcile batrane pe care urmaresti sa le schimbi?''
Eu- le arunca in batatura, le si strivesc cu strasnicie.
El- mare greseala, matca are inmagazinata atata genetica incat eu o consum cu mare placere si fara resentimentele protectorilor de insecte si animale.
Anual umplu burta cu 80-100 de bucati, confirma stimabilul.
Incepand de la anul am sa verific informatia.
Nu eu am vorbit despre drepturile animalelor cu referire la regine ci Filip.
Revenind la subiect
-avea dreptate centrifuga, referitor la blocarea unor subiecte, ca urmare a amestecului de pareri si metode;
-eu am incercat sa expun aceasta metoda comparativ cu cea in care folosim matca captiva, nu-s daca sa inteles;
-personal am folosit aceasta metoda, asa proasta cum ziceti, ea constituind intr-o anumita periada ''lectia de baza'' pentru cresterea matcilor in prezenta matcii izolate;
-arderea unor etape in cunoastere si practica ar putea ca la incepatori sa aduca renuntare, esecuri majore, lucru nedorit intr-un debut de activitate;
-tema obtinerii matcilor prin metoda starter si finisor am abordato acum cateva saptamani-credeam ca am depasit acea etapa;
///da e greu de inteles de catre cei ce fac mai sus mentionata metoda(cea de a doua) cum sa te intorci la matci de salvare- da, uite ca te intorci, pentru a invata transvazare pe pinguinul care inca n-a facuto, o va face pe starter orfan, cu rezultate ce-l vor incuraja sa se perfectioneze.
Daca- greu de inteles, eu ma opresc si ma apuc de batut cu anablandian, alinspanu...si toate umbrele taramului indepartat...
Valter nu fi rau.
In romania 70 % schimba matcile doar cand au botci de roire
5% folosesc botcile de scimbare linistita.Ce e mai grav multi le distrug fara a sti ce inseamna o botca de schimbare linistita.
Iar o parte din cei care doresc sa se implice si cumpara o matca imperechiata nu stiu cum sa o introduca in stup.
Asta e crudul adevar.
In toata lumea civilizata nimeni, absolut nimeni nu provoaca intentionat frigurile roirii pentru a obtine descendenta valoroasa.
Nu-i vorba de ratiune, ci de mecanisme economice clare, unii produc miere, polen, venin, aptisor...., altii exclusiv matci.
Interesele lor converg si toata lumea traieste bine.
An atare situatie, noi trebuie sa gasim, pregatim, stimulam si recompensa pe cei care fac f. multa miere-cu matci de valoare, iar cei ce fac miere multa pe cei care fac matci bune.
La noi sunt f putini care fac matci si nimeni care face matci de valoare, cu exceptia ICDA.
Cum putem noi, din pozitia de modesti cititori de carte, ca si practicanti in cresterea rudimentara a matcilor sa antrenam pe cei cu potential si inclinatie spre acest deziderat-cresterea matcilor.
Cand majoritatea va sti sa-si creasca singur o matca de calitate -VA STI SI CE SA CEARA DE LA PRODUCATORUL DE MATCI.
///
Un bun amic ma informat ca a cetit pe net cum ca se pregateste un chit sumar de fecundare artificiala, la un pret rezonabil.
Pai, daca nu stii sa cresti o botca, cum va putea operatorul sa realizeze o inseminare in tartareata unei matci obtinuta din botca de roire?
Valter, aici gasim kit-urile de fecundare artificiala Latshaw:
http://translate.google.ro/translate?hl ... o%26sa%3DG (http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://latshawapiaries.com/latshaw_micro.htm&ei=yDsaS_DmM6aOnQPzwqzXAw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&ved=0CAkQ7gEwAA&prev=/search%3Fq%3Dhttp://www.latshawapiaries.com/latshaw_micro.htm%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_ro%26sa%3DG)
:wink2:
MI-ai inchis gura cu kit-ul. Oare o exista ...mos craciun de mos nicolae?
Am vazut cateva bortoase la ''pozele dumital'', lulachy, adevarate si curate. Te felicit daca sunt rezultatul muncii. De nu ma bucur de manageriat si ochiul specialistului care a stiut sa aleaga.
Ma bucur deasemenea ca ne-am cunoscut.
Si cartea care prezinta executia unui kit de insamantare artificiala:
p2
Pentru prieteni se poate realiza kit-ul avand in vedere ca schitele au toate detaliile necesare (ma refer la partea mecanica).
Bioxidul de carbon necesar narcozei se obtine din butelii din comert, un regulator de la prieteni, iar vasul spalator dintr-un laborator de chimie scolar.
Cele doua carlige ventral si dorsal va trebui sa le mesteresti singur (am vazut ca ai experienta).
Seringa (ramane in studiu), iar microscopul achizitionat (sau unul de la casare).
Merita incercat?
p.s. filmulete pentru documentare sunt pe net, dar si cartea pate fi o sursa utila.
Foarte interesant. Chiar daca realizarea aparatului cu "mijloace proprii" nu va fi la "inaltimea" celor facute de specialisti, se va putea vorbi cu adevarat de selectie in apicultura si la noi.
Urmaresc cu interes in continuare topicul.
Este o idee pentru viitorul apropiat.
D-le gheco, ce argumente v-au facut sa trageti concluzia ca realizarea aparatului cu "mijloace proprii" nu va fi la "inaltimea" celor facute de specialisti?
Cred ca "finetea" problemei este in alta parte. Asta nu inseamna ca realizarea kitului nu va fi la "inaltime"
p.s. - limitarea placerii trantorului (drone-lui)
salut
in principiu am mijloacele necesare sa realizez un kit dasta...cine imi poate da mai multe detalii...sau unde gasesc documentatzie?
Citat din: janesesalut
in principiu am mijloacele necesare sa realizez un kit dasta...cine imi poate da mai multe detalii...sau unde gasesc documentatzie?
Detalii interesante despre un asemenea kit am gasit intr-un raport de cercetare de la Cluj. Poate va ajuta: http://frf.cncsis.ro/documente/336TD57.doc.doc (http://frf.cncsis.ro/documente/336TD57.doc.doc)
Cu respect
Citat din: lulachyD-le gheco, ce argumente v-au facut sa trageti concluzia ca realizarea aparatului cu "mijloace proprii" nu va fi la "inaltimea" celor facute de specialisti?
Cred ca "finetea" problemei este in alta parte. Asta nu inseamna ca realizarea kitului nu va fi la "inaltime"
p.s. - limitarea placerii trantorului (drone-lui)
Eu apreciez ca nu am nici materialele si nici sculele pentru a realiza un asemenea kit (se lucreaza totusi cu zecimi de milimetru). Asta nu inseamna ca nu poate fi relizat de meseriasi. Important este sa se ocupe cineva.
Detaliati va rog "limitarea placerii trantorului".
Multumesc
Un film interesant :
http://www.iwf.de/iwf/do/mkat/details.a ... tur=c+1746 (http://www.iwf.de/iwf/do/mkat/details.aspx?Signatur=c+1746)
Citat din: janesesalut
in principiu am mijloacele necesare sa realizez un kit dasta...cine imi poate da mai multe detalii...sau unde gasesc documentatzie?
Am avut matci insamantate artificial si au iesit la fecundare naturala,cred ca nu pentru oece rasa este valabil.
Mi se pare imposibil asa ceva.
De unde ati luat matcile fecundate artificial si cand?
D-le milu, important ar fi sa ne precizati cand a iesit matca la fecundare naturala (imediat dupa introducere in familie sau dupa o anumita perioada)?
Matcile din rasa sudica sau cele mai mici se insamanteaza mai greu, pentru reusita deplina fiind necesar un tub acrilic mai scurt si mai ingust la capatul superior.
D-le milu, pana va ganditi dvs. ... am sa fac cateva precizari:
Tendinta de a parasi stupul pentru a se imperechea descreste mai lent la matcile insamantate cu sperma de la numai 1-2 trantori si cu mai putin de 5mmc.
Matca trebuie tinuta 24 ore la 34gc a.i. spermatozoizii sa migreze in spermateca. Altfel spermatozoizii raman in oviductele laterale formand un dop ce este eliminat ulterior.
Gratia trebuie pastrata la urdinisul nucleului pana cand matca oua .
Toate acestea trebuie facute de crescatorul de matci, livrarea facandu-se dupa verificarea pontei si eliminarea riscului unui zbor de imperechere.
Citat din: lulachyD-le milu, important ar fi sa ne precizati cand a iesit matca la fecundare naturala (imediat dupa introducere in familie sau dupa o anumita perioada)?
Matcile din rasa sudica sau cele mai mici se insamanteaza mai greu, pentru reusita deplina fiind necesar un tub acrilic mai scurt si mai ingust la capatul superior.
Dupa 2 zile a iesit matca la fecundare naturala,mai bine imi plac matcile fecundate natural.
D-le milu ar fi interesant sa ne povestiti cum ati introdus-o in familie (roi). Ati fost martorul zborului sau alte semne v-au facut sa trageti aceasta concluzie?
Si mie imi place aceasta matca, selectionata si fecundata natural, achizitionata de la un crescator de matci, dar ... trantorita !!!
Am SI EU O INREBARE DACA AS VREA SA PASTREZ IN VIATA MATCILE CARE SUN FACUTE IN PERIOADA FRIGURILOR ROITULUI SI SA LE HRANESC SI APOI SA LA FOLOSESC CAND AM EU NEVOIE DE ELE.CARE ESTE TERMENUL MAXIM CAT AS PUTEA MAXIM SA O PASTREZ? EXISTA RISCURII DE LENEVIRE A MATCII ? VA ROG DACA SE POATE SA MA LAMURITI ??
Citat din: Kiwi BeeUnde sa incep:
Rihana, o matca imperecheata maninca laptisor de matca.Si eu am avut o idee sa tin matci in custi separate peste iarna.Defapt un apicultor roman care traieste aici in NZ mia dat ideea.El spunea sa pun pina la 30 de custi in 1 familie si in functie de noroc reginele vor fi hranite prin orificiile custii.Am intrebat despre acest lucru aici pe forum pe alt topic dar nimeni nu mia raspuns asa ca in lipsa de timp (am fost la sfirsit de sezon) nu am facut acest experiment.Poate stie cineva sa spuna mai multe despre aceasta metoda cu rezultate proprii.
Stiu pe cineva care a incercat asta si matcile au fost "damaged" de catre albine care incercau sa le traga de picioare afara din cusca. Cica pe talpile matci este o glanda cu feromoni cu care marcheaza ea pe unde umbla pe faguri. Aceeasi glanda o are si albinele dar ele marcheaza floarea la care au fost.
Indicat cred ca ar fi nuclee mai mici intr-o cutie comuna.
La acest subiect mi sa facut o prezentare de producere a 300 de matci pe zi timp de 100 de zile pe an.
Foarte ingenios matca de prasila are un fagure construit in care sa depuna oua timp de 24 de ore. Acel fagure este mutat apoi deasupra gratiei Haneman langa cel ouat cu o zi inainte si asa intr-un ciclu de 3 zile. Fagurele de 3 zile este scos pt insamantarea potiraselor care sunt 15 in rand si pe 3 randuri pe rama. Cupele sunt facute numai din ceara de capaceala si o picatura de laptisor de matca inainte de insamantare.
Familiile orfanizate sunt pe 3 copuri de 10 rame si fiecare corp are 3 rame de botci. Sunt extrem de populate pt a crea conditiile de roire tot timpul. Deci o familie de crestere are pana la 405 de botci in crestere.
Ramele cu botci merg la incubator dupa capacire si in ziua 12-13 merg in nuclee mici pt imperechere.
Frumoasa si organizata operatiunea.
Citat din: Kiwi Bee
Gheco lincul pe care lai dat nul pot accesa/descarca.Zero.Asai la toti?
Despre ce link este vorba?
Citat din: gheco din Mai 02, 2010, 12:16:48 AM
Citat din: Kiwi Bee
Gheco lincul pe care lai dat nul pot accesa/descarca.Zero.Asai la toti?
Despre ce link este vorba?
Pe care lai postat in dec. tot pe pagina asta mai sus.
Citat din: AndreiRN
Stiu pe cineva care a incercat asta si matcile au fost "damaged" de catre albine care incercau sa le traga de picioare afara din cusca. Cica pe talpile matci este o glanda cu feromoni cu care marcheaza ea pe unde umbla pe faguri. Aceeasi glanda o are si albinele dar ele marcheaza floarea la care au fost.
Indicat cred ca ar fi nuclee mai mici intr-o cutie comuna.
Da Andrei, si eu mam gindit la ceva asemanator.Reginele din custi vor fi atacate ca si pt. start.Daca albinele le pot prinde de picioare, aripi, oriunde le vor ciupi caci nu au mai mult acces la ele, deci reginele vor suferi rani definitive.
Asa ca eu zi de zi ma gindesc la o cusca perfectionata si nu cea de transport regine.
Cred ca regina are nevoie de un loc unde poatre sta linistita fara sa poata fi atinsa.
Am gasit nu demult la magazinul de 1,2,3 dollari la raionul de mase plastice ceva interesant.
Sint 6 "paharele" lilpite una de alta (dar le poti indeparta una de alta folosind un cutit) si fiecare are capac.Defapt ele se folosesc pt. a face inghetata acasa capacul avind un batz in interior.Cind tia inghetat inghetata o scoti de le congeletor si ridici capacul paharelului si hoppa ca ai inghetata pe batz.Prima data mam gindit sa le folosesc pt. crestere de matci.
Cam asa:pun ceara in capacul din care am decupat batzul anterior.Fac o gaurica in ceara unde voi transvaza larva de 1-2 zile.Capacul are si o ureche deci il pot agatza de bara de sus a unei rame.As putea pune 5 si pe 2 rinduri.La acele botci care sint finisate le pun paharelul care anterior a fost gaurit in mai multe locuri.Gauri de 2-3 mm.Pot reveni oricind caci reginele vor fi in sigutantza in raharel.Defapt este vorba de tehnica cu bugudiul.La noi nu am gasit bigudiu de care ar fi nevoie + cu paharelele astea ies mai ieftin decit cu un kit de crestere de matci.
Si acum iernarea in acele paharele.
Nu decupez batzul din capac cil modific cu ceara ca regina sa aiba un refugiu pe el.
Exteriorul paharelului in iau la smirglu ca albinele din stup sa se poata catzara pe el.Pe lateral mai sus aplic citeva gauri unde si regina din paharel sa se poata deplasa usor fara ca picioarele ei sa fie vulnerabile/accesibile pt. atac.Daca va fi hranita va fi OK, daca nu atunci moare de foame.Oricum este clar ca nu toate reginele vor fi acceptate/hranite.
Dupa informatiile mele treaba se aplica in Romania.Cel care mia dat ideea a lucrat aproape 2 decenii la Institutul de Cercetari Apicole din Bucuresti.
Ca si o idee extra azi dimineatza mam gindit ce ar fi ca paharelul in cauza sal stropesc cu palinka/tzuica inaite sa introduc regina(regina care oua-testat) in el.
Probabil mirosul reginei va fi putin neutralizata iar albinele din stup nu o vor ataca din start.Dupa cca o zi si mirosul ei nu va fi surpriza pt. o parte a stupului si find cca. 30 de paharele in stup si mirosul de tzuica va fi dominant oarecum.
Dezavantajul pe care il vad eu:
-reginele care vor supravietzui vor suferi un stres si cine stie ce fel de oua vor oua in primavara....... daca vor porni ouatul sau poate vor astepta vara.
Avantajul este de subintzeles:
-vom avea regine ouatoare(sa fim optimisti) inca din primavara timpurie si putem forma nuclee noi atunci cind de altfel nu sint regine noi sau in stupii unde sa spierit regina peste iarna putem da o regina noua.Sau le putem vinde :)
Cam asta ar fi teoria.Cind am mai postat despre acest subiect nimeni nu a dat nici o idee.Poatre ca forumistii nu cunosc tehnica asta. :roll:
Eu am primit ideea la sfirsitul verii si nu am mai avut mult timp sa ma pregatresc sa o aplic.Fara sfaturi, idei extra mam tot gindit de unul singur pina cind am intrat in iarna si acum astept primavara.
Revenind la ce mai zici tu AndreiRN si anume iernarea reginelor in micronuclee si eu am gasit ceva in vara trecuta.
Si anume:la magazinul de scule de la noi am gasit niste lazi mini frigorifice(ca si lazile frigorifice folosite in excursii, dar mult mai mici din polistiren).
Fabricind 3 rame micutze si plasind in ea un nucleu cu regina ouatoare eu as putea plasa 4 astfel de lazi intro cutie Langstroth 1/1.Cu intrari diferite binentzeles.Apoi pui un podisor modificat peste si pui o alta cutie Langstroth cu 4 lazi/micronuclee si tot asa faci 5-7 etaje(numai sa nu le doboare vintul de iarna).
O lada costa 5 euro.De banii astia + TVA cumpar o cutie langstroth 1/1.
Plus daca albinele rod polistirenul in interior nuo vei folosi mai multi ani la rind deci devine ineficient.Imi place mai mult lemnul.
Daca ne gindim si la faptul sa le dam mincare pe la sfirsitul iernii treaba devine greoaie/costisitoare in timp si nu vrem sa le expunem la frig.
Binentzeles dupa ce am experimentat macar odata tehnica voi fi mai destept.
Citat din: Kiwi BeeCitat din: ghecoCitat din: Kiwi Bee a scris:</b>
Gheco lincul pe care lai dat nul pot accesa/descarca.Zero.Asai la toti?
/quote]
Despre ce link este vorba?
Pe care lai postat in dec. tot pe pagina asta mai sus.
<table style="width: 95%" align="center" cellspacing="4" cellpadding="6"><tr><td class="punquote"><b>gheco]
Detalii interesante despre un asemenea kit am gasit intr-un raport de cercetare de la Cluj. Poate va ajuta:
Scuze.
Am citit raportul respectiv, mi s-a parut interesant pentru acest topic, dar cand am postat nici eu nu am reusit sa-l deschid.
Inca odata i-mi cer scuze pentru incident.
Cu stima
Nici o problema.
Sapam mai departe pin iesim la capat :)
[quote author=Kiwi Bee a scris:</b>
<table style="width: 95%" align="center" cellspacing="4" cellpadding="6"><tr><td class="punquote"><b>AndreiRN]
Stiu pe cineva care a incercat asta si matcile au fost "damaged" de catre albine care incercau sa le traga de picioare afara din cusca. Cica pe talpile matci este o glanda cu feromoni cu care marcheaza ea pe unde umbla pe faguri. Aceeasi glanda o are si albinele dar ele marcheaza floarea la care au fost.
Indicat cred ca ar fi nuclee mai mici intr-o cutie comuna.[/quote]
Reginele din custi vor fi atacate ca si pt. start.
Sint 6 "paharele" lilpite una de alta (dar le poti indeparta una de alta folosind un cutit) si fiecare are capac.
Si acum iernarea in acele paharele.
Ca si o idee extra azi dimineatza mam gindit ce ar fi ca paharelul in cauza sal stropesc cu palinka/tzuica inaite sa introduc regina(regina care oua-testat) in el.
Fabricind 3 rame micutze si plasind in ea un nucleu cu regina ouatoare eu as putea plasa 4 astfel de lazi intro cutie Langstroth 1/1.Cu intrari diferite binentzeles.Apoi pui un podisor modificat peste si pui o alta cutie Langstroth cu 4 lazi/micronuclee si tot asa faci 5-7 etaje(numai sa nu le doboare vintul de iarna).
[/quote]
Cand citesc astfel se subiecte imi fuge mintea la Michael Bush care lucreaza cu albina in sistemul ei natural sa o ajute nu sa o impiedice sa-si faca rostul ei normal. El este in Minesota parca si acolo e frig serios ca la mine nu se pune problema de frig. As prefera/recomanda tot echipament standard adica nuclee de iernare pe aceasi rama de 1/1 si eu am facut o cutie lunga cu 5 nuclee a cate 4 rame fiecare in care incep matci si le pot pastra cu albinele lor pana am nevoie. Daca au spatiu mai mic si ponteaza mai butin si se mentin si tot de la ele pot lua rame cu puiet capacit sa ajut alte familii si le dau de lucru o rama la cladit. Unde este frig as imbraca astfel de cutie lunga cu polistiren termoizolant care este gratis pe toate drumurile si chiar le-as face intrarea mica cu o teava de PVC de un inch ca sa mentina caldura ce o produc albinele. Eu cred ca este mai natural sa stea matca intre albinele ei decat izolata intr-o cusca si sa fie granita printre gratii.
Opinia mea.
http://www.bushfarms.com/bees.htm (http://www.bushfarms.com/bees.htm)
Ai dreptate Andrei si iti intzeleg pctul de vedere.Tot respectul.
Dar cum am mai spus sint laboratoare in care se obtin acele rezultate dorite si unele metode se pot implementa si in stupina apicultorului chiar daca rezultatele vor fi mai slabe(poate nu asta este cuvintul cel mai potrivit).
Fara experientze crezi ca sar fi ajuns dea lungul mileniilor la apicultura zilelor noastre?
Sa nu spun ceva necunoscut pt. noi cei originali din Romania, dar pe vremea romanilor, sau daca pt. unii suna mai bine, pe vremea lui Decebal sau si mai de vreme se practica apicultura pe teritoriului Romaniei de astazi.
De atunci si pina azi sint convins ca sau facut experientze si sacrificii in rasele albinelor si in apicultura in general de care poate multi dintre noi(inclusiv eu) nici nu ne imaginam.
De ce chiar noi sa ne oprim cu experimentarile, sacrificiile?
Daca mor 100 sau hai sa fie 1000 de regine cu ocazia unei experientze(sa zicem ca si exemplu subiectul amintit de mine mai sus) peste iarna nu cred ca ar trebui sa ne consideram criminali al naturii.Mai ramin peste 1 milion de regine active numai in Romania.
Atentie eu nu vorbesc despre modificarea genetica!
Totodata consider ca este bine ca nu sintem cu totii de aceiasi parere in unele subiecte.Asta duce inainte.Generatiile urmatoare au nevoie de noi cu sau fara rezultate bune.Toate rezultatele noastre vor fi drept invatzatura pt. ei.
Chiar aici pe acest forum se intimpla acest lucru.
Binentzeles daca cineva nu doreste sa faca astfel de experimente pt. ca ii este pur si simplu mila de vietzuitoarea "albina", nu inseamna ca este un om rau care nu doreste dezvoltatea viitorului.
Sunt pt experimentare in orice domeniu si nu am nicio problema cand o creatura moare sau este omorata.
Prin experimentele noastre chiar si apar modificari genetice sau selectii genetice.
Interesanta povestea spusa de Dick.
In Europa au fost si sunt apicultori.
In Africa au fost si sunt vanatori de albine.
Vanatorul de albine gaseste intr-o scorbura o familie de albine si daca nu este excesiv agresiva recolteaza mierea in general prin distrugerea partiala sau totala a familiei. Dar in cazul in care este o familie excesiv de agresiva se da jos din copac si cauta alta. In felul acesta in cursul generatiilor albinele agresive au supravietuit si chiar s-au si inmultit luand locul celor mai putin agresive.
In Europa apicultorul a recoltat mierea fara sa distruga familia si cand a dat de o familie fff agresiva pe aia a distruso genetic prin inlocuirea matci daca stia sau simplu a distrus familia. Astfel sa ajuns la albine mai blande in Europa si fff agresive in Africa.