Jos

Autor Subiect: Un fel de viespe  (Citit de 3795 ori)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Un fel de viespe
« : Iulie 20, 2016, 07:15:15 a.m. »
  Viespea de hartie sau Viespea europeana de hartie - (Polistes dominula)
 Genul Polistes  cuprinde peste 300 de specii si subspecii de viespi, aflate pe toate continentele. Ca o caracteristica a acestui gen este o suplete mai mare fata de speciile din genul Vespula, mai cunoscute la noi si de asemenea niste picioare mai lungi, vizibile in special in timpul zborului. Culorile sunt diferite, predominand galbenul si negru dar si maro, rosu etc.
 Cea mai raspandita specie din acest gen la noi este aceasta viespe de hartie, Polistes dominula.
  Lucratoarele au o marime variabila, probabil dupa abundenta hranei in timpul stadiului de larva, intre 11 si 15 mm. Si trantorii au cam acelasi aspect si dimensiuni, doar antelele au al 13 lea segment si sunt putin intoarse si abdomenul are a 7-a terghita, caracteristica. Reginele se deosebesc putin de lucratoare. Ajung totusi la 18 mm. O alta caracteristica este culoarea portocalie a picioarelor si a antenelor pe ultimele 2/3.

  Specia este originara din bazinul mediteranian, dar a avansat spre nord cat si spre Asia. Curios, in ultimii 5-10 ani specia s-a extins mult spre nord, ajungand si in nordul Germaniei si chiar in Danemarca. Ar fi inca o dovada a modificarilor climatice marcante, a incalzirii globale. De asemenea in America a ajuns doar dupa 1980, insa a avut acolo o extindere exploziva, inlocuind in proportie de peste 50-60% speciile autohtone de Polistes, ajungand si in Canada. Explicatia acestui fenomen se cauta in atuurile pe care le are specia fata de cele locale si in special de Polistes fuscatus. Polistus dominula intra in activitate ceva mai devreme in primavara decat speciile locale si in plus perioada de la ou la adult este cu cateva zile mai scurta. Acestea face ca sa apara lucratoarele (prima generatie) inainte a celorlalte specii, lucru care conteaza in concurenta intre specii.

  Dau mai jos frumoasa poza de pe pagina lui Lucian, cu mentiunea ca cuibul trebuie ca a fost dizlocat din locul lui, deoarece normal fagurasul este cu celulele in jos.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline corneliuhrom

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 266
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #1 : Iulie 20, 2016, 09:47:23 p.m. »
va multumesc pt informatiile pe care ni le dati d le stefan1    :thanks:.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #2 : Iulie 21, 2016, 12:04:40 p.m. »
  Ciclul de viata
 Incepand de prin luna august, incep sa apara din puiet exemplare sexuate adica regine si trantori. Ca si la albine, reginele sunt din oua facundate, dar hranite mai abundent, incat formeaza un corp gras si au o viata mai lunga decat lucratoarele care au fost hranite mai putin. Trantorii sunt din oua nefecundate, uneori ouate nu de regina ci si de lucratoare, care in toamna devin mai indisclipinate, ba chiar agreseaza regina. Dupa ce eclozeaza reginele si trantorii, acestea mai sunt putin hranite in cuib, acumuland resurse pentru iernare, apoi parasesc cuibul si se imperechiaza. In toamna lucratoarele, reginele vechi si trantorii, de obicei mor pe rand. La aceasta specie am inteles ca nu numai reginele tinere ci si unele lucratoare si trantori se aduna in grupuri pana la 50 de indivizi si isi cauta un loc adapostit, intr-o mica scorbura sau cavitate protejata, ca sa ierneze. Pana primavara insa doar reginele tinere supravietuiesc. Totusi se zice ca uneori, probabil in zona mai calde, trec iarna si cateva lucratoare, chiar si trantori si regine batrane.
  In primavara, de prin martie-aprilie, reginele care au traversat iarna, incep sa viziteze florile, dupa nectar (adultii nu se hranesc cu proteine animale) ca sa isi procure energia necesara activitatii de cautare a unui loc pentru noul cuib. Acestea nu sunt niciodata cuiburile din anul trecut. Sunt in locuri adapostite, chiar in tevi, cutii, capace de stupi, dar si agatate de ramuri sau de pietre situate favorabil, la adapost de intemperii. Curios, la aceasta specie, cuibul nu este facut de o singura regina. Se asociaza 2-3 pana la 10 regine fie de la inceput, fie unele vin pe parcurs. Cuibul incepe cu un petiol, adica o codita facuta din celuloza (din scoarta la copaci, amestecata cu saliva dupa metoda cu care se producea si hartia la inceputuri. De fapt de aceea se numeste Paper Wasp, dasi foarte multe specii de viespi fac cuiburile in mod asemanator). Plecand de la petiol se construieste prima celula, in care se depune primul ou. Apoi aceasta celula se inconjoara cu alte 6 celule, in care la randul lor se depune cate un ou si dupa cateva zile apar larvele. Regina le hraneste cu omizi si le apara de pradatori. Daca sunt mai multe regine, uneori pana la 10, totdeauna se alege o regina alfa, care se impune in fata celorlalte. Aceasta ajunge de consuma ouale depuse de rivale si pe acestea le foloseste mai mult la constructia de noi celule, la intretinerea puietului si la apararea cuibului. Uneori aceste ierarhii se stabilesc dupa lupte, iar cele care nu accepta un rang mai mic chiar pleaca si cauta sa se ataseze de alte cuiburi. Dar aproape totdeauna o regina nou venita capata un rang inferior. Totusi daca regina alfa moare, locul ei este luat imediat de o fosta regina beta. Iarasi interesant, dupa ce incep sa iasa primii pui, regina alfa poate deveni mai agresiva cu rivalele si pe unele le alunga din cuib, treburile cuibului luandu-le lucratoarele. Reginele alungate fie formeaza alte cuiburi tarzii fie se ataseaza de alte cuiburi, dar cu un rang inferior. Mai existe si tentative de a prelua un cuib strain de la regina acelui cuib. Daca se reuseste omorarea sau alungarea stapanei cuibului, cea noua preia comanda si lucratoarele care ies se considera fiicele ei.
  Cuibul se dezvolta odata cu cresterea numarului de lucratoare, ajungand la cca 150 de celule (eu cred ca si mai multe, chiar a lui Lucian cred ca are mai mult de 150 de celule. Consta dintr-un singur faguras, de forma rotunda, fara invelis exterior cum au cuiburile la multe specii de viespi. Incepand din iulie-august, colonia incepe sa creasca si indivizi sexuati, adica larve de regine si de trantori, care insa se deosebesc foarte putin de cele de lucratoare, dimensiunile indivizilor fiind comparabile. Tot in toamna coeziunea cuibului incepe sa scada. Lucratoarele incep sa agreseze regina, uneori chiar sa o raneasca sau sa o omoare. La fel se intampla si cu reginele de rang inferior. Uneori si lucratoarele depun oua nefecundate din care ies trantori. Spre toamna populatia cuibului scade, lucratoarele se reduc, uneori ultimele larve de puiet nu mai sunt ingrijite si mor sau sunt pradate de alte insecte. Reginele noi si trantorii parasesc cuibul si ciclul se reia.
« Ultima Modificare: Iulie 21, 2016, 12:15:59 p.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #3 : Iulie 23, 2016, 06:35:35 a.m. »
  Comportament
Spre deosebire de lumea albinelor, la viespi viata sociala este cu mai multa violenta, se stabilesc ierarh intre invizii unei familii si in special intre regine daca sunt mai multe. Interesant la regine si la lucratoare, desenul de pe clipeus, regiunea galbena de deasupra gurii, are o mare influenta. Regina dominanta are mai multe puncte negre pe acest clipeus. S-au facut multe experiente. S-au omorat doua lucratoare, apoi uneia i s-au pictat pe clipeus mai multe puncte negre. Apoi aceste viespi moarte au fost puse in fata unui loc cu hrana, ca niste aparatoare. S-a constatat ca mult mai lutine viespi au indraznit sa intre unde era viespea cu mai mult negru pe clipeus, deci se temeau mai mult de aceasta.
  La trantori ierarhiile se formeaza dupa alte criterii. S-a constatat ca la trantori conteaza desenul de pe abdomen. Cei care au pe abdomen puncte mai marunte si ordonate sunt mai sus in ierarhie decat cei cu pete mari si neregulate. De asemenea prima categorie este preferata de regine la imperechere si deci au mai mult succes.
  Un comportament interesant este al reginelor. Acestea isi freaca abdomenul, cu scopul de a detasa de pe cuticula niste molecule de hidrocarburi cuticulare, care se pare ca este un feromon important in familie. Regina dominanta are cel mai pronuntat comportament de frecare a abdomenului, aceasta ocupandu-i mult mai mult timp decat a celorlalte regine, care isi ocupa timpul cu constructia fagurelui sau ingrijirea puietului. Se presupune ca aceste hidrocarburi cuticulare sunt marca familiei, dupa ele sunt recunoscute membrele cuibului, dar sunt impregnate si in fagur si se zice ca pot avea rolul de a inhiba dezvoltarea caracterelor sexuale la larve, de a inhiba instinctul de ouare al lucratoarelor si reginelor de rang inferior, de a face cunoscut pentru toti membrii familiei care este stapana cuibului. Daca regina dominanta dispare, regina beta, urmatoare in ierarhie, ii ia locul si isi schimba comportamentul, alocand mai mult timp acestui comportament social, de a raspandi aceasta substanta cuticulara pe fagur si la membrii familiei. Iarasi interesant, analizand aceste substante, s-a constatat ca acestea nu se deosebesc foarte mult intre regina dominanta si celelalte, atata timp cat nu sunt lucratoare in cuib, dar apoi substanta de la regina dominanta devine o alchena nesaturata de formula mai lunga fata de cea a celorlalte regine, dupa ce apar lucratoare in cuib. Reginele si lucratoarele au capacitatea sa recunoasca daca o alta viespe este imperecheata sau este lucratoare. Regina dominanta are un comportament mai agresiv fata de celelalte regine (care ar putea sa-i fie potentiale rivale) si mai putin fata de lucratoare.
  Interesant si cum se formeaza o colonie. Am spus ca in toamna reginele tinere se strang pana la 50 la un loc undeva mai adapostit de intemperii, pentru trecerea iernii. Primavara isi cauta un loc favorabil pentru construirea unui cuib. Printre criteriile luate in calcul se numara si o expunere la caldura, ceea ce va permite sa scoata mai repede prima generatie de lucratoare, importanta in concurenta cu alte regine sau in apararea fata de pradatori. De aceea de multe ori cuiburile se fac sub tigle sau in locuri insorite. Am avut cu multi ani in urma un caz interesant. Aveam antena de satelit si la un moment dat nu mai mergea bine. Am ajuns la concluzia ca LNB-ul de pe casa avea o problema. Cand sa il desfac, am fost atacat de viespi. Erau Polistes, care si-au facut acolo un cuib, nu prea mare ca nu-i permitea spatiul. Acest obicei uneori le costa, ca locurile insorite peste vara devin caniculare si atunci lucratoarele trebuie sa care masiv apa cu care sa mentina temperatura suportabila in cuib.  Revenind la subiect, s-a constatat ca in acele congregatii de peste iarna sunt regine din cuiburi diferite, deci o diversitate destul de mare. Totusi in cuiburile forrmate primavara cu mai multe regine, se constata o reducere a diversitatii, adica se pare ca reginele cu o oarecare inrudire prefera sa se asocieze la formarea cuiburilor. Totusi o anumite diversitate se pastreaza chiar si peste vara (pana la 35% procentul de straine) si asta se explica prin faptul ca vin viespi din alte cuiburi fie regine alungate fie culegatoare de la cuiburi distruse si se ataseaza la cuiburile existente, cum am mai spus, pe pozitii inferioare in ierarhie.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline dan sebastian

  • Veteran
  • ******
  • Mesaje postate: 2483
  • Godinesti - Gorj, Tg. Jiu , 44 ani
    • gorjdan
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #4 : Iulie 23, 2016, 03:50:45 p.m. »
Inainte sa am albine le foloseam toata vara la pescuit casita lor.
0721778887, 0765317313
Nu apreciezi sanatatea la adevarata ei valoare decat cand o pierzi.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #5 : Iulie 24, 2016, 06:11:55 a.m. »
Inainte sa am albine le foloseam toata vara la pescuit casita lor.

  Probabil nu neaparat de la viespea de hartie ci de la orice fel de viespi.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #6 : Iulie 24, 2016, 06:56:16 a.m. »
 Imperecherea
 De obicei perioada de imperechere este toamna, dupa ce iese generatia de regine si de trantori. Exista insa si cazuri de imperechere pe parcursul verii. Aceasta pentru ca la aceasta specie este o mare plasticitate intre caste. In caz ca dintr-un cuib dispare regina sau reginele daca au fost mai multe, atunci dintre lucratoare unele pot trece in clasa reginelor. Perioada de trecere am inteles ca este de cca 12 zile, timp in care i se dezvolta ovarele dar, spre deosebire de albine, se poate imperechea si apoi sa depuna oua fecundate. Trantorii probabil sunt trantori din putinii (ca si la albine) care au trecut iarna.
  O alta asemanare cu albinele este ca trantorii au puncte de adunare in locuri mai vizibile cum ar fi varfuri de garduri, un colt de acoperis sau un copac. Aceste locuri sunt marcate de trantori prin frecarea abdomenului de respectivele suporturi. Pentru un loc in acele locatii de strangere se dau lupte acerbe intre trantori astfel ca unii trantori sunt 'rezidenti', adica stau pe acele suprafete iar altii doar zboara in zona sau zboara de la un astfel de loc la altele similare.
  Reginele neimperecheate sunt atrase de aceste locatii ale trantorilor si acolo are loc imperecherea. Interesant ca 'fata' face alegerea. Din cate am inteles ea se aseaza in acele zone si observa trantorii, pe care ii alege dupa desenul de pe abdomen. De obicei acestia sunt dintre cei 'rezidenti' care prin vigoare si-au putut castiga un loc in respectiva locatie  si mult mai rar dintre cei 'voiajori' intre mai multe locatii. De asemenea respinge trantorii din propriul cuib. Respingerea se face prin lupta fizica (reginele sunt ceva mai mari decat masculii, care au intre 8,5 si 12 mm fiind mai mici chiar decat lucratoarele care au intre 9,5 si 13 mm iar reginele ajung pana la 18 mm lungime). De asemenea regina poate evita pretendentul chiar daca o incaleca, ferind abdomenul ca sa nu fie posibila acuplarea. Mai sunt si cazuri cand reginele zboara in apropierea altor cuiburi pentru a atrage trantori straini.
  O regina se imperecheaza de obicei cu mai multi trantori si - la fel ca la albina melifera - doar o singura data in viata. Trantorii nu mor dupa imperechere.

  Dau o poza cu o tentativa de imperechere, dar facuta intr-o colonie captiva, pornita cu doua regine fondatoare. Imperecherea in zona cuibului este putin probabila in salbaticie. Nu stiu daca se vede, trantorul este in stanga si a infasurat antena stanga in jurul antenei reginei.
  Mai dau o poza cu o lucratoare care hraneste un trantor in cuib, regurgitand fie nectar sau apa sau afide stranse de pe plante.
« Ultima Modificare: Iulie 24, 2016, 08:35:52 a.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline bmdna

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 707
  • Piatra Neamt
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #7 : Iulie 24, 2016, 10:05:48 a.m. »
Foarte interesant!

Colonia asta din sopronul meu este de viespi de acest tip?
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

Offline oroles

  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 4647
  • Nu mai sunt incepator, asa ca puteti da cu pietre!
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #8 : Iulie 24, 2016, 10:28:29 a.m. »
Ieri cand am venit de la Bacau am gasit pe florile din fata casei o insecta ciudata. Initial am zis ca e un colibri (din cauza miscarilor) dar mi-am adus aminte ca traim in Romania. :P Banuiesc ca e un fluture. Scurta descriere: Avea vreo 4 cm lungime, aripi scurte care bateau destul de repede. La cap avea doua antene terminate parca cu niste gamalii. Pe post de aparat bucal avea o trompa destul de mare (Chiar ma gandeam ca daca ar avea albinele mele o trompa asa de mare bine ar fi fost) cu care extragea nectarul din niste craite. Aspectul ei era foarte frumos. Am incercat sa ii fac niste poze dar nu prea statea locului. Eu zic ca e ceva special. Nu am mai vazut asa ceva pana acum. Pun si pozele si filmuletul realizat, poate dl. stefan1 imi spune ce e.



Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

Offline filip

  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 3854
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. (Langston Hughes)


Offline oroles

  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 4647
  • Nu mai sunt incepator, asa ca puteti da cu pietre!
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #11 : Iulie 24, 2016, 10:44:27 a.m. »
Si niste filmulete rudimentare!

Small | Large



Small | Large

Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

Offline oroles

  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 4647
  • Nu mai sunt incepator, asa ca puteti da cu pietre!
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #12 : Iulie 24, 2016, 10:50:11 a.m. »
Multumesc! Dupa ce ati pus linkul am gasit si referinte. Se pare ca se numeste molia sfinx.

http://www.zooland.ro/molia-colibri-4006
Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

Offline corneliuhrom

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 266
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #13 : Iulie 26, 2016, 12:00:56 a.m. »
d le stefan 1 va multumesc pt descrierea despre aceasta specie de viespi cit si alte comentarii despre fauna si flora pe care le citesc cu placere dar aceasta specie poate fi dusman al albinelor  =D> :bzz:

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 5883
  • Sibiu - 1953
Re: Un fel de viespe
« Răspuns #14 : Iulie 26, 2016, 07:41:45 a.m. »
  In Europa sunt mai multe specii de viespi din genul Polistes:

  Polistes bischoffi Weyrauch, 1937 (Bischof= episcop in germana). Se mai numeste viespea de hartie delicata

 Polistes biglumis bimaculatus (Geoffroy, 1785) Viespea de hartie de munte. Singura Polistes din Europa care populeaza zone mai inalte din Alpi si Apenini. E ceva mai mare ca alte Polistes si are un ciclu de activitate mai scurt din cauza climei mai aspre dar si a unui alt sai de Viespe-cuc care se insinueaza in cuiburile lor si pun stapanire pe acestea, facand membrii coloniei cat si pe regina muncitoare pentru puietul lor. Reusita este si pentru ca Polistes biglumis are obiceiul sa inceapa devreme sa depuna oua de trantori. Din aceasta cauza pe parcurs colonia se depopuleaza, lucratoarele murind in buna parte iar masculii nu muncesc decat pentru ei si nu pot apara regina de viespile-cuc. sunt trei subspecii de P biglumis. Caracteristic ii este si ca nu formeaza cuiburi cu mai multe regine.

 Polistes dominula (Christ, 1791) (viespea galica sau franceza sau viespea de casa.

Polistes nimpha (Christ, 1791) Heide-Feldwespe Se intinde si in Europa si in Iran, India, China, Mongolia si Africa de Nord, dar e mai raspandita in Turcia, dar si Finlanda, Letonia etc. Se aseamana cu P dominula dar e putin mai inchisa si formeaza cuiburi destul de mici (sub 100 de indivizi). Cand face cuiburile pe vegetatie le impregneaza cu mai multa saliva care creste rezistenta cuibului la intemperii. Cuiburile din loc deschis au de obicei o singura fondatoare iar cele de sub stresini sau locuri adapostite doua sau chiar mai multe. La aceasta specie este o separare pe activitati. De ex lucratoarele care aduc hrana sau meluloza pentru constructie le preda in cuib total sau partial celor care le folosesc ulterior. De asemenea este o agresivitate a reginei in special impotriva lucratoarelor care vor sa oua. Acestea se pot alege cu aripile sfasiate de atacurile reginei. In august ies urmasii sexuati, dar intai trantorii iar reginele ceva mai tarziu.

Polistes atrimandibularis Zimmermann, 1930 Viespe-cuc de munte care paraziteaza cuiburile de P biglumis.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

 

Sus