Se implinesc 29 de ani de cand am avut primele intalniri cu apicultura. In 1989 am absolvit Liceul Apicol, pe atunci Liceul Agro-Industrial Baneasa – Bucuresti.
Am avut multe inceputuri, multe metode, iar acest topic isi propune sa urmareasca pe cel mai recent dintre ele: infiintarea unei stupine performante la Ghiolpunar, spun asa pentru ca este un nume mai exotic, vechil nume al satului Sipote din judetul Constanta.
Asezarea este una specific dobrogeana, cu locuitori foarte omenosi, in mare parte descendenti ai colonistilor romani din Cadrilater, stramutati aici in toamna lui 1940. In apropiere -Adamclisi- se afla un locul unde trupele conduse de Decebal au pierdut batalia stategica cu trupele romane, batalie ce preconiza victoria romana asupra Daciei.
Relieful este tipic de podis, satul fiind asezat intr-o depresiunea adanca . Ceea ce incanta cand ajungi la Ghiolpunar este privelistea satului aflat jos in vale la o diferenta de nivel de 150m, inconjurat de padure joasa de foioase. Noaptea se aud frecvent urletele sacalilor si cu oarecare “noroc” poti vedea chiar si un lup. Sunt si alti apicultori in sat, majoritatea practicand stuparitul stationar, uneori rapita sau floarea-soarelui ajungand pana aproape de sat.
Initial am avut aici o vatra de iernare in anii 2000-2003. Asezarea, desi dobrogeana, este ferita de marile vanturi ce bantuie tinutul si in plus ofera un cules timpuriu de ghiocel, brandusa, corn. Este prezent si salcamul, artarul, stejarul pufos, pinul negru insa nu cred ca acestea pot da productii serioase, datorita faptului ca rareori tinutul nu este bantuit de seceta.
Aceste sunt pentru inceput premisele..