Jos

Autor Subiect: Castanul salbatic  (Citit de 1324 ori)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Castanul salbatic
« : Martie 16, 2018, 08:28:27 a.m. »
  Numele stiintific al acestui copac este Aesculus hippocastanum. Cuvantul latin 'Aesculus' era numele unei specii de stajar. Nu se stie de ce botanistul suedez Linné a dat acestui gen de arbori acest nume. Poate pentru ca statura castanilor este una masiva, asemnatoare cu a stejarilor sau poate pentru semintele asemanatoare putin la culoare si la masivitate cu ghinda. 'Hippocastanium' (hippo=cal) este de fapt o denumire grecizata a unei mai vechi denumiri 'Castanea equina' care s-ar traduce 'castan pentru cai'. Denumirea aceasta este probabil pentru a-l diferentia de castanul dulce sau comestibil, cu castane bune pentru consumul uman, cu care se aseamana mult desi sunt doar indepartat inruditi. Dupa unele supozitii denumirea de 'castan' ar veni de la orasul antic Castana de prin Macedonia unde existau multi castani.
  Ca loc de origine, castanul salbatic este nativ din Grecia, Macedonia, Albania si sudul Bulgariei, deci pe un areal foarte mic. Se presupune ca aceasta este zona in care aceasta specie a putut supravietui ultimei glaciatiuni. Analize de polen arat ca inaintea ultimei glaciatiuni specia era raspandita in mai toata Europa. Se presupune ca atunci exista cel putin un animal care probabil consuma castanele dar le si raspandea. In vremurile noastre nu exista nici un animal-vector care sa raspandeasca semintele si specia s-a mentinut mii de ani doar pe o arie foarte restransa. De fapt exista o specie de papagali care foloseste invelisul castanelor, dar aceia nu sunt europeni. Modul de raspandire a castanului salbatic se numeste Barochorie, adica fructele cad sub greutatea proprie si din acea energie sar inca cativa metri departare de copac. Si la stejar este ceva asemanator, dar nu este o metoda prea eficienta de raspandire. la asta se adauga o capacitate slaba de germinare.
  Raspandirea in Europa s-a facut in special dupa cucerirea de catre turci a Constantinopolului (1453). Se zice ca turcii tratau caii batrani pentru calmarea tusei sau ameliorarea astmului (emfizemul pulmonar) administrandu-le cantitati mici de castane. Probabil de aici a venit numele de hippocastanium sau 'Rosskastanie' (Ross=armasar in germana) sau 'Horse chestnut' in engleza. Interesant, una din denumirile franceze este 'marronnier d'Inde' adica castanul de India. Pornind de la aceasta denumire, multi botanisti s-au dus sa caute locurile de origine ale speciei in India si Tibet. In acele zone este o alta specie din genul Aesculus, dar nu aceasta. Pana la urma, spre 1800, un naturalist englez a descoperit in Grecia zona de origine a speciei. In Europa a fost raspandita de turci, care l-au adus si in Ungaria pe care au facut-o pasalac dupa Batalia de la Mohacs (1526). De aici s-a raspandit in tot Occidentul, in special ca arbore decorativ in parcuri sau pe strazi, incat acum se gaseste din Italia pana in Anglia sau Suedia. Uneori era chiar un copac la moda, incat pe la 1870 in pepinierele Parisului, castanii erau 80% din toti puietii destinati pentru arbori stradali.
  Si mai recent specia este in atentia botanistilor si nu numai, astfel ca in 2005 castanul salbatic a fost desemnat 'Arborele anului' in Germania, dar mai mult pentru ca in ultima vreme este afectat de un daunator foarte periculos si e nevoie de intensificarea cercetarilor pentru salvarea speciei. Poate tot de aceea Universitatea din Würzburg l-a desemnat in 2008 "Arborele medicinal al anului'.
« Ultima Modificare: Martie 16, 2018, 08:38:37 a.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #1 : Martie 17, 2018, 07:43:24 a.m. »

  In zona de origine, castanul salbatic creste la altitudini de 900-1300m. Aceasta este determinata de anumite sensibilitati ale speciei: nu suporta temperaturi foarte ridicate si nici perioade de seceta. De asemenea este afectat in special de ingheturile tarzii. Iubeste soluri aerisite sau umede, profunde, ex soluri aluvionaresi cu pH neutru sau bazic (soluri calcaroase). Are preferinte oarecum asemanatoare cu arinele. Desi in conditiile Greciei castanul se gaseste si in locuri semiumbroase sau umbroase, este o specie iubitoare de lumina. Acum este raspandita in Europa si nu numai (se intalneste si in SUA sau Canada dar si in Rusia sau Ucraina (este arborele simbol al Kievulu)i iar in Coreea de Sud, parcul Universitatii se numeste Parcul Castanilor.
  Cultiat in atatea locuri, au aparut si numeroase varietati dintre care amintim:
   - dupa statura:
         - var. pyramidalis (cu coroana piramidala)
         -var. pendula (cu ramuri cazatoare, ca salcia plangatoare)
         -var. umbraculifera (cu coroana densa si rotunda)
         -var. pumila (castanul pitic)
   - dupa culoarea florilor:
          -var.. beaumanii (cu flori albe)
          -var. schirnhoferi (cu flori galben-rosii)
    - dupa forma frunzelor, pe langa formele clasice este o varietate numita 'laceniata', cu frunze mai inguste si puternic zimtate
    - dupa culoarea frunzelor:
          - var. albo-variegata (cu puncte albe pe frunze)
          -var. variegata (cu mici pete galbene sau aurii pe frunze)
          -var. f. aureo-marginata hort (cu marginile frunzelor galben-aurii)
          -var. memmingeri (cu mici pete si puncte albe)
    - dupa intrarea in vegetatie exista si o varianta ' praecox' care intra in vegetatie cu cca doua saptamani inainte

  Castanul salbatic este un arbore cu statura inalta, ajungand la 30-35 m inaltime si un diametru al trunchiului de pana la 1 m sau chiar mai mare. Coroana este larga, formata din ramuri groase iar uneori la batranete ramurile se apleaca, chiar atingand pamantul. Durata vietii este de 2-300 de ani. La batranete unii arbori fac scorburi. E o specie care suporta taieri chiar masive de ramuri.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline corneliuhrom

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 274
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #2 : Martie 17, 2018, 05:02:20 p.m. »
multumim pt expunere ,urmaresc cu placere si interes postarile d voastra ,sa aveti sanatate si %%-.

Offline Donbazil

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 292
  • Faget - Timiş. -
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #3 : Martie 18, 2018, 12:42:33 a.m. »
Salut!

Poate unii stiu cum  mai este  denumit Fagetul.. :thanks:(http://www.e-primarii.ro/primaria-faget/istorie.php)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #4 : Martie 18, 2018, 05:59:16 a.m. »
Salut!

Poate unii stiu cum  mai este  denumit Fagetul.. :thanks:(http://www.e-primarii.ro/primaria-faget/istorie.php)


  Nu stim. Cum se mai numeste? Faget ar insemna o padure de fagi mai tineri. Turcii ar fi putut sa aduca si castani in zona.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline NYK74

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 679
  • Italy-Palagano, ROMANIA-BOTOSANI
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #5 : Martie 18, 2018, 04:57:31 p.m. »
Fiindcă tot e vorba de castan,în zona unde mă aflu în Italia,eu am ca și cules principal,sau mai bine zis unul din culesurile principale este castanul,dar cel comestibil,crește în pădurile din împrejurimi,și are densitatea pe care o are teiul din pădurile zonei de unde sunt din Ro.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #6 : Martie 19, 2018, 04:53:04 a.m. »
  Radacina castanului salbatic sunt puternice si extinse dar de suprafata. Aceasta creste pericolul de rasturnare din radacini a arborilor la vanturi puternice, lucru amplificat in padurile numai de castani, unde poate aparea efectul de domino. De aceea uneori la speciile cu radacini de suprafata se prepara cresterea in paduri mixte printre specii cu radacina pivotanta, care sunt mult mai rezistente la rasturnare si evita efectul de domino in cazuri de calamitati.
  Trunchiul este gros si de obicei scurt, apoi incepe coroana rotunda si larga, cu ramuri groase dar putin rezistente din care cauza se poate ca acestea sa se rupa pe neasteptate la vant sau zapada mare, fiind un pericol daca e vorba de arbori stradali. Lemnul este de culoare alb-galbui, fara 'inima' si de o densitate scazuta, de 450-550 kg/m3. Substanta lemnoasa are o greutate specifica de 1550kg/m3 indiferent de specia lemnoasa, insa aceasta masa lemnoasa este asezata in structuri lemnoase cu multe spatii goale (poroase). Aceste spatii goale sunt diferite de la specie la specie si de obicei cu cat greutatea specifica a lemnului unei specii este mai mica, rezistenta mecanica a acelui lemn este mai mica. Lemnul castanului salbatic mai are o caracteristica si anume ca fibrele sunt torsionate spre dreapta (vezi poza). Se pare ca acest mod de crestere confera trunchiului si ramurilor o rezistenta mai mare. Aceasta este o caracteristica intalnita la mai multe specii, de ex. la larice dar e o proprietate care face lemnul mai putin utilizabil in tamplarie, deoarece scandurile isi pierd planeitatea. Din aceasta cauza lemnul de castan salbatic, cu rezistenta slaba si deformabil, nu se utilizeaza pentru mobilier mare. Se prelucreaza totusi usor si se poate folosi ca furniruri sau la confectionarea de jucarii sau lucruri marunte ca ambalaje, cutiute sau chiar la mici sculpturi. E un lemn care se preteaza foarte bine la pirogravura. Nici ca lemn de foc nu este prea bun si nici pentru producerea de celuloza.
  Frunzele au un aspect caracteristic, de o forma palmata, cu un petiol lung din care pleaca un numar de 5-7sau chiar 9 frunze, cea mai mare fiind cea din varf. Frunzele mari si coroana densa face din castani niste copaci cu o umbra deasa. Frunzele insa sunt sensibile la arsita si si la lipsa de apa. Dupa cum am spus mai inainte, s-au creat varietati cu frunzele cu puncte sau pete albe sau galbene sau cu marginile aurii.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #7 : Martie 20, 2018, 09:14:18 a.m. »
  Inflorirea
  Mugurii florali se formeaza din toamna si sunt protejati de o rasina lipicioasa.
 Castanul salbatic infloreste in aprilie-mai-iunie si in multe locuri este culesul principal sau unul dintre principalele culesuri. Asta nu in tara noastra ci in tari mai sudice ca Grecia, Italia, Spania sau Franta. Inflorescenta este un panicul de 10-30 cm lungime si contine 20-50 flori. Panicul inseamna un recem (ciorchine) compus, adica un ciorchine care contine o tija principala din care pleaca tije secundare pe care cresc florile. In cazul castanului, aceste panicule sunt orientate in sus cu o forma piramidala (vezi poza cu plansa). Nu toate florile unui panicul infloresc deodata, astfel ca durata totala de inflorire se prelungeste si culesul la castan dureaza cca 2 luni! (dupa cum s-a vazut si din tabelul cu culesurile de polen pus pe alt topic. Fiecare floare are corola cu 5 petale si caaliciul in forma de clopot. Petalele sunt albe, dar la baza au cate o pata galbena, care dupa ce floarea se polenizeaza isi schimba culoarea din galben in rosu. Aceasta schimbare semnalizeaza polenizatorilor ca floarea este polenizata si nu mai produce polen sau nectar. Fiecare floare contine un pistil mai inalt decat staminele (vezi '1' din plansa) si 7 stamine cu antere rosu-maro. Fiecare stamina produce cca 26.000 grauncioare de polen, printre cele mai mari cantitati de polen produse in lumea florilor, iar o inflorescenta poate produce pana la 42 milioane de graunte de polen!
 Vezi aici:  http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=9303.msg254818#msg254818

  Castanul salbatic incepe sa infloreasca de la varsta de 10-15 ani. Poate parea mult, dar alte specii incep sa infloreasca nult mai tarziu:
- frasinul comun    - 20-30 de ani iar in paduri mixte chiar la 30-50 de ani
- fagul si stejarul   - 40-50 de ani in masive si 50-80 de ani in paduri mixte
- bradul argintiu sau bradul alb - 50-60 de ani in in paduri mixte la 60-80 de ani!
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline Closcutz

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 354
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #8 : Martie 20, 2018, 02:34:13 p.m. »
Cum se inmulteste? Daca pun castane in pamant sunt sanse

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #9 : Martie 21, 2018, 05:16:31 a.m. »
Cum se inmulteste? Daca pun castane in pamant sunt sanse

  Intrerup expunerea sa raspund la aceasta intrebare.
  Desi are o samanta asa de mare, aceasta este destul de sensibila si are o capacitate limitata de germinare. Trebuie ferita de conditii extreme, adica de uscare excesiva sau de ger. Se recomanda semanarea imediat dupa coacere (in octombrie) si protejate de geruri puternice (eventual acoperit cu frunze uscate). Se recomanda semanarea cu 'cicatricea' (acea parte mai albicioasa) in jos. Umezeala este importanta. In primii doi ani puietii sunt mai sensibili la ger.
  In poza se vede ca acele castane au fost pastrate in nisip, dar se spune ca samanta trebuie sa traverseze si o perioada rece, pentru a se petrece in ele diferite transformari necesare germinarii.
  In pepiniere se gasesc, cred, de vanzare puieti, care ar mai reduce timpul pana la prima inflorire. Vezi de ex pe OLX.
  In special speciile hibride de care poate o sa vorbesc, se altoiesc .
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #10 : Martie 22, 2018, 08:22:47 a.m. »
  'Fructele' castanului salbatic sunt niste capsule carnoase de culoare verde-deschis, de 5-6,5 cm cu suprafata cu tepi moi. Numarul de tepi de pe fructe e mult mai mic decat in cazul castanelor comestibile, dar exista specii de castan american la care capsulele au suprafata neteda. Din fiecare ciorchine floral se pot forma 1-5 astfel de capsule. Fiecare capsula poate contine 1-3 seminte de culoare maro (castanie), cu suprafata neteda, de 2-4 cm diametru. Sub aceasta coaja este miezul de culoare alba-galbuie si de gust amar. La maturitate, prin septembrie-octombrie, capsulele se crapa asemanator cojii verzi a nucilor si lasa sa cada pe sol semintele.
  Semintele sunt cu un anumit grad de toxicitate si nu prea sunt consumate de animale. Totusi, cum am spus, denumirea de  'Horse chestnut' (castanul calului) sugereaza ca se foloseste totusi pentru cai. Mai are denumirea populara de 'castan porcesc' care inseamna ca sunt mancate si de porci. Se pare cas pe iarna si cerbii si caprioarele mai mananca castane.
  Miezul castanelor contine 40-60% amidon, 5-8% saponine, dar si proteine, glicozide, tanini, vitamine etc. Interesant, in Primul Razbi Mondial englezii trimeteau populatia sa culeaga castane, pe care au incercat sa le foloseasca la obtinerea corditei (un exploziv asemanator dinamitei). De fapt se utiliza amidonul din castane pentru prepararea acetonei folosita la randul ei la producerea corditei. Amidonul se putea obtine mai usor din cereale, dar in vreme de razboi apare penuria de alimente. Totusi doar cca 3 luni s-au utilizat castanele in acst scop. Dar in Al II-lea RM iar s-au folosit castanele in acelasi scop.
  Gradul de toxicitate al castanelor nu este foarte mare, poate si pentru faptul ca absorbtia saponinelor (care ar fi elementul de toxicitate) in sistemul digestiv este redusa. Se spune ca doar la consumul de mai lunga durata apare o acumulare a toxicitatii. La animale s-a intalnit cazuri de otravire la girafe, cai, porci etc. Ca efacte de ex la cai provoaca tremuraturi si lipsa de coordonare.

  Am mai spus ca de la castan se folosesc in medicina si cosmetica mai multe parti: coaja, frunzele, florile si semintele. Ar fi prea mult sa vorbesc pe larg despre aceste utilizari.
  Dau aici un articol interesant despre utilizarile medicinale si nu numai ale acestei specii, desi contine si unele inadvertente (ex spune ca mierea de castan este incolora, ce nu-i adevarat sau ca cristalizeaza repede ceea ce iar nu-i adevarat):
   http://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/remedii-naturale/5862-totul-despre-castanul-salbatic
Si din acest articol un pasaj:
"De la castan se utilizeaza scoarta, semintele, florile si frunzele. Scoarta se recolteaza primavara, in luna aprilie, de pe ramuri in varsta de 3-5 ani, prin decojire sub forma de fragmente rasucite in tuburi sau jgheaburi, cu grosimi de 1-2 mm. Uscarea se face la soare, obtinandu-se un produs cu gust astringent-amar si miros slab de mucegai. Semintele (castanele) se aduna toamna, in septembrie-octombrie, dupa coacere deplina; gustul lor este amar, neplacut si nu au miros. Florile se culeg pe timp frumos, cand 50% din inflorescenta prezinta flori deschise (luna mai). Frunzele se aduna in lunile mai-iunie, dupa care se usuca in incaperi bine aerisite."
  Se dau si multe retete interesante.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline corneliuhrom

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 274
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #11 : Martie 22, 2018, 08:58:22 p.m. »
daca tot ne ati luminat cu exp  despre castan spuneti si la ce sunt de folos ,sa aveti sanatate  si  %%- =D>.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #12 : Martie 23, 2018, 07:07:52 a.m. »
  Castanul si albinele
 Castanul ofera albinelor cantitati importante de nectar si de polen. Se estimeaza o productie de 50-100kg miere/ha, ceva mai putin decat castanul comestibil care e creditat cu 50-120kg miere.ha. In conditii favorabile, cu o umiditate mai mare si fara vant care sa usuce nectarul, vizitarea florilor este mai mare. Nectarul poate contine pana la 70% zaharuri.
 Foarte interesanta este proportia diferitelor zaharuri. Nectarul castanului salbatic contine foarte putine monozaharide (glucoza si fructoza) si cea mai mare proportie de zaharoza fata de nectarurile altor specii: 2,6% fructoza, 1,1% glucoza si restul de 96,3% zaharoza. Deci albinele trebuie sa faca convertirea unei mari cantitati de zaharoza pentru a transforma nectarul in miere. La polul opus se afla nectarul de zmeura care are 49,7% fructoza, 48,8% glucoza si numai 1,5% zaharoza. De asemenea nectarul de Pyrus communis (parul si in special parul salbatic) are 41,3%fructoza, 54,8% glucoza si 3,9% zaharoza. Pentru comparatie, nectarul salcamului are 33,6% fructoza, 9,7% glucoza si 56,7% zaharoza.
  Culoarea mierii de castan salbatic variaza de la galben deschis la chihlimbariu inchis. Culoarea variaza in functie de continutul de polen dar si de faptul ca de multe ori aceasta miere este amestecata cu ceva miere de mana. Cu cat mai mult polen contine, cu atat mierea este mai rosiatica sau mai inchisa la culoare dar si cu un gust mai puternic amarui si o aroma mai puternica. De obicei mierea de castan are un continut mare de polen fata de alte feluri de miere si din aceste polenuri cel de castan este in proportie mare, de multe ori peste 90% din totalul polenurilor continute. Pe de alta parte, cu cat proportia de miere de mana este mai mare, gustul amarui al mierii de castan se mai atenueaza. Totusi mierea si polenul de castan din alte tipuri de miere isi fac simtita prezenta (la gust si culoare) chiar daca nu sunt in cantitati mari.
  Mierea de castan salbatic are continut mai mare de fructoza si de aceea se pastreaza multa vreme necristalizata, uneori si doi ani.
  Curios, in Italia de ex mierea de castan nu avea cautare pana prin anii '80. Ba chiar se facea un 'pastoral de evitare' adica se muta stupina pentru a evita culesul de la castan. Dupa anii '80, datorita unei campanii de promovare, mierea de castan este chiar cautata si se vinde la pret destul de bun. La noi am vazut miere de castan italiana cu 22 lei borcanelul de 500g.
  Pentru ca imi merge rau 'netul, despre polen o sa vorbesc altadata.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6142
  • Sibiu - 1953
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #13 : Martie 24, 2018, 03:30:15 a.m. »
  Pe langa nectar, castanul salbatic furnizeaza si cantitati mari de polen si asta pe o durata mare de timp.
 Reiau din tabelul publicat pe alt topic date care arata ce pondere are polenul de castan in totalul polenului cules intr-o anumita perioada:
- in perioada 24-27.04, cel mai mult polen era furnizat de mar+par+paducel (30,5%), pe locul doi artarii (22,9%) iar pe locul trei castanul salbatic cu 17,2%
 in perioada 15-18.05, castanul salbatic furniza de departe cel mai mare procent de polen (42,8%), urmat (pentru zona unde se faceau masuratorile) un arbust din America cu 14,7% iar pe al treielea loc Arborele-lalea (8,3%)

  Fiecare floare are 7 stamine cu antere de culoare rosu-maro. Fiecare antera produce pana la 26.000 de grauncioare de polen, printre cele mai mari cantitati de polen produse in lumea florala. O inflorescenta produce pana la 42 de milioane de graunte de polen de culoare rosu-maro. Albinele care viziteaza florile se prafuiesc pe corp si pe aripi de polen, chiar si albinele care culeg doar nectar.

  Polenul de castan sigur foloseste la cresterea puietului, dar poate avea si efecte nedorite. Astfel el se poate gasi in diferite sortimente de miere, inclusiv in sorturi de miere monoflorala, unde polenurile straine sunt nedorite sau pot chiar sa modifice intr-un anumit grad culoarea si chiar gustul. Se spune ca si un numar redus de castani pot furniza cantitati importante de polen care se vede in stupi.
  In poza, albina centrala are polen de castan salbatic. Din pacate poza este cam mica.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline corneliuhrom

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 274
Re: Castanul salbatic
« Răspuns #14 : Martie 24, 2018, 06:27:43 p.m. »
multumim pt aceste informatii d le stefan1 [vizavi de legea lui moisil  mai bine intrebi si esti citeva minute prost decit sa nu intrebi  si ramii toata viata  ^:)^.].

 

Sus