Jos

Autor Subiect: Artarul  (Citit de 3138 ori)

Offline NYK74

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 648
  • Italy-Palagano, ROMANIA-BOTOSANI
Re: Artarul
« Răspuns #15 : Aprilie 15, 2017, 03:54:40 p.m. »
Ultimul tip prezentat,îl am chiar alături la un vecin.Are ciorchinii de floare îmbobociți chiar în acest moment.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #16 : Aprilie 16, 2017, 03:19:56 a.m. »
  Florile
  Sunt dispuse in paniculi penduli (ciorchini orientati in jos), continand 20-50 de flori (sau mai multe) de culoare galben-verzui. Infloreste dupa aparitia frunzelor, in conditiile de la noi in luna mai, mai tarziu la altitudini mai mari.
  Florile acestei specii sunt foarte interesante si un exemplu de adaptare a speciei pentru perpetuarea de exemplare viguroase. Exista o mixtura de tipuri de flori, chiar in aceiasi inflorescenta. Majoritatea florilor sunt bisexsuate, adica au si stamine si pistil. Exista insa si flori doar masculine morfologic si functional, care deci nu pot face seminte. Florile morfologic bisexsuate functioneaza de cele mai multe ori fie ca flori masculine fie ca flori feminine. Toate tipurile de flori produc polen, dar polenul florilor functional feminine este infertil. Toate tipurile de flori produc nectar, dar s-a constatat ca cele functional feminine produc mai mult nectar si cu o mai mare concentratie de zahar.
  Pentru a impiedica autopolenizarea, in fiecare arbore florile masculine sau functional masculine infloresc fie inainte fie dupa inflorirea florilor functional feminine. Momentul trecerii de la inflorirea florilor masculine la cele feminine este ales dupa mecanisme complicate, uneori in acelasi copac momentul este diferit la etajul inferior fat de momentrul schimbarii in etajul superior. Iarasi foarte interesant, la acelasi arbore intr-un an pot inflori intai florile feminine si in alt an infloresc intai cele masculine. De asemenea momentul inceperii infloririi intr-o populatie de copaci este diferit de la exemolar la exemplar, astfel se poate asigura permanent polenizarea incrucisata.
  Florile au 5 sepale, 5 petale si 8 stamine. Florile nu se deschid complet in nici o faza a infloririi, dar albinele ajung la polen si mai cu seama la nectarul bogat. Cu aceasta decalare de inflorire, perioada de inflorire a speciei este ceva mai mare ca la alte specii de artar.
  Fructele, ca la toti artarii, sunt samare cu 2 aripioare dispuse intr-un unghi de 60-90o. Samanta propriuzisa este mai voluminoasa ca la alte specii de artar, daci samarale sunt mai umflate la baza. Se coc la cca 6 luni de la polenizare si cad pe rand din copaci, putand fi raspandite si de vant, cu atat mai departe cu cat arborele este situat mai sus si este mai inalt. Sunt consumate si de pasari.

  Utilizari
 Lemnul este printre cele mai valoroase dintre foioasele de la noi. Se foloseste in industria mobilei sau la accesorii, dar e si unul din cele mai bune esente de rezonanta ,folosit la confectionarea de instrumente cu coarde, in luterie, dar si la instrumente de suflat sau de percutie. La instrumentele cu coarde din el se fac atat grifurile cat si corpul instrumentului, cu exceptia fetei superioare care se face de obicei din molid.
Lemnul e alb spre galben-pai, cu luciu matasos, razistent la uzura, se preteaza la prelucrari, se poate si curba. Din el se fac si podele, parchet, un furnir valoros (uneori are o textura ondulata, care ii mareste valoarea). E un excelent lamn de foc.
  Frunzisul poate fi folosit ca furaj la capre si oi, dar semintele consumate de cai se pare ca le produc o maladie foarte periculoasa (miopatia atipica a cailor), cauzata de o toxina produsa de o ciuperca dezvoltata pe seminte. Aceeasi boala o produce si semintele de artar american, de care am vorbit.
  Folosit ca arbore stradal sau din parcuri (in Timisoara sunt cativa de o satatura impunatoare) sau ca arbori de protectie contra vanturilor si zapezii.
  Sucul recoltat primavara are un continut de cca 4% zahar si poate fi consumat ca must sau vin. La inceput este transparent, dar apoi devine maro. S-a incercat cu secole in urma sa se extraga din el zahar, dar pana la urma sfecla de zahar s-a dovedit mai eficienta.
  Pentru apicultori furnizeaza un cules mediu de polen (de culoare galben-verzui) si bogat de nectar. Florile sunt vizitate de albine si pe vreme rea, cand alte flori nu mai sunt vizitate. Mierea este de culoare deschisa, usor aromata si cristalizeaza fin, pastos. Italienii ii dau, ca si artatului tataresc, o productie de 100 kg miere/ha, cea mai mare dintre speciile de artar. Da si miere de mana, dar dupa unele surse mai putina decat paltinul de camp.
  Din pacate specia intrea tarziu pe rod, primele flori aparand dupa 20-25 de ani, in conditii mai grele chiar la 40 de ani. Infloririle au loc in fiecare an, dar in unele zone o inflorire mai abundenta are loc cam la 3 ani o data.
  Are si o seama de daunatori, de care nu mai vorbesc.

 PS. Frunzele acestei specii sunt palmate, cu 5 lobi. Apar insa frecvent unele incrucisari cu alte specii de artar care infloresc in aceeasi perioada si in acelasi areal si apar hibrizi la care lobii inferiori sunt foarte putin dezvoltati si frunzele apar ca trilobate.
« Ultima Modificare: Aprilie 16, 2017, 03:51:30 a.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline sfantul spiridon

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1160
Re: Artarul
« Răspuns #17 : Aprilie 16, 2017, 04:09:03 p.m. »
Mai sunt trei zile pana la înflorire. Stiu asta pentru ca in jurul florilor nedeschise sunt o mulțime de gaze si albine sălbatice care asteapta.
« Ultima Modificare: Aprilie 16, 2017, 04:20:07 p.m. de sfantul spiridon »
eu de soare, mult ma tem...
www.sfantulspiridon.sunphoto.ro

Offline sfantul spiridon

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1160
Re: Artarul
« Răspuns #18 : Aprilie 16, 2017, 04:28:53 p.m. »
Sau
eu de soare, mult ma tem...
www.sfantulspiridon.sunphoto.ro

Offline sfantul spiridon

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1160
Re: Artarul
« Răspuns #19 : Aprilie 16, 2017, 04:31:12 p.m. »
 :bzz:
Stanga-paducel
Dreapta-artar
Spate-jugastru
eu de soare, mult ma tem...
www.sfantulspiridon.sunphoto.ro

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #20 : Aprilie 18, 2017, 05:00:22 a.m. »
  Paltinul de camp (Acer platanoides)
 Este destul de asemanator cu paltinul de mute si, contrar numelui, e o specie mai mult monticola decat de ses.
 E originar din Europa, unde se extinde in aproape toate regiunile, din sud pana sus in Suedia si Norvegia (se si numeste in engleza 'Norway maple'='artar norvegian'. Oricum, in zona nordica se extinde mult mai mult spre nord decat oricare alta specie de artar. In Asia se intinde pana in Georgia si Armenia, chiar si in Afganistan. Dar in afara ariei naturale de raspandire, paltinul de camp este raspandit si in America si chiar in Australia si Noua Zeelanda. In America aceasta specie a fost folosita mult ca arbore stradal, mai cu seama dupa 1950, cand o boala produsa de un gandac provenind din Olanda a distrus masiv exemplarele de ulm folosit foarte mult in orasele americane ca arbore stradal. De cand boala s-a extins, SUA au pierdut cam 3/4 din popilatia de cca 77 milioane de ulmi din tara. Si in Canada gandacul a facut ravagii si se cheltuiesc sume mari de bani pentru a tine sub control raspandirea lui (ex in multe zone e permisa taierea ulmilor numai in lunile de iarna, pentru ca ranile produse copacilor atrag acel gandac in vremea cand el este activ). In multe din zonele unde paltinul de camp a fost introdus, a devenit o planta invaziva, incat acum este chiar interzis spre plantare in anumite regiuni: in 20 de state americane e considerat ca specie invaziva si de asemenea in cateva provincii din Canada. Acelasi statut il are in Australia (unde a invadat unele paduri de eucalipt) si Noua Zeelanda. In America de asemenea inlocuieste unele specii autohtone de ex specii valoroase de stejar iar in Canada chiar artarul de zahar (a carei frunza e pe drapelul Canadei). Pe langa faptul ca paltinul de camp produce multe seminte cu putere buna de germinare, prin radacinile superficiale se pare ca saraceste solul incat sub el nu mai creste nici iarba. Se suspecteaza ca schimba compozitia solului, afectand unele microorganisme din sol sau unii vorbesc chiar de inhibitori de crestere pentru alte specii, deoarece s-a constatat ca in paduri mixte, in prezenta paltinului de camp, alte specii se dezvolta mai incet decat daca n-ar fi in vecinatatea lui, dar paltinul de camp nu este afectat de vecinatatea acestor specii. In Europa se gaseste aproape exclusiv in paduri de amestec fie cu fag sau brad (in zone mai inalte) sau cu tei, stejar sau alte specii. Uneori este si la marginea padurilor, dar si in Europa este un arbore stradal raspandit.
  Are o talie inalta de 20-30m si o crestere rapida in special in prima parte a vietii. Se dau orientativ niste cifre: la 5 ani poate ajunge la 5 m inaltime si 4 m latimea coroanei; la 10 ani la 10 m inaltime si 8 m coroana iar la 20 de ani la 20 m inaltime si 16 m deschiderea coroanei. Alte surse dau o crestere de 75cm/an in inaltime si 50cm/an in coronament. Forma coroanei este elipsoidala, dar daca creste in loc deschis devine aproape sferica. Are o coroana densa si poate si din aceasta cauza sub el nu prea creste iarba.
  Grosimea trunchiului poate ajunge la 1-1,2 m diametru dar sunt si exemplare mai groase.
  Ca durata de viata se apreciaza o varsta medie de 150 de ani, dar pot uneori sa atinga 250 de ani. Arborii stradali au insa o viata mult mai scurta, de cca 60 de ani. Ca si alte specii de artari, din trunchiul ramas dupa taiere pot creste lastari vigurosi.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #21 : Aprilie 21, 2017, 06:05:25 a.m. »
 Paltinul de camp are radacini de suprafata, puternice, care formeaza o retea. In orase, unde nu au suficient loc de extindere, acestea se pot infasura in jurul proriului trunchi si sa il stranguleze. de asemenea poate produce pagube constructiilor si amenajarilor din zona.
  Tulpina e de culoare gri-maro si neteda in tinerete, apoi apar fisuri longitudinale (spre deosebire de paltinul de munte care formeaza solzi pe coaja). Culoarea devine inchisa pana aproape de negru la arborii batrani. Grosimea coji e de cca 1 cm. Ramurile, si la aceasta specie se pot rupe destul de usor la vanturi sau zapezi si pot - in cazul arborilor stradali - sa avarieze constructii sau masini sau chiar sa accidenteze oameni.
  Frunzele sunt mari, cu un petiol lung. Au o forma caracteristica (vezi poza), cu 5 lobi, puternic zimtate pe margini, cu niste varfuri mai ascutite ca la alte specii de artar [in grmana se numeste Spitzahorn (Spitz=ascutit; Ahorn=artar)]. E o specie care infrunzeste ceva mai repede decat alte specii de artar si pastreaza in toamna frunzele mai mult. Toamna frunzele se coloreaza in galben si uneori in alte nuante pana la rosu-portocaliu. Fiind si un arbore de parcuri si stradal, s-au creat varietati cu o coloratie a frunzelor in multe nuante, de asemenea si o varietate pendula (cu crengi 'plangatoare', care 'curg' in jos).
  Fructele sunt tot samare, caracteristice genului Acer, la aceasta specie cele doua aripioare sunt dispuse in unghi optuz, aproape de 180o. Semintele sunt aplatizate, spre deosebire de paltinul de munte la care la baza aripioarelor semintele au o forma bulboasa. Forma aerodinamica a semintelor le imprima acestora in cadere o miscare de rotatie destul de mare, de peste 20 rotatii/sec. Aceasta rotatie creeaza o forta portanta similara aripii rotitoare, care prelungeste mult timpul de cadere, permitand astfel vantului care le-a desprins de pe ramuri sa le duca cat mai departe de copac.Maturarea are loc pe la sfarsit de octombrie si noiembrie si cad din copaci pe rand. Pantru incoltire samanta are nevoie de o perioada de cca 3 luni la temperaturi scazute, sub 3-4oC. In primavara, destul de devreme, la umezeala semintele incoltesc in mai putin de o saptamana. Semintele pastrate in casa, in conditii uscate, isi pierd capacitatea de germinatie.

  Florile sunt sub forma de buchete de 15-30 deflori, orientate in sus. Au o culoare galben verzuie, usor parfumate. Paltinul de camp este preponderent dioic, adica are flori feminine si masculine dispuse pe arbori separati, dar sunt si flori hermafrodite si arbori care au ambele tipuri de flori. De fapt florile feminine au si staminele, dar care nu produc polen. Pun o poza cu o floare filmata de aproape care explica mai bine ca mine alcatuirea florii. Se observa ca o floare are 5 petale si 5 sepale. Acestea sunt dispuse alternativ, sepalele sunt putin mai mici si putin mai verzui decat petalele. In mijloc este pistilul care de fapt sunt doua pistile unite, separate doar in varf. In partea de jos este ovarul dar si rudimentul de aripioare. Staminele sunt dispuse pe un inel carnos care inconjoara baza pistilului iar intre pistil si inel sunt dispuse glandele nectarifere. In poza se vede nectarul abundent care a umplut baza florii si a depasit marginile inelului.
  Paltinul de camp infloreste dupa zona intre inceputul lui aprilie si sfarsitul lui mai. Florile infloresc inainte sau concomitent cu aparitia frunzelor, fata de paltinul de munte la care florile incep dupa ce au dat frunzele.

  Ca importanta apicola se stie ca are o oferta medie de polen (galben-verzui) si bogata de nectar. Totusi sunt controverse in ce priveste productiile. Italienii vorbesc de doar 40Kg/ha, dar rusii si ucrainenii dau o productie de miere de 200kg/ha. Se poate si ca productia de nectar sa fie diferita in functie de zona. Si despre artarul tataresc se spunea ca la noi in tara da cele mai mari productii fata de alte tari.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #22 : Aprilie 21, 2017, 06:14:22 a.m. »
 Rog pe cineva care cunoaste ucraineana sa traduca textul de mai jos care parca vorbeste si de ceva miere de mana.

 Медоносна, деревинна, харчова, кормова, танідоносна, фарбувальна й декоративна рослина. Клен звичайний високопродуктивний весняний медонос і пилконос. На жаль, слабкі сім'ї використовують з нього взяток тільки для розвитку розплоду та власного харчування і лише сім'ї, які вийшли з зимівлі сильними, нагромаджують у вуликах від 4 до 8 кг кленового меду в запас. Медопродуктивність — понад 200 кг з 1 га. Мед з клена звичайного світлий, запашний, приємний на смак.

Клен татарський зацвітає пізніше від інших видів клена — наприкінці травня. Це теж високопродуктивний медонос. Він забезпечує підтримуючий взяток після відцвітання плодових дерев. У районах масового поширення забезпечує продуктивний взяток. Бджоли збирають з нього й пилок. Медопродуктивність його — близько 120 кг з 1 га.

3 клена-явора бджоли теж беруть пилок і нектар, за медопродуктивністю він поступається перед кленом звичайним, але має ту перевагу, що виділяє нектар за будь-якої погоди і бджоли беруть з нього чималий взяток. Медопродуктивність клена-явора 100–120 кг/га, в західних районах України дає продуктивний взяток. Слід зауважити, що на кленах іноді з'являється медв'яна роса, з якої бджоли виробляють шкідливий для них мед. Клени дають прекрасну деревину. Вона щільна, тверда, міцна, колеться туго, у клена-явора, крім того, досить гнучка; деревина білого кольору, у клена звичайного з жовтуватим, а у явора з червоним відтінком з красивими серцевинними променями, легко обробляється і полірується. 3 неї виробляють меблі й музичні інструменти, використовують її в машинобудуванні, авіабудуванні, для виготовлення фанери і токарних виробів. Особливо ціниться деревина клена-явора.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline bmdna

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 707
  • Piatra Neamt
Re: Artarul
« Răspuns #23 : Aprilie 21, 2017, 11:33:46 a.m. »
Da, la varietatea Клён я́вор, care in romana ar fi paltin de munte, textul spune (pe langa faptul ca produce nectar in orice conditii de vreme si alte aspecte) ca uneori produce mana din care albinele produc miere daunatoare pentru ele.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #24 : Aprilie 22, 2017, 05:58:02 a.m. »
  Multumesc pentru traducere. Stiam ca este macar un cunoscator de ucrainiana, dar stiam si ca este foarte ocupat si nu stiam daca mai are timp de forum.   =D>

  O sa mai apelez, daca e posibil, ca ucrainenii au o apicultura foarte puternica si, corespunzator, mai multe referiri de interes apicol in articole despre diverse specii vegetale.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline bmdna

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 707
  • Piatra Neamt
Re: Artarul
« Răspuns #25 : Aprilie 22, 2017, 07:25:10 a.m. »
  Multumesc pentru traducere. Stiam ca este macar un cunoscator de ucrainiana, dar stiam si ca este foarte ocupat si nu stiam daca mai are timp de forum.   =D>

  O sa mai apelez, daca e posibil, ca ucrainenii au o apicultura foarte puternica si, corespunzator, mai multe referiri de interes apicol in articole despre diverse specii vegetale.
Domnule Stefan, ati intuit corect, sint cam ocupat si devin din ce in ce mai ocupat. Totusi imi gasesc timp si pentru forum, pentru subiectele interesante pentru mine. Eu personal nu prea am mai postat pentru ca nu prea am mai avut subiecte interesante. Am vrut sa fac un film cu dezvoltarea celor trei colonii care au fost formate din cele trei matci care au iernat impreuna. Dar iarna mi-a stricat planul. Daca doriti pot sa traduc complet fragmentul respectiv. Oricum, daca va mai fi nevoie, voi mai traduce.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #26 : Aprilie 26, 2017, 05:12:27 a.m. »
  Jugastrul sau Acer campestre
  Este specia de artar cu cea mai mare arie de raspandire naturala, in aproape toata Europa, nordul Africii, Asia  pana in Caucaz, si in sudul Marii Negre si a Marii Caspice. In sudul Angliei e singura specie nativa de artar. Ajunge si in tarile nordice dar nu la latitudinile la care ajung alte specii de artar. Este mult raspandit si in afara ariei naturale ca specie cultivata  ca arbore stradal sau din parcuri sau ca perdele de protectie.
  Este un arbust sau un arbore de talie mai mica. Ajunge la 10-15 m inaltime, dar in Caucaz creste pana la 25 m.
  Se intalneste mai mult la campie sau deal, pana la 5-700 m altitudine, in Rusia si peste 1000 m. E o specie iubitoare de caldura, chiar uneori poate fi sensibila la geruri. Nu e pretentioasa de soluri, doar in cele puternic acide sau nisipoase sau prea aride sau in care apa balteste nu creste. Prefera solurile putin bazice (calcaroase), bogate, permeabile, dar se face si pe pante pietroase. E destul de tolerant cu lumina, totusi se gaseste mai mult la marginile padurilor sau in cranguri, dar si in paduri de stejar, carpen, fag etc. Tolereaza poluarea citadina si sarea administrata pe strazi, de aceea e bun ca arbore stradal. Faptul ca are o talie mai mica si o crestere inceata, de asemenea pentru ca tolereaza tierile, il face potrivit ca arbore stradal pe strazi mai inguste. cum am spus, suporta bine taieri repetate (frunzele si ramurile se pot folosi ca hrana pentru capre, oi sau chiar vaci, ba se pot chiar insiloza). Totusi nu e bine ca taierile sa se faca primavara, ca arborii 'sangereaza'.
  Trunchiul de obicei scurt sau ramificat de jos (vezi poza), poate fi dirijat si pentru o statura mai inalta. Ajunge la un diametru de 60-80 (100) cm. Coaja e subtire, maronie-gri (in germana se numeste si Weissahorn = artar alb), cu fisuri longitudinale odata cu cresterea in varsta. Coroana este densa si sferica sau elipsoidala. Este o specie cu crestere lenta. Primele flori le da la varsta de 15-25 de ani. Traieste 150-200 de ani dar sunt si exemplare mai longevive. In Germaia sunt cca 600.000 de exemplare de jugastru, dintre care 400.000 in Bavaria. Tot in Germania este obiceiul ca anual un arbore sa fie declarat 'Arborele anului', cu scopul de a-l aduce mai mult in atentia publicului si a specialistilor. Jugastrul a fost desemnat 'Arborele anului' in 2015.
  Frunzele sunt 3-5 lobate, cu varfurile boante, mai mici decat la alte specii de artar, de culoare verde mai inchis in partea superioara si mai deschisa pe fata inferioara. Daca se rupe petiolul unei frunze sau o ramurica mica, apare o seva laptoasa, spre deosebire de majoritatea speciilor de artar la care seva este limpede. O seva laptoasa mai are si paltinul de camp. Exista o variabilitate a aspectului frunzelor iar recunoasterea ca specie se face dupa analiza mai multor elemente morfologice ale arborilor, in special dupa forma fructelor. Toamna in octombrie frunzele inainte de cadera capata o culoare galben-aurie si mai rar portocalie sau rosiatica.
« Ultima Modificare: Aprilie 26, 2017, 05:33:30 a.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #27 : Aprilie 27, 2017, 05:03:57 a.m. »
 Florile de jugastru
  Jugastru infloreste timp de 10-15 zile, in aprilie-mai, putin dupa aparitia frunzelor. Florile sunt galben-verzui, grupate in buchete mici orientate in sus, continand 10-20 de flori.
  Morfologia florilor este foarte interesanta. Florile pornesc in prima faza de dezvoltare ca flori hermafrodite, adica fiecare floare contine rudimente de stamine si pistil. In fazele viitoare insa florile sa diferentiaza in flori feminine si flori masculine si doar putine au la maturitate si stamine si pistil functionale. Intr-un exemplar se gasesc si flori feminine si flori masculine, de multe ori in aceeasi inflorescenta. Deci specia este de obicei monoica (din greaca veche 'monos'='singur' si 'oikos'='casa', adica intr-un singur copac isi au casa ambele tipuri de flori) si rar dioic (cu florile masculine si feminine situate pe copaci diferiti).
  O floare are 5 sepale, 5 petale, 8 stamine si un pistil (de fapt doua pistile unite si doar in partea de varf separate). La baza staminelor si pistilului sunt glandele nectarifere.
  Fructele, ca la toate speciile de artar, sunt dubla samara. Caracteristic la aceasta specie este unghiul foarte larg intre cele doua aripioare ale fructului, obtuz aproape de 180o sau chiar peste aceasta deschidere. Fructele ajung la maturitate prin septembrie-octombrie si cad pe rand in urmatoarele luni. Interesant, samanta poate germina numai dupa 18 luni, adica dupa ce traverseaza doua ierni.

  Utilizarile jugastrului.
 - ca arbore stradal sau decorativ in parcuri (sunt create multe varietati mai decorative fie dupa forma coroanei, fie dupa culoarea frunzelor sau a frunzelor in timpul toamnei, fie dupa talie sau viteza de crestere)
 - ca perdele de protectie
 - ca garduri vii
 - ca hrana pentru rumegatoare, in special capre si oi
 - seva contine 1-2,5 % zaharuri si se poate folosi la sucuri sau in amestec la alte bauturi
 - frunzele tinere, acrute, se pot consuma in salate
 - semintele contin 29,5% uleiuri
 - lemnul este folosit pentru articole mici de mobilier sau pentru decoratiuni si este un excelent lemn de foc
 - in Italia se foloseste alaturi de ulm ca spalieri in podgorii
 - unele ramuri au o scoarta ca de pluta, izolanta, cu rizuri si in special in Franta se folosesc ca suporti pe care se aseaza gainile in adaposturi si de aceea arborele se numeste si "bois de poules"="lemnul gainilor"
 - are si ceva utilizari medicale: anticoagulant, folosit contra calculilor renali, in cure dupa zona zoster, in dermatite
 - este o buna planta melifera de care voi vorbi mai incolo
« Ultima Modificare: Aprilie 27, 2017, 05:10:34 a.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline tinumaftei

  • Veteran
  • ******
  • Mesaje postate: 2087
Re: Artarul
« Răspuns #28 : Aprilie 27, 2017, 08:54:47 a.m. »
Jugastrul nu are o crestere foarte lenta? In cat timp se formeaza un astfel de gard?

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5881
  • Sibiu - 1953
Re: Artarul
« Răspuns #29 : Aprilie 28, 2017, 03:23:05 a.m. »
  Problema mai importanta cred ca e faptul ca frunzele de jugastru sunt mancate de oi sau capre, si deci gardul viu poate fi degradat daca sunt animale libere in zona.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

 

Sus