Jos

Autor Subiect: Un fel de viespe  (Citit de 3796 ori)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #15 : Iulie 30, 2016, 06:21:38 a.m. »
d le stefan 1 va multumesc pt descrierea despre aceasta specie de viespi cit si alte comentarii despre fauna si flora pe care le citesc cu placere dar aceasta specie poate fi dusman al albinelor  =D> :bzz:

  Vad ca nu am raspuns la intrebare.
  Viespile din genul Polistes nu sunt asa raspandite ca cele comune din genul Vespula. Totusi se intalnesc inclusiv in zona stupinelor. Imi amintesc cu cativa ani in urma, am inceput sa controlez un stup si m-am trezit inconjurat de mai multe viespi care au inceput sa ma intepe, dar nu numai pe maini si brate unde era pielea goala ci si prin haine. Dar nu erau intepaturi puternice, abia se atingeau de mine si nu injectau mult venin. S-ar putea sa fi fost si o alta apecie a genului Polistes, dar aspectul si zborul indicau clar ca sunt acest gen. Am descoperit apoi ca aveau cuibul in capacul respectivului stup. I-am aruncat cuibul si cand am revenit, peste 1-3 zile nu mai erau acolo viespi. Mai tarziu am citit ca aceste specii se pot atasa altor cuiburi daca o pasare sau un om le distruge cuibul. De asemenea am citit ca intepaturile dor da durerea nu tine mult. Asa este (a fost) dar nici nu a durut tare, desi am citit ca veninul acestor viespi este destul de puternic, in clasa 4 din 5 clase de tarie. Probabil aceasta clasificare se face nu dupa cat de dureroase sunt intepaturile ci dupa periculozitatea intepaturilor, adica ar avea LD (doza letala) mica.

  Pentru albine, eu nu am vazut polistes sa intre in stupi, dar nici nu am urmarit foarte atent. Ca toate viespile, adultii se hranesc cu sucuri dulci si cu polen, deci sigur ca ar trage si la miere, dar nu stiu daca intra in familii. Iarasi in capcanele de viespi nu se gasesc multe viespi polistes.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline corneliuhrom

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 266
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #16 : Iulie 30, 2016, 11:20:20 p.m. »
d le stefan1 va multumesc inca o data pt expunerile ce le faceti le urmaresc cu placere continuati cu orice ocazie :thanks: :bravo:

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #17 : August 01, 2016, 07:46:10 a.m. »
  La randul lor si aceste viespi au daunatori si dusmani.
  Aici o sa vorbesc de un parazitoid care paraziteaza exclusiv cateva specii de Polistes. Se numeste Xenos vesparum (xenos in greaca veche s-ar traduce strain dar si dusman, iar numele intreg s-ar traduce dusmanul viespilor).
  Specia se caracterizeaza printr-un puternic dimorfism sexual, adica o diferenta mare intre masculi si femele. Femelele au o marime de cca 3/4 cm si traiesc exclusiv pe corpul viespilor. Ca si Varroa, femelele de Xenos se plaseaza intre inelele (tergitele) viespilor, fiind partial vizibile caci sunt destul de mari. Acest mod de viata a facut ca femelele sa fie complet lipsite de aripi dar si de picioare. Nu au nici ochi si nici antene, deci nu au simturi, doar o gura fara trompa cu care se hraneste cu hemolimfa gazdei. Viespile parazitate raman mai mici decat cele normale dar isi schimba si comportamentul. Masculii sunt mult mai mici decat femelele, de cca 2 mm lungime si prevazuti cu ochi, picioare si aripi, care le permit sa caute viespile parazitate si acolo sa se imperecheze cu femelele. Masculii traiesc ca adult doar cateva ore, fara a se hrani, pana gasesc o femela si se imperecheaza, apoi mor, ca de altfel masculii multor specii de insecte si nu numai. In corpul femelei, ouale fecundate se dezvolta ca larve pana ajung la o lungime de 1/4 mm. In acest stadiu ele au ochi si picioare si se pot deci deplasa. Asa ele parasesc viespea parazitata fie in locuri de furajare a viespilor fie in cuiburile acestora si acolo pot sa se ataseze de o noua viespe care ii va deveni gazda si unde se va dezvolta intre inelele acesteia. Un lucru uimitor care este tema de cercetare pentru biologi, este faptul ca acesti parazitoizi modifica comportamentul gazdei. Astfel viespile parazitate isi neglijeaza datoriile de lucratoare si nu mai participa la adunarea hranei sau paza cuibului. De asemenea sunt cazuri de roire in care se aduna mai multe viespi parazitate, lucru care faciliteaza masculilor parazitului sa-si gaseasca femele pentru imperechere. Mai uimitor este ca viespile parazitate nu mai mor in toamna si pot traversa iarna ca si tinerele regine, fiind deci gazde peste iarna pentru parazit.
  Daca o colonie este puternic parazitata, aceasta poate duce la moartea intregii colonii.
« Ultima Modificare: August 01, 2016, 08:00:12 a.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #18 : August 03, 2016, 02:18:17 a.m. »
 Viespile din specia Polistes dominula au ca daunatori si doua specii de viespi din acelasi gen: Polistes sulcifer si Polistes semenowi.
 Polistes sulcifer initial se considera un gen diferit si numai in 1990, dupa analize genetice s-a constatat ca este din acelasi gen, Polistes si aproape igenetic de Polistes dominula care de fapt e singura specie pe caree o paraziteaza. Este un parazit social cumva asemanator cu cucul si de aceea se numeste (ca si speciile similare de viespi parazite) 'viespi cuc'.
 Pe scurt aceste viespi au urmatorul ciclu de viata: Ierneaza in zonele mai inalte, cu clima mai rece. De aceea primavara isi incep activitatea cu peste o luna mai tarziu decat viitoarea gazda, Polistes dominula. De fapt isi calculeaza bine momentul in care interactioneaza cu familia-gazda si anume patrunde in familia de P dominula in momentul cand urmeaza sa eclozeze primele lucratoare. Are un mecanism interesant de mimetism, in sensul ca e capabila sa secrete un feromon asemanator cu al reginei dominante, lucru care face ca sa fie acceptata de eventualele regine de rang inferior, daca este un cuib cu mai multe regine. Dupa ce e acceptata in cuib, are capacitatea sa detecteze regina dominanta, o cauta si angajeaza cu ea o lupta fizica. Fiind dotata cu mandibule si picioare mai puternice, de regula se impune in fata acesteia pe care fie o omoara, fie o alunga sau chiar o tolereaza dar cu rang de muncitoare. Atacul are loc de obicei in miezul zilei, cand majoritatea eventualelor regine secundare sunt dupa hrana, ca ocuparea cuibului sa fie mai facila. Intr-o perioada de cca 3 zile viespea-cuc pune stapanire deplina pe cuib. Incepe treptat sa secrete propriul feromon, diferit de cel al fostei regine. Noile lucratoare care ies vor gasi cuibul impregnat cu feromonul viespii cuc si o vor socoti ca regina lor. La fel si reginele secundare o vor accepta. Concomitent regina noua va distruge ouale si larvele mici ale vechii regine si incepe sa depuna propriile oua pe care vechile locatare le vor ingriji. Reginele Polistes sulcifer au pierdut orice abilitate de a construi cuiburi sau de a creste puiet, fiind complet dependente de munca viespilor dominula din cuib. Ba daca nu isi calculeaza bine atacul si omoara regina fondatoare iar lucratoarele inca nu incep sa eclozeze, puietul larvar din cuib va muri de foame iar atacatoarea va parasi cubul si va cauta altul unde sa apara curand lucratoare sau sa aiba una sau mai multe lucratoare dintre reginele de rang inferior.
  Iarasi un lucru interesant, daca mai pastreaza unele larve de la vechea regina (ca sa aiba in viitor mai multi muncitori), lucratoarele vor hrani mult mai abundent larvele viespii-cuc decat propriile larve. Aceasta se explica prin faptul ca probabil semnalele de foame emise de larvele viespei-cuc sunt mai puternice decat a celor de dominula. Hranite abundent, din toate larvele depuse de viespea-cuc vor iesi regine si trantori, deci nici o lucratoare. Regina-parazit va sta in cuib cca 40 de zile, apoi paraseste cuibul, care oricum incepe sa isi piarda din lucratoare si deci nu va mai avea cine sa ii creasca urmasii. Din ouale depuse vor iesi regine si trantori care dupa o vreme vor parasi cuibul, se vor mai hrani cu nectar si polen pentru a acumula rezerve pentru iernare, apoi migreaza din nou spre zone mai inalte unde vor ierna in grupuri, in locuri adapostite pana prin luna iunie a anului viitor, cand reiau ciclul.
  Ca aspect Polistes sulcifer seamana cu P dominula, are 13-14 mm lungime. O deosebeste niste mandibule mai puternice si un cap mai patratos, dat probabil de o musculatura mai puternica a mandibulelor. Masculii au o culoare predominant galbena, uneori spre alb.
  Ca raspandire este semnalat in Italia si Croaatia, zone in care si Polistes dominula este mai raspandita.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

 

Sus