Romania in haos politic

[Kov iulian]

Acesta este deja delir politic
Orice mesaj trebuie să ducă neapărat împotriva PSD-ului ca și cum Acești nefericiți ar fi fost până la guvernarea PSD ținuți pe roze.
Spune-ne Iulian care era condiția acestora in timpul guvernului Cioloș? Asa ca sa facem și noi o comparație sa vedem cât de rău e pesedeul?

Aici e o manipulare si o incercare de ai atribui celuilalt vina ca tine cu x sau y cea ce Dvs ati urat cand ati fost tratat la fel ca membru in PSD.

Cu toate ca nu mi-a placut Ciolos e nedrept ca e atacat pe chestii de care nu e vinovat.

Pai el a fost doar asa de umplutura doar un an pana sau linistit treburile ca sa vina aia inapoi pt inca 4 ani.

Cat de ipocriti sunt aia care se compara in realizari cu unul ce a avut doar un an iar ei au fost la putere 4, 8, 16 ani.

Macar de ar fi stat la putere 4 ani ai fi avut pt ce sa il critici sau sa il lauzi.

Editare dupa ce am am citit mesajul anterior.

Se pare ca PSD e multumit sa guverneze doar cate 3 ani, fura cat poate, fac praf totul apoi vin alti fraieri de preferat doar pt un an.

Se sparg toate in capul lor apoi iar vin la putere PSD  criticandu-i pe cei dinainte ca nu au facut prea multe.

[stefan1]

...
La guvernare e mișto!
Asa ca de Dancila nu scăpăm.KWJ prost sfătuit va edita un "guvern al meu2" care nu va face decât sa amorseze pesede pentru următoarele alegeri.
Directori de școala, de diverse instituții, primari PSD, oameni de afaceri neintarcati de la afaceri cu statul, toți aceștia nu vor pierderea guvernării.
Anticipate nu sunt posibile fiindcă parlamentarii vor vota orice ca sa nu plece acasa.
Asa ca taaberele sunt una singura: la putere.
...

  Daca nu ar fi asa profitabil sa fii la guvernare, nu ar fi asa mare lupta ca sa ajungi sa guvernezi. Exact aici legile ar trebui inasprite, ca functionarii publici sa nu mai poata fura din banii statului.
Inca din antichitate, Aristotel, in sec IV a. Ch., in "Politica", da mai multe reguli pentru o buna guvernare. 1.:"In toate statele bine constituite, prima grija a guvernantilor trebuie sa nu se abata de la lege cat de cat si sa se fereasca de a-i aduce cea mai mica stirbire. Ilegalitatea sapa incetul cu incetul statul." De aceea PSD vrea sa discrimineze abuzul in serviciu. / 2.:"Sinceritatea fata de cei guvernati si renuntarea la manopere si sofisme politice, care nu pot avea decat urmari rele." / 3.:"Capital in orice stat e ca legislatia - si asupra acesttei reguli Aristotelne atrage atentia indeosebi - sau orice alt mijloc la indemana  (vezi DNA) sa impiedice pe functionarii publici de a se procopsi de pe urma slujbelor lor."
  Ar fi cea mai mare greseala a lui Ioha sa incerce sa aduca opozitia la putere in acest moment. Ca si in guvernarile trecute, PSD face promisiuni tot mai mari de viitor. Daca ati vazut si in raportul anual de guvernare, ni s-a vorbit putin despre ce au facut dar foarte mult, cu grafice si procentaje, pentru anii viitori, pana in 2022, desi ei au mandatul pana 2020. Urmariti procentajele de crestere din aceste promisiuni. Cele mai mari cresteri vor fi in septembrie 2019 (peste 50% din cresterea pe 4 ani!) iar la pensii noul sistem de calcul si cresterea majora vor fi in 2021 si 2022. La acestea se adauga alte masuri perverse cum ar fi transformarea imprumuturilor pe termen scurt (cu scadenta in propria guvernare) in imprumuturi pe termen mediu, care sa fie deci restituite de urmatoarea guvernare. Astfel chiar daca tara ar fi indatorata la fel ca inainte, obligatiile de rambursare sa nu mai revina acestei guvernari ci celei urmatoare.
  Promisiunile facute pentru a ajunge la putere au fost evident mai mari decat puteau sa fie indeplinite. Planul de guvernare despre care Dragnea zicea ca este lege si daca nu se indeplineste se plateste prin parasirea puterii, deja are grave abateri, fara ca cineva sa se gandeasca sa isi asume esecurile.  Acum, daca ar veni un guvern al opozitiei (desi ar fi imposibil sa guverneze daca nu are majoritate in parlament), el ar deconta toate nerealizarile acualei majoritati dar mai cu seama promisiunile viitoare ale planului PSD de guvernare.
  Politica PSD triumfalista in comunicate este grav lovita de disputele interne. Cei care vor sa il dea jos pe Dragnea vorbesc despre greseli de guvernare, despre scaderea increderii electoratului, de izolarea internationala, toate lucruri adevarate. Dar si oamenii lui Dragnea desfiinteaza pe cei care ii critica din interior; de Firea spun ca vrea sa-si ascunda conducerea catastrofala a capitalei aruncand vina pe colaborarea cu guvernul. Si ei au dreptate, dar in aceasta cearta se spun chiar de pesedei ceea ce opozitia spunea de mult.

  Ce este mai grav este ca dizidentii din PSD nu sunt manati in lupta de grija pentru tara ci tot de propriile interese. Este vorba de intarzierea legilor amnistiei pe care o asteapta nu numai Dragnea ci mult mai multi. Dizidentii considera ca prezenta lui Dragnea in acea pozitie influenta da motive opozitiei dar si opiniei publice sa spuna ca se vor legi cu dedicatie, care sa scape pe Dragnea. Daca el va iesi din prim-plan, amnistia se va da fara ca cineva sa poata spune ca este cu dedicatie si Dragnea va putea si el sa profite apoi de urmarile legii de amnistie sau gratiere. Nimeni nu se gandeste sa schimbe linia populista de guvernare, sa recunoasca ce se poate si nu se poate da, sa se revizuiasca (daca se mai poate) modul de salarizare a primarilor, modul de folosire a banului public, legile de pensionare prematura la o serie de profesii, sa se limiteze ca numar si ca valoare pensiile speciale si multe alte masuri absolut necesare pentru buna gospodarire a banului public.

[dan sebastian]

Sper ca nepotii mei sa prinda ce vorbiti dvs, dnul Stefan. Sunt la 44 ani in mijlocul vietii si mi se pare imposibil
sa avem niste politicieni sa conduca macar la jumatate cum o faceau cei din perioada interbelica. Bucurestiul era considerat Micul Paris. Bunastarea era prezenta la toate clasele. Acum fiecare pt el, ca in jungla. Nu stiu cum sa mai dea tunuri.
O afacere din tata in fiu, pe care sa o poti lasa mostenire, e erodata de legile care sunt in continua schimbare.
Ceea ce e azi profitabil, peste noapte fi in sapa de lemn dintr-o idiotenie votata la o bere intr-o noapte.
Sunt vremuri de supravietuire, nu de construire si dezvoltare !

[tinumaftei]

Sper ca nepotii mei sa prinda ce vorbiti dvs, dnul Stefan. Sunt la 44 ani in mijlocul vietii si mi se pare imposibil
sa avem niste politicieni sa conduca macar la jumatate cum o faceau cei din perioada interbelica. Bucurestiul era considerat Micul Paris. Bunastarea era prezenta la toate clasele. Acum fiecare pt el, ca in jungla. Nu stiu cum sa mai dea tunuri.
O afacere din tata in fiu, pe care sa o poti lasa mostenire, e erodata de legile care sunt in continua schimbare.
Ceea ce e azi profitabil, peste noapte fi in sapa de lemn dintr-o idiotenie votata la o bere intr-o noapte.
Sunt vremuri de supravietuire, nu de construire si dezvoltare !

Nici nu visezi ce corupție era in partidele interbelice Și chiar mai înainte. Coruptie in armata, la monopolurile statului, la înzestrarea armatei.
Dezastrul din 1916 este rezultatul unei clase politice corupte. Guvernele țineau maxim doi ani și de multe ori se succedau de careva ori pe an.
Doar după primul război mondial am avut pe liberali la guvernare, de fapt pe Bratianu care se înconjura cu tot felul de Dancila!
Istoria a păstrat însă pentru melancoliile noastre doar partea luminoasa!
Dacă citești presa vremii și studiile istorice serioase te îngrozești.
Asta este și cauza pentru care legionarii și mai apoi comunistii s-au instalat ușor la guvernare.
Populația era mult mai săracă și in nevoie decât astăzi și lumea era sătulă de venalitarea politicienilor.
Atunci când ii vânau comunistii pentru Ocna sau canal aproape ca nu exista simpatie pentru acești foști politicieni

[Kov iulian]

Nici nu visezi ce corupție era in partidele interbelice Și chiar mai înainte. Coruptie in armata, la monopolurile statului, la înzestrarea armatei.
Dezastrul din 1916 este rezultatul unei clase politice corupte. Guvernele țineau maxim doi ani și de multe ori se succedau de careva ori pe an.

Inseamna ca stam mult mai bine ca ei. Economia duduie. 

[tinumaftei]

Nici nu visezi ce corupție era in partidele interbelice Și chiar mai înainte. Coruptie in armata, la monopolurile statului, la înzestrarea armatei.
Dezastrul din 1916 este rezultatul unei clase politice corupte. Guvernele țineau maxim doi ani și de multe ori se succedau de careva ori pe an.

Inseamna ca stam mult mai bine ca ei. Economia duduie. 

Depinde cu ce compari!
Aveam in acele timpuri vreo 30-40% analfabeti.
Vreo 40% din populatia tarii muritoare de foame si care in miezul iernii mergea cu caciula in mana la boier pentru o jumatate de banita de boabe,
Aveam sub 20% copii ce treceau de varsta de 10 ani
Se murea de pelagra la greu fiindca familii intregi mancau saptamani in sir doar mamaliga goala (uneori doar terci).
Romania era in schimb o democratie cu o constitutie foarte liberala (1923). Fireste democratia era doar pentru conacele boieresti.
Pune mana pe carte!
Asta daca vrei sa fii formator de opnie.

[Kov iulian]

Nici nu visezi ce corupție era in partidele interbelice Și chiar mai înainte.
Coruptie in armata, la monopolurile statului, la înzestrarea armatei.
Dezastrul din 1916 este rezultatul unei clase politice corupte.
Guvernele țineau maxim doi ani și de multe ori se succedau de careva ori pe an.

Inseamna ca stam mult mai bine ca ei. Economia duduie. 

Depinde cu ce compari!
Aveam in acele timpuri vreo 30-40% analfabeti.
Vreo 40% din populatia tarii muritoare de foame si care in miezul iernii mergea cu caciula in mana la boier pentru o jumatate de banita de boabe,
Aveam sub 20% copii ce treceau de varsta de 10 ani
Se murea de pelagra la greu fiindca familii intregi mancau saptamani in sir doar mamaliga goala (uneori doar terci).
Romania era in schimb o democratie cu o constitutie foarte liberala (1923). Fireste democratia era doar pentru conacele boieresti.
Pune mana pe carte!
Asta daca vrei sa fii formator de opnie.

Nu e adevarat.
Nu exista si nu a existat coruptie, nici boieri, nici baroni, nici oameni care merg la ei cu caciula in mana.
Nu au existat si nu exista nici acum conace boieresti.
Statul paralel de acum, era si atunci si manipuleaza istoria.

[stefan1]

  In randul tarilor europene, Romania interbelica se situa mult mai bine decat acum. Eram stapani pe resursele naturale ale tarii, aveam cateva industrii acceptabile ca nivel, aveam un sistem feroviar bun, un sistem de invatamant bun. Mai important era ca tara avea perspective de dezvoltare, romanii nu se inghesuiau sa paraseasca tara sau daca plecau la scoli, se intorceau in tara. Chiar strainii isi gaseau in Romania locul favorabil unde sa traiasca si sa munceasca. Spui ca aveam analfabeti. Da, dar acum ii avem la guvernare. Atuncea scoala era serioasa. Cine facea un liceu era un om distins, pe cand acum Invatamantul s-a degradat ingrozitor. Se recunoaste ca pe an ce trece dificultatea subiectelor de bacalaureat scade si totusi procentele de reusita sunt mici. Profesorii universitari vechi sunt dezolati de calitatea noilor generatii de studenti. Toate acestea vor avea urmari grave si pe termen lung.

[Kov iulian]

romanii nu se inghesuiau sa paraseasca tara sau daca plecau la scoli, se intorceau in tara. Chiar strainii isi gaseau in Romania locul favorabil unde sa traiasca si sa munceasca.

Chiar si 20 de ani mai tarziu prin 1940 strainii se inghesuiau sa intra in Romania.

https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/invazia-italienilor-romania-75-ani-romanii-considerau-italieni-infractori-luptau-sa-i-stopeze-granita-1_56f6ac325ab6550cb84095cf/index.html

[tinumaftei]

  In randul tarilor europene, Romania interbelica se situa mult mai bine decat acum. Eram stapani pe resursele naturale ale tarii, aveam cateva industrii acceptabile ca nivel, aveam un sistem feroviar bun, un sistem de invatamant bun. Mai important era ca tara avea perspective de dezvoltare, romanii nu se inghesuiau sa paraseasca tara sau daca plecau la scoli, se intorceau in tara. Chiar strainii isi gaseau in Romania locul favorabil unde sa traiasca si sa munceasca. Spui ca aveam analfabeti. Da, dar acum ii avem la guvernare. Atuncea scoala era serioasa. Cine facea un liceu era un om distins, pe cand acum Invatamantul s-a degradat ingrozitor. Se recunoaste ca pe an ce trece dificultatea subiectelor de bacalaureat scade si totusi procentele de reusita sunt mici. Profesorii universitari vechi sunt dezolati de calitatea noilor generatii de studenti. Toate acestea vor avea urmari grave si pe termen lung.

Da! Vorbiti despre o Romanie in care 8-10% erau proprietari pe 80-90% din averi.
Cine putea face liceu acum 100 de ani? Cand parintii nu aveau resurse nici sa cumpere cate o pereche de incaltari fiecarui copil!
Si atunci toate resursele naturale erau concesionate ca si astazi companiilor straine. Mai mult chiar, in timpul aceala totata forta de munca ce era calificata din "multinationale" era formata din straini.
Nu ma mir ca idealizati un trecut care trebuie luat ca atare, fiindca nici prezentul nu il percepeti decat tot intre paranteze.

[stefan1]

Da! Vorbiti despre o Romanie in care 8-10% erau proprietari pe 80-90% din averi.
Cine putea face liceu acum 100 de ani? Cand parintii nu aveau resurse nici sa cumpere cate o pereche de incaltari fiecarui copil!
Si atunci toate resursele naturale erau concesionate ca si astazi companiilor straine. Mai mult chiar, in timpul aceala totata forta de munca ce era calificata din "multinationale" era formata din straini.
Nu ma mir ca idealizati un trecut care trebuie luat ca atare, fiindca nici prezentul nu il percepeti decat tot intre paranteze.

  Eu cred ca ai datele de la lectiile de propaganda politica, pentru ca sunt complet eronate.
  Se stie ca in timpul razboiului (IRM) soldatilor tarani li s-a promis ca vor fi improprietariti. Aceasta s-a si intamplat dupa razboi.
  Agricultura a rămas cea mai importantă ramură a economiei, aceasta trecând prin cea mai mare reformă agrară din lume (la vremea respectivă).
S-au expropriat aproximativ 6 milioane de hectare (65% din total), astfel 1.5 milioane de familii au primit 3.5 milioane de hectare de teren arabil și 2.5 milioane hectare de pașuni.
Deși producția la hectar atât la porumb cât și la grâu era mult sub media europeană, România, datorită suprafeței arabile mari, se situa pe primul loc în Europa și pe locul 5 în lume la producția de porumb și pe locul patru respectiv zece la producția de grâu. România era pe primul loc în lume la producția de floarea soarelui. În ceea ce privește producția de floarea soarelui și ulei din floarea soarelului România a fost multe decenii în top 10 mondial.
  Statul român s-a implicat în importul de utilaje și materii prime necesare reconstruirii României și relansării economice a acesteia.
Prin acordarea de credite, statul a sprijinit înființarea multor  întreprinderi metalurgice și constructoare de mașini cum ar fi Malaxa (Bucuresti), I.A.R (Brasov), Uzinele Titan, etc. Cate intreprinderi de interes national s-au facut dupa 1990?
În perioada interbelică  România a avut una din cele mai mari creșteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an).
Datorită rezervelor mari de petrol și investițiilor făcute în industria petrolieră, România se clasa pe primul loc în Europa și pe locul șase în lume din punct de vedere al producției de petrol (1936) și pe locul doi la productia de gaze naturale (1937). România se situa de asemenea în primele locuri și la producția de aur, ocupând locul doi în Europa după Suedia.
  În perioada 1938-1939 România iși putea asigura aproximativ 80% din necesarul intern de produse industriale, producând o cantitate mare de produse petroliere, locomotive, instalații petroliere, autobuze etc.

O mare realizare a industriei românești au fost avioanele IAR 80 și IAR 81 care, la acea vreme, ocupau locul 3 în Europa, respectiv locul 4 în lume d.p.d.v. al vitezei și altitudinii.
  Dacă în anul 1933 datoria externă consuma circa 35% din buget, aceasta a ajuns să consume în anul 1938 aproximativ 6-7%, ceea ce reprezenta un nivel suportabil pentru populație.
 
În perioada interbelică România s-a transformat dintr-o țară agrară într-o țară industrial-agrară, la export locul cerealelor fiind luat de petrol.
Puterea în stat nu mai era deținută de moșieri ci de țăranul proprietar de pământ.
În această perioada economia României a cunoscut o creștere foarte mare, toate ramurile economiei s-au dezvoltat în paralel și au dus la creșterea economiei și a nivelului de trai.

  Referitor la petrol, statul a folosit foarte inteligent aceasta resursa. Germania a inceput sa se intereseze mai mult de petrolul romanesc dupa 1935, cand a inceput mai serios sa se inarmeze. Statul roman vindea el petrol Germaniei, prin acorduri de atat negociate de Gafencu. De remarcat ca in acest interval pretul platit de Germania pentru petrolul romanesc era cu 6% mai mare decat pretul mondial al petrolului. Nemtii faceau presiuni tot mai mari sa le marim cantitatile de petrol livrat. Romanii au negociat serios, au speculat nevoia nemtilor de petrol si au pus fel de fel de conditii. De ex au pus o conditie ca livrarile de petrol nu pot fi mai mari de 25% din totalul schimburilor comerciale bilaterale. Prin aceasta obliga pe germani sa cumpere si alte produse din Romania,in conditiile in care se stie ca criza din 33 era una de supraproductie, deci de lipsa pietelor de desfacere si situatia s-a perpetuat la cote mai mici pana in '40. Rigorile negociatorilor romani a facut pe nemti la un moment dat sa se gandeasca la o ocupare militara a Romaniei. Chiar au existat planuri si Hitler spunea ca rarmata romana este prost dotata si instruita si ar putea fi destul de usor infranta de armata maghiara cu un ajutor german.
  Chiar in preajma razboiului, desi relatiile cu Germania au devenit mult mai stranse, romanii s-au tinut pe pozitii si au incheiat contracte de furnizare de petrol cu Anglia. Cum in septembrie '39 a inceput razboiul, Anglia a dublat pretul platit pe petrolul romanesc. Aceasta miscare a permis romanilor sa solicite si nemtilor un pret mai mare. Nemtii au insistat ca Romania sa nu mai livreze petrol englezilor si pana la urma aceasta s-a realizat, insa pe toata perioada razboiului Romania a primit de la nemti preturi foarte bune pentru petrolul livrat. De fapt nemtii nu ne dau bani ci armament, utilaje industriale si alte echipamente tehnice. Dar au construit si infrastructura (de ex o conducta Ploiesti-Giurgiu, amenajari portuare si chiar rutiere)insa au cumparat petrol si platit cu aur, incat la sfarsitul razboiului, Romania care si ea a fost in razboi, a iesit cu rezerve de aur mai mari decat la inceputul razboiului.
  Sa spui altora care te cred ca Romania nu a dispus atunci de resursele ei petroliere!

[tinumaftei]

Până la declararea războiului împotriva Angliei Belgiei Franței Statelor Unite, România nu avea ce exporta,  exportau doar rafinăriile care aveau 80 la sută capital occidental.  Doar după preluarea rafinăriilor cu capital străin România început să exporte în nume propriu către Germania.
Chiar și luând în calcul această explozie a industriei petroliere românești situația populației a era în mare majoritate foarte precară.  La 15 ani după marea împroprietărire proprietatea țărănească era iarăși fărâmițată și cu mici excepții nu era îndestulătoare  pentru a asigura traiul de zi cu zi.
Ce să mai vorbim de asistență socială, pensii, asistență medicală.  Populația orașelor era foarte redusă  Și nici chiar la oraș mulți mulți oameni nu-și permiteau plata unui doctor pentru consultație ca să nu mai zic pentru operație.  Bunicul meu a fost nevoie să ajungă boii Singurii pe care îi avea ca să poată salva viața unuia dintre băieți, plătind o operație de apendicita.
Faptul că România avea industrie  Și creșterea economică  nu înseamnă că lucrătorii din industria nu mai puteau de bine. Salariile era minuscule și abia ajungeau de pe o zi pe alta.
Eu vorbesc aici de România, nu de viața pe alte planete.
Sigur, există și o clasă de oameni care nu duceau grija zilei de mâine, moșier mai mici sau mai mari, proprietar de case sau de imobile pe care le închiriau. Nici ei nu duceau grija zilei de mâine.
Mai exista o clasă foarte subțire de mici întreprinzători că aveau ateliere mici afaceri private în general în orașele sau tău și care trăiau din munca și priceperea lor. Mai era clasa negustorilor mici și mari în mare parte evrei sau alogeni. Dar toți aceștia care nu duceau grija zilei de mâine prini muncă sau prin starea materială nu erau mai mult de 10-20 la sută. Restul era prostime care trăia de pe o zi pe alta cu o mortalitate infantila uriașă și cu standarde de viața foarte scăzute.
Când vorbim de România  acelor ani trebuie să vorbită toți  Ceea ce viețuiau aici.
Dacă vorbim doar de casa regală Și de clasa politică vom avea doar o imagine idealizată a României

[stefan1]

Dezvoltarea mai insemnata a economiei si indeosebi a industriei a fost insotita de intarirea pozitiilor economice ale marii burghezii autohtone, fapt  ce a dus la accentuarea opozitiei acesteia fata de capitalul strain, prin implementarea cunoscutei  politici economice a PNL, ,,prin noi insine". Guvernele din acesti ani conduse de liberali, cu exceptia sfirsitului anului 1926 si primei parti a anului 1927, cand guvernul a fost condus de generalul Averescu,  au elaborat o legislatie economica a carei fundamentare juridica se gasea in Constitutia din anul 1923, prima Constitutie cu adevarat moderna si europeana a Romaniei. Constitutia prevedea, printre altele,  ca ,,zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului (subl. ns.)", dar  si ca ,,la exploatarea acestora se va tine seama de drepturile castigate". Lipsind pe micii proprietari de dreptul asupra subsolului terenurilor ce le apartineau, statul putea concesiona exploatarea acestora agentilor economici particulari, adica marii burghezii industriale. In acelasi timp, burghezia si mosierimea care facusera anterior investitii in lucrari de exploatare si amelioratiuni ale subsolului, beneficiau, in virtutea pozitiilor castigate, de bogatiile subsolului, creindu-si o pozitie economica mai solida pentru a se opune tentativelor de patrundere a capitalului strain.

  Legislatia industriala s-a concretizat prin adoptarea mai multor legi, dintre care cea mai importanta a fost legea minelor din iulie 1924.  In baza ei,  statul exercita dreptul de proprietate asupra tuturor bogatiilor miniere ale subsolului, asa dupa cum am mai afirmat. Valorificarea acestor bogatii se facea de catre stat, fie direct, fie prin concesionare. Se prevedea  acordarea dreptului de exploatare a zacamintelor subsolului, in primul rand societatilor anonime miniere romane, adica acelora in care cel putin 60% din capitalul social sa fie detinut de cetateni romani; doua treimi din membrii consiliului de administratie, ai comitetului de cenzori, precum si presedintele consiliului de administratie sa fie cetateni romani. In afara acestor societati, legea mai stabilea ca puteau beneficia de dreptul de concesiune si alte categorii de societati care se obligau ca in timp de 10 ani sa indeplineasca conditiile stabilite pentru prima categorie de societati. Legea minelor a provocat vii reactii din partea cercurilor financiare straine care aveau insemnate capitaluri investite in industria extractiva a Romaniei, cautand sa determine statul roman sa nu infaptuiasca nationalizarea valorificarii bogatiilor  subsolului si a intreprinderilor miniere (in anul 1925 se modifica procentul de 60% din capitalul social detinut de cetateni romani, la 50,1%). Si la 50,1% din capital, tot romanii aveau controlul acelor exploatatii, deci statul nu si-a cedat ca acum dreptul de decizie in cele mai profitabile domenii economice.

[tinumaftei]

Întâmplator m-am născut aproape cu sonda in curte! Asa ca pot sa va contrazic. In zona Prahovei cu mici excepții toate exploatările petroliere inclusiv rafinarii erau sub controlul și managementul capitalului străin indiferent de legile in vigoare.
Câștiga proprietarul terenului precum și statul prin cote de producție sau redevențe.
Asta nu înseamnă ca populația avea resurse sa își dea copii la școala. Muncitorii din aceste schele de producție  și rafinarii nu au beneficiat niciodată de pensii. De altfel, locurile de munca pentru romani erau putine. La 1910 la o populație a orașului de 6000 de locuitori, peste 2500 erau străini (germani, olandezi, americani, englezi, belgieni, italieni, irlandezi, unguri) adică spre trei sferturi din populația activa.
Idealizam trecutul, idealizam viitorul și nu suntem in stare sa percepem corect realitatea!

[stefan1]

  Nu stie taranu' ce-i sofranu'! Oamenii de rand nu cunosteau exact situatia juridica a acelor exploatatii. Probabil concesionarile se faceau la licitatii si pe preturi mari. E adevarat ca dividendele puteau fi inlocuite cu cote de productie. Cel putin juridic in toate exploatatiile trebuia sa fie majoritar participatiune romaneasca. Ca acolo nu se respectau legile, nu stiu sa spun. A propos de pensii, la noi, la Talmaciu era o fabrica textila ("Romanofir") cu proprietar sas. Si interbelic lucrau fete din satele vecine, de multe ori doar pana se maritau. Chiar daca lucrau numai cateva luni sau 1-2 ani, aveau carte de munca si drept de pensie. Cunosc multe cazuri cand dupa acea perioada scurta cat au lucrat acolo, femeile primeau o pensie mai mare decat cea agricola dupa 30 de ani de munca la CAP. Se pare ca acolo in sud asa era obiceiul: statul insela pe cetateni si acestia la randul lor inselau statul, adica nu-si plateau darile.
  Revenind la petrol, din moment ce statul roman a putut din acesta sa isi finanteze inarmarea, dar si achizitionarea de echipamente tehnice de toate felurile si sa creeze o infrastructura rutiera, feroviara, navala etc, inseamna ca partea care ii venea din acele exploatatii era foarte consistenta si ceea ce spui ca doar firmele straine profitau (ca acum), este propaganda.
  Faptul ca veneau muncitori straini este tot in favoarea la ce am spus, ca Romania era atractiva pentru straini.

  Si prin Legea energiei interesele nationale erau aparate:
Prin legea energiei, tot din 1924, alt exemplu legislativ, se creau avantaje multiple acelora care isi investeau capitalurile  pentru producerea energiei electrice hidro si termoelectrice, concesionarul fiind obligat sa rezerve statului o patrime din energia produsa. De asemenea, prin legea pentru regimul apelor (din 1924) se cerea intreprinderilor ca majoritatea capitalului utilizat sa fie autohton, precum si presedintele, iar  2/3 din numarul administratorilor si cenzorilor sa fie cetateni romani.