Probleme ale tratamentului antivarroa in prezenta puietului

[bmdna]

Domnule Stefan, treaba cu faza foretica este foarte complicata, ea depinzand de foarte multi factori. Nu neg ca exista o contradictie intre faptul ca in sezonul activ doar 10-15% din varroa se gasesc in satre foretica iar restul sint sub puietul capacit si existenta unei perioade foretice. Totusi, eu am citit mai multe studii si daca fac o reuniune a tuturor perioadelor indicate acolo, ar rezulta intervalul 1-15 zile. Dr. Rosenkranz scria intr-o carte publicata in 2010 ca perioada foretica medie calculata de el este 6 zile. Un alt autor - Martin, scria in 2001 ca el estimeaza perioada foretica intre 4,5 si 11 zile. Un ghid american publicat in 2015 vorbeste de un interval intre 5 si 14 zile pentru perioada foretica. Un alt studiu publicat de mai multi autori in 2016, a ajuns la concluzia ca perioada foretica variaza intre 4 si 6 zile. Tocmai ca aceasta perioada depinde de foarte multi factori, unii din ei din afara stupului, nu cred ca se poate da un numar fix de zile cat varroa ramane pe albina. Pentru varroa adulte aflate la primul lor ciclu, eu cred ca perioada foretica exista, adica, femelele de acest tip nu intra imediat in celula ca sa inceapa ciclul de reproducere. O determinare exacta este foarte dificila si din cauza dimensiunilor extrem de mici ale parazitului si a dinamicii gazdei.

[filip]

Orfanizarea a 1/3 din efectiv pe perioada salcamului eu zic ca ma ajuta sa intrerup ciclul varroua.Dupa extractie salcam tratament cu varachet.
E complicat sa faci operatiunea la toata stupina si sa mergi si pe randament maxim la miere.

[stefan1]

  Rata de inmultire a paduchilor

Am folosit in rationamentele din primele postari ipoteza simplificatoare ca numarul de paduchi intrati in celule intr-o zi si cei iesiti din celule tot intr-o zi, ar fi egal si constant. Sigur ca in realitate numarul paduchilor creste. Dar in ce ritm? In mod sigur nici acest ritm nu e constant, probabil este mai mare vara, cand e mai mult puiet de trantori, dar poate si toamna, cand numarul de paduchi este mai mare si, cum s-a mai discutat, apar si imperecheri incrucisate (in cazul prezentei a doua sau mai multe femele intr-o celula).
  Pentru un calcul mai simplu presupunem totusi o rata de inmultire consanta pe tot parcursul perioadei de inmultire.
 
  Sa luam un exemplu plauzibil. Presupunem ca primavara sunt intr-o familie 30 de paduchi, iar toamna, cand se termina puietul, sunt 6000. Sa socotim perioada de puiet de 200 de zile, ce ar corespunde de pe la 20 februarie la 10 octombrie.
  Cu aceste date putem calcula rata zilnica de inmultire.
  Daca din 30 paduchi au rezultat 6000, inseamna ca din fiecare femela in primavara au rezultat pana in toamna 6000/30= 200 indivizi.
  Daca doriti pot prezenta si modul de calcul. Dau totusi aici doar rezultatele. Rezulta o crestere zilnica de 1,0268456 ori sau o crestere zilnica cu 2,68%. Este o cifra asemanatoare cu ce am gasit data  nu mai stiu unde, parca chiar pe forum, de 2,4%/zi.

  Cu aceste date putem face o serie de calcule
  - la un ciclu de 14 zile (cu 2 zile de perioada foretica), rata de crestere pe ciclu ar fi de 44,9% deci ~50%
  - la un ciclu de 18 zile (la 6 zile perioada foretica), rata de crestere pe ciclu ar fi de 61,099 %
  - la 30 de zile numarul de varroa creste de 2,214 ori
  -   4,90 ori la 60 de zile
  - 10,85 ori la 90 de zile
  - 24,02 ori la 120 de zile
  - 53,18 ori la 150 de zile
  -117,74 ori la 180 de zile
  -200,00 ori la 200 de zile

  Cateva concluzii:
- se vede ca la un ciclu de 14 zile, sporul pe ciclu este de 50%. Asta inseamna ca in medie dintr-o celula parazitata au iesit numai 1,5 femele, deci mult mai putin decat macar femela mama si o femela tanara. Asta cifra mica ar da dreptate celor care spun ca femelele-mame rar duc doua sau mai multe cicluri, deci mor dupa primul. Se zice ca si intre femelele-pui un procent de 10-40% raman infertile fie prin accidentare in celula, fie ca mascului a murit inainte de a fecunda femelele-pui. S-ar mai putea pune aici ce a spus colegul @bmdna, ca un numar semnificativ de femele se pierd cazand de pe albine sau accidentate de acestea in incercarea de a se curata sau ramanand pe flor si nemaivenind o alta albina-caraus. Adica se nasc mai multe dar mai dispar in perioada foretica.
- daca perioada foretica este mai mare si deci ciclul e mai mare, se vede ca rata de inmultire pe ciclu rezulta mai mare (pentru ca numarul de cicluri/an este mai mic). Si la acest ciclu, cresterea numarului de Varroa este doar de 61,1%
  - se vede ca intr-o luna numarul de paduchi creste de 2,214 ori. Pare putin dar totusi ganditi-va ca daca perioada de crestere a puietului este mai mare cu o luna, numarul final de paduchi este mai mult decat dublu.
  - cifrele alea la 30, 60, ...180, 200 de zile, arata cati paduchi au rezultat pana la respectiva data dintr-o femela de la inceputul sezonului. Fiind o crestere exponentiala se vede ca in ultimele luni abia numarul lor creste exploziv, punand in pericol familia.
  - se vede ca daca in primavara pornim numai cu jumatate din paduchi (dupa tratamente eficiente in toamna), pe tot parcursul anului vom avea numai jumatate din incarcatura de paduchi fata de ceilalti stupi.
  - in orice perioada a anului se face tratamentul, procentul in care reducem atunci numarul de paduchi se va pastra pana in toamna (fata de stupii netratati).
  - in realitate rata de inmultire a paduchilor nu este constanta in tot timpul anului. Avem vreo 3 luni in primavara si toamna cand avem numai puiet de albine, dar in lunile de vara este si puiet de trantori, unde paduchii se inmultesc mai rapid si atunci rata de inmultire este mai mare. Daca rata medie e cea calculata iar cea din vara este mai mare, inseamna ca rata de inmultire in perioada fara puiet de trantori e si mai mica decat cea calculata.

Ar mai fi multe comentarii, dar mai las si pe colegi sa le faca.

[stefan1]

  Revin cu o corectura:
De la 20 februarie la 10 octombrie sunt cca 230 de zile, nu 200 cum am zis. In realitate la mine perioada de puiet se termina la majoritatea familiilor pana la 10-15 septembrie, deci un interval de 200 de zile ar putea fi intre 1 martie si 16 septembrie (tinand cont de lunile cu 31 de zile).
Se poate calcula usor si rata zilnica de inmultire in cazul a 230 de zile de puiet. Aceasta este de 1,023303544, deci zilnic numarul de paduchi creste cu 2,33%, deci mai mic putin de 2,4% la care am facut referire. Cine vrea poate face usor calcule sa vada curba de inmultire si la rata de 1,0233.

[tinumaftei]

Aveți o ipoteză optimistă dacă credeți că trec peste iarnă doar 30 de varooa. La calcul mai trebuie adăugați și alții care vin în cursul anului, în special după lună mai. De la discuțiile acestea ne putem focusa pe soluții pentru tratament.
Pentru mine este evident că trebuie găsită o soluție că sa ii scoatem din stup în timpul sezonului rece.
De asemeni este evident că dacă numărul din cuib este mic iarna tratamentul de primăvară nu are rost pentru că nu ar afecta decât 15% din puțin, adică si mai puțin.
Si mai apare ca important folosirea unui mijloc de neutralizare a unui important număr după salcâm (ori rama cu fagure de trântor, ori uleiuri volatile, ori tratament chimic de contact gen Mavrirol.

[bmdna]

In mare sint de acord cu modelul de inmultire propus de dl. Stefan. Din pacate, din cauza multitudinii de variabile, un model de inmultire pentru varroa este foarte greu de testat. Ca si dl. Tinu si eu cred ca aceste discutii sint un punct de plecare pentru identificarea unor solutii de tratament. Cateva lucruri sint sigure, printre care faptul ca varroa exista peste tot (cel putin in Romania) si inca nu s-a descoperit nicio reteta prin care o familie de albine sa ajunga la infestare 0.

Eu personal, avand mai putini stupi, as merge pentru sezonul activ cu rama claditoare. Din ce am citit, eliminarea a 2-4 serii de puiet de trantor franeaza serios inmultirea varroa. Efectul este si mai puternic, daca procesul de capacire a trantorilor este cvasicontinuu. Astfel, cu pretul cresterii manoperei, o rama 1/1 se imparte in trei sectiuni in care se pot introduce 3 rame mici, dupa modelul mierii in sectiuni. Procesul se desfasoara astfel: La prima introducere in cele trei locasuri se introduce o rama doar pe una din treimi. Celelalte doua treimi se astupa cu bucati de scandura identice ca dimensiune cu ramele. Peste o saptamana se scoate una din scandurele si in locul ei se aseaza o rama. Prima rama la vremea asta are deja puiet de trantor. Peste inca o saptamana se scoate si ultima bucatica de scandura si se pune a treia rama mica. La aceasta data prima rama mica este deja capacita si chiar ar putea fi scoasa si curatata. Este un proces laborios dar inlatura folosirea oricarei substante chimice in sezon, urmand ca dupa extragerea mierii sa se intervina cu tratamente chimice.

[tinumaftei]

Rama de trântorii rămâne cea mai bună opțiune si poate fi folosita din aprilie până la începutul lui iulie, adică exact în perioada în care nici un tratament nu este foarte eficient, nici indicat din cauza producerii de miere.
Rămâne doar de găsit o metodă care să facă manopera mai eficientă.
Sigur, după floarea-soarelui se va produce reinfestarea familiilor dar proporția va fi mult mai mică.

[antiopa din ardeal]

  Un subiect foarte interesant!

In concluzie dupa cum specifica dl stefan1 intervalul de 7 zile intre tratamentele cu VF nu este cel mai potrivit atunci cand inca mai este puiet in stupi. Totusi fabricantul de VF ,daca imi aduc bine aminte, recomanda acest interval.
Schema de tratament ar trebui sa fie diferita in cele 2 situatii cand:
- in stup este atat puiet de trantori cat si de albina
-in stup este doar puiet de albina
In consecinta ce parere aveti, ar fi bine sa incercam si alte intervale intre tratamente? Si daca da cam cat de mare ar trebui sa fie? Cu siguranta se poate calcula inainte de experimentare. Ma refer bineinteles la cineva care are si rabdare si idee de la ce conditii trebuie plecat la aceste calcule.

[stefan1]

1.Aveți o ipoteză optimistă dacă credeți că trec peste iarnă doar 30 de varooa.
2. La calcul mai trebuie adăugați și alții care vin în cursul anului, în special după lună mai.
3.De la discuțiile acestea ne putem focusa pe soluții pentru tratament.
4.Pentru mine este evident că trebuie găsită o soluție că sa ii scoatem din stup în timpul sezonului rece.
5.De asemeni este evident că dacă numărul din cuib este mic iarna tratamentul de primăvară nu are rost pentru că nu ar afecta decât 15% din puțin, adică si mai puțin.
6.Si mai apare ca important folosirea unui mijloc de neutralizare a unui important număr după salcâm (ori rama cu fagure de trântor, ori uleiuri volatile, ori tratament chimic de contact gen Mavrirol.

1. Daca sunt mai multi primavara, vor fi mai multi si toamna. Dupa ipoteza mea la fiecare femela din primavara ii corespunde cca 200 de paduchi la sfarsitul sezonului. Daca sunt mai multi paduchi in primavara, vor fi proportional mai multi in toamna. Trebuie sa stim ca orice roi artficial sau natural, orice fagur de puiet capacit luat din stup, va diminua destul de mult numarul de paduch. Sa presupun ca am luat doar un fagur plin de puiet capacit, fara albine, pentru o alta familie. Daca socotim ca 20% din paduchi sunt pe albine (mai mult decat 10-15% cat spun unele lucrari) tot sunt 80% din paduchi in puietul capacit. Sa zicem ca avem in total 5 rame de puiet capaci in stup. Atunci cu o rama am scos 80/5=16% din paduchii din stup, mai mult decat am diminua cu un tratament in prezenta puietului. Ce sa mai spun daca formam un roi artificial cu 2-3 faguri puiet si cu albinele doice de pe ei (care sunt gazde preferate pentru varroa liberi)? Eu faceam anual multi roi artificiali. Anul asta din motive de sanatate am facut putini. De obicei - poate aici voi intalni multe reactii de dezaprobare - faceam doar un tratament ca la carte toamna, in lipsa puietului. Mai foloseam fagurul crescator iar familiile sau roii care ajungeau la un moment dat fara puiet capacit, ii tratam o data si vara. In acest regim nu aveam pierderi peste iarna si dezvoltare buna a familiilor. Anul asta insa m-am confruntat cu unele depopulari mari, ca niciodata. Insa nici tratamentul de toamna nu l-am facut normal, ca de la inceputul lui octombrie au scazut temperaturile neasteptat de mult si nu a mai fost temp. optima de tratament.
2. Daca calculam paduchii care vin, trebuie sa calculam si pe cei care pleaca. Eu zic ca baza este totusi ce avem noi in stup. Se poate insa ca cei care vin din familii puternic infestate sa aduca viroze (pe care nu toti paduchii le au. Eu tin minte acum 20-30 de ani cand la tratamente cadeau mai multi paduchi ca acum, insa in familii nu apareau manifestari de albini fara aripi sau depopulari).
3. Sa lasam la urma tratamentele.
4. Daca tinem cont ca un tratament in lipsa puietului este - cum am aratat - mai eficient decat 3 tratamente in prezenta puietului, asa e cum spui. Dar orice procent de diminuare a numarului de paduchi in timpul anului, scade cu acelasi procent numarul de paduchi din toamna.
5.Repet ce am zis mai sus, daca omoram primavara la inceputul sezonului o femela, e echivalent cu omorarea toamna a 200, iar ca bonus eliminam efectele pe care cei 200 paduchi (si bunii si strabunii lor din timpul anului) le-au produs asupra larvelor si albinelor parazitate.
6. Tratamentele din timpul sezonului activ pot sa polueze intr-o oarecare masura mierea. O sa vedem daca sunt si alte tipuri de tratamente.

[stefan1]

  Un subiect foarte interesant!

In concluzie dupa cum specifica dl stefan1 intervalul de 7 zile intre tratamentele cu VF nu este cel mai potrivit atunci cand inca mai este puiet in stupi. Totusi fabricantul de VF ,daca imi aduc bine aminte, recomanda acest interval.
Schema de tratament ar trebui sa fie diferita in cele 2 situatii cand:
- in stup este atat puiet de trantori cat si de albina
-in stup este doar puiet de albina
In consecinta ce parere aveti, ar fi bine sa incercam si alte intervale intre tratamente? Si daca da cam cat de mare ar trebui sa fie? Cu siguranta se poate calcula inainte de experimentare. Ma refer bineinteles la cineva care are si rabdare si idee de la ce conditii trebuie plecat la aceste calcule.

  Mai reiau inca o data retionamentul de ce in lipsa puietului de trantori e bine ca intervalul dintre doua tratamente sa fie de 6 zile sau sa se faca 4 la 4 zile.
Sa socotim aici o perioada foretica medie (liber, pe albine) a paduchelui de 6 zile, cum @bmdna spune ca a gasit mai frecvent in studii.
- tratamentul il facem in ziua 1, 1+7 si 1+7+7, deci in zilele 1, 8 si 15
- la primul tratament se vor gasi liberi paduchii care ar fi intrat in celule treptat in ziua respectiva si in urmatoarele 5. Cum prin tratament acesti paduchi sunt eliminati, ar trebui ca pana in ziua a 6-a inclusiv nu ar mai trebui sa intre paduchi in puietul capacit. Sigur ca exista variabilitate si unii paduchi vor sta liberi mai putin de 6 zile si deci vor intra mai repede in celule iar altii vor sta liberi mai mult si chiar vor prinde al doilea tratament daca au rezistat la primul.
- se observa ca in ziua a 7-a vor intra in celule paduchii care au iesit in ziua tratamentului, dar dupa tratament, nemaifiind afectati de acesta si scapa si de al doilea tratament, facut in ziua a 8-a.
- de asemenea la al doilea tratament sunt omorati paduchii care au iesit in precedentele 6 zile, dar cei iesiti in ziua a 8-a dupa tratament vor intra in celule dupa 6 zile, deci in a 14-a zi si deci scapa din nou de urmatorul tratament din a 15-a zi.
- iarasi sa observam ca puietul capacit in ziua 1, 2 si 3 ar trebui sa iasa dupa 12 zile deci in 13, 14 si 15si sa fie fara paduchi, daca primul tratament a omorat paduchii liberi
- daca tratamentul s-ar face la 6 zile, atunci s-ar omori si paduchii care in a 7-a zi intra in celule, de asemenea cei din ziua a 13-a. Daca avem si puiet de trantori, atunci la tratament la 6 zile ramane descoperit puetul de trantori care ar iesi in ziua a 13 dupa tratament si in ziua a 14, tinand cont ca puietul de trantori sta 14 zile capacit.

Acum nu mai e timp, dar o sa incercam sa vedem cati paduchi sunt pe puietul de trantori si cat pe cel de albine.

[tinumaftei]

1. Daca sunt mai multi primavara, vor fi mai multi si toamna. Trebuie sa stim ca orice roi artficial sau natural, orice fagur de puiet capacit luat din stup, va diminua destul de mult numarul de paduch. Sa presupun ca am luat doar un fagur plin de puiet capacit, fara albine, pentru o alta familie. Daca socotim ca 20% din paduchi sunt pe albine (mai mult decat 10-15% cat spun unele lucrari) tot sunt 80% din paduchi in puietul capacit. Sa zicem ca avem in total 5 rame de puiet capaci in stup. Atunci cu o rama am scos 80/5=16% din paduchii din stup, mai mult decat am diminua cu un tratament in prezenta puietului. ..
2. Daca calculam paduchii care vin, trebuie sa calculam si pe cei care pleaca..
3. Sa lasam la urma tratamentele.
4. Daca tinem cont ca un tratament in lipsa puietului este - cum am aratat - mai eficient decat 3 tratamente in prezenta puietului, asa e cum spui. Dar orice procent de diminuare a numarului de paduchi in timpul anului, scade cu acelasi procent numarul de paduchi din toamna.
5.Repet ce am zis mai sus, daca omoram primavara la inceputul sezonului o femela, e echivalent cu omorarea toamna a 200, iar ca bonus eliminam efectele pe care cei 200 paduchi (si bunii si strabunii lor din timpul anului) le-au produs asupra larvelor si albinelor parazitate.
6. Tratamentele din timpul sezonului activ pot sa polueze intr-o oarecare masura mierea. O sa vedem daca sunt si alte tipuri de tratamente.

Câteva observații:
La punctul 1 si 2 greșiți pentru că prin scoaterea ramelor cu puiet din familie scade infestarea dar scade si populația stupului iar raportul albine paraziti nu se schimbă semnificativ, Prin urmare manevră nu are nici un efect antivarooa!
La punctul 5. Dacă tratamentul din lipsa puietului este eficient nu vad nici o utilitate tratamentelor chimice din primăvară. Si plec de la numărul estimat de dumneavoastră 30 de varooa. Dacă tratamentul surprinde 15-20% din varooa în stare liberă, atunci înseamnă că am chimizat stupul pentru 4-6 varooa!!!? Asta nu este nici eficient nici acceptabil în condițiile în care se face în perioada activă fiindcă va intra în sirop, miere de primăvară. O ramă goala așezată lângă puiet si in care matca va oua trântor, va captura cu eficiență mai mare varooa decât orice tratament!!
Cat privește perioada foretice ea este sigur mult mai mică de 6 zile, cel puțin pentru femelele care au depus deja oua. Personal nu cred că depășește 2-3 zile. Femelele tinere eclozionare ar putea avea nevoie de mai mult timp dar și în cazul acestora 6-7 zile este mult.
De aceea apreciez că tratamentul gen VF este util ca tratament de control în timpul existenței puietului, adică ne indică situația infestării la zi aproximand că ceea ce vedem este cam 15% din total în sezon. A aplica VF în serie în sezon are eficiența scăzută asupra combaterii varoozei, chiar dacă vedem păduchi căzuți, ne cam păcălim. În același timp trebuie să evaluăm si efectele insecticidelor introduse în stup, pentru că și acestea produc slăbirea imunității albinelor, dezorientari, depopulari.. Eu am văzut apicultori la a 6 sau a 7 serie de VF. Cum se simte albina după atâtea tratamente? Si in cel mai bun caz (la tratamentul în prezența puietului) eficienta totală nu trece se 70-80%??

[stefan1]

  Eu nu m-am referit la densitatea paduchilor pe albine ci la numarul total de paduchi din stup. Dupa rata aia de inmultire rezultata din calculele mele de 2,2 ori pe luna, de la orice data din an (in perioada cu puiet) facem numaratoarea, peste o luna vor fi de 2,2 ori mai multi paduchi, peste alta luna iarasi de 2,2 ori mai multi decat luna precedenta. E clar ca daca in mai vom avea cu 20% mai putini paduchi in stup, si toamna vom avea cu 20% mai putini decat daca nu am fi scos fagurul. Ca populatie, o familie se reface si toamna familiile pot fi comparabile ca putere, dar cea cu fagurul luat va fi cu mai putini paduchi.
 
  Daca mai urmaresti odata modelul matematic se vede:daca la 1 martie avem un paduche, la 1 aprilie avem 2,21, la 1 mai avem 4,9, la 1 iunie 10,85, la 1 iulie 24,02, la 1 august 53,18, la 1 septembrie 117,74 si la 200 de zile ajungem la 200 paduchi. Deci daca am omorat la 1 martie acea femela, am omorat tot acest sir de paduchi sau este echivalent cu a omori 10,85 paduchi la 1 iunie sau 117,74 la 1 septembrie. Deci paduchii omorati in primavara sunt mai'valorosi'.

  E adevarat ca tratamentele chimice se acumuleaza in nectar si mai cu seama in ceara si deea sunt importante tratamentele in lipsa puietului, cand un tratament face mai mult decat 3 in prezenta puietului.

[tinumaftei]

Am urmărit din nou expunerea dumneavoastră dar la ideea de reducere a numărului de varooa prin ridicarea de puiet, rămân în divergentă față de dumneavoastră. Asta pentru ca nu e important câți păduchi sunt în stup, ci care este gradul de infestare. Până la urmă unui număr de 1000 de albine ii revine același număr de paraziti, iar ca efect secundar avem scăderea puterii familiei de albine. Matematica spune că de unde iei nu mai este că înainte
Am văzut la nemți o idee cam ineptă: să scoți tot puietul si sa tratezi ce rămâne, dar la dinamica familiilor de albine din România, familia aceea care a pierdut practic o generație, va intra în iarnă mai handicapată decât ar fi avut ceva păduchi.
Ideea mea este că în nici un caz metoda de tratament nu trebuie să afecteze dinamica populației familiei de albine.
Rămân la aceeași divergentă si in ceea ce privește tratamentul de primăvară. Ideea dumneavoastră a valoare doar pentru stupine izolate, dar și acolo tratamentul de primăvară este că sa ma exprim plastic că și cum ai trage cu tunul după un iepure. E costisitor si cu efecte colaterale semnificative.
Cred că efortul serios trebuie depus pentru un tratament eficient în toamnă târziu sau în iarnă. După ce a început creșterea de puiet tratamentul tip VF este mai degrabă ineficient. Primăvara și vara/toamna trebuie metode biologice (trântor/acid formic/ uleiuri) sau tratament chimic de durata (taufluvanilat, flumerin...). Acestea chiar dacă au eficienta mai scăzută acționează ca un "prășit" si păstrează  redus nivelul infestării pentru că pe mine că apicultor mă interesează ca pe tot parcursul anului să am la 1000 de albine cât mai mic număr de paraziti.
Asta este filozofia mea, cam așa îmi dozez efortul și nu voi insista în divergente.

[stefan1]

  Nu tin neaparat sa am eu dreptate, dar imi mentin punctul de vedere. In lunile de primavara si vara densitatea de paduchi pe albine este totusi scazuta (dupa cum s-a vazut din modelul matematic), departe de pragul critic. Populatia familiei se reface, eu nu cred ca in toamna deosebesti ca populatie o familie din care ai luat un fagur de alta din care nu ai luat. Ori daca sunt cu 16% mai putini paduchi in ea, asta se cunoaste si ar putea sa fie diferenta de a ajunge sau nu la un prag critic de infestare. Ba mai mult, s-ar putea ca procentul de scadere a numarului de paduchi sa fie si mai mare la familia de unde am luat puiet. Aceasta daca tinem cont ca o familie foarte populata are tendinta sa creasca mai multi trantori, pe cand un roi sau un stup care a pierdut albine va creste prioritar puiet de albine si mai putin puiet de trantori. Se stie ca paduchii se inmultesc mult mai repede pe puietul de trantori si deci rata de multiplicare a paduchilor va fi ceva mai mica daca suprafetele de puiet de trantori vor fi mai mici.

[tassevasi]

 Vreu sa  aduc  si eu in discutie ce am practicat  pina in primavara anului aceasta .
  Am tratat totdeauna  cum am prins timp bun si in decembrie de multe ori ,anul acesta ce se termina, exceptie , am tratat si in ianuarie ca a fost bine  cu vf. ,dar in primavara  aceasta  nu am tratat   cum faceam mereu inainte  de a pleca la primul cules la rapita .
  A fost pt prima data  cind eu am avut  asa  mare infestare , depopulari  si pierderi  de  stupi ,chiar  din nov.
Concluzia  am tras-o ,treb neaparat sa tratez si primavara  , sa nu mai  fac exces de inmultire .
  Numai bine .