Jos

Autor Subiect: Stupina din Cernica  (Citit de 176345 ori)

Online Closcutz

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 353
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1425 : August 06, 2018, 08:08:24 p.m. »
Cu ce sunt full au miere mai multa, miere și puiet sau mai mult puiet decât miere? Eu nu le-as da daca ramele ar fi pline. Exista riscul că ele Sa nu ia siropul și acesta sa se acrească sau sa blochezi total stupii și să te trezești că nu ai albina de iernare. Daca ai familii pe care vrei sa le ,,tratezi" de nosemoza și să le stimulezi eu zic sa le administrezi doar acelora și doar cat mai pe seara(de preferat pe întuneric)!

Offline bucovineanu

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6172
  • Vicovu de Jos - SV
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1426 : August 06, 2018, 09:18:16 p.m. »
Daca am inteles bine stupii sunt plini de rame si nu e loc pentru hranitor.

Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1427 : August 06, 2018, 11:08:04 p.m. »
Full de albina - in sensul ca nu pot sa scot o rama sa pun hranitor. La momentul asta sunt in apogeu ca sa zic asa.
99% daca scot acum o rama si pun hranitor pana a 2-a zi e posibil sa o gasesc cladita.

In Septembrie ar fi usor sa scot 1-2 rame sa fac loc la hranitor.

Eu am albine blande. Dar evit sa umblu dupa apusul soarelui pentru ca devin mai agresive (invariabil asa s-a intamplat pana acum).

Am observat aceeasi problema ca in anii trecuti. Familii care duc mierea in cat si cuibul e pustiu de miere(doar puiet si eventual pastura) si familii care se gandesc si la iarna (duc jumatate de miere in cuib si jumatate in cat).

Pe scurt asta vreau - sa administrez protofil si in f. multi stupi nu am loc de hranitor.
Sa fac un tratament "fulger"?? Dau catul la o parte scot o rama intreaga din cuib o scutur cu grija sa nu fie matca pe ea si pun hranitor acolo?
A doua zi (sau cat mai repede) o scot si pun rama veche la loc sa nu faca faguri sub hranitor.

Alta varianta ar fi sirop in punga si las toate ramele in pace.

@closcutz: putine cuiburi sunt blocate cu miere ca am pus caturi la stupii puternici si au dus mierea sus.

Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1428 : August 07, 2018, 03:40:59 p.m. »
Am mai trecut prin vreo 30 de stupi. Majoritatea merg foarte bine. Sunt fie 10 rame full - fie au 1 sau 2 caturi.
Puiet capacit frumos in majoritatea. Matci prezente.
Doar 2 au cuiburile blocate cu miere (i-am notat si ar trebui sa mai scot rame din ei).
Restul au miere cat le trebuie si vreo 2-3 au prea putina (hranirile cu protofil ar trebui sa le fie de mare folos).

Am gasit pentru prima oara o problema la puiet. Nu stiu ce boala este - dar in loc sa fie capacite la nivel de larva (cum e in restul stupilor) intr-un singur stup pe o rama marginasa cu acoperire foarte proasta am vazut embrioni de prenimfa sau nimfa care ar fi trebuit sa fi fost de mult capacite daca lucrurile mergeau bine.
Am mai starns stupul - am scuturat rama 4 cu miere si acoperire 30% si am lasat doar cele 3 rame cu puiet.


La ce boala trebuie sa ma gandesc? Ce ar putea fi? Nu am vazut acest stup inainte sa dau probe la analize la institut ca as fi dus si fagure de aici. (ultima poza e cea cu probleme).




Offline bmdna

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 723
  • Piatra Neamt
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1429 : August 08, 2018, 08:21:24 a.m. »
Nu este o boala propriu-zisa. Fenomenul se numeste in literatura de specialitate bald brood - puiet chel. In general apare in familii slabe, cu faguri vechi. Vinovatul este larva de molia cerii care isi croieste tunele pe sub capacele de peste puiet (exista si opinia ca larva merge pe peretele median al fagurelui dar eu nu sint de acord cu aceasta parere, pentru ca eu singur am vazut o larva de molie iesind categoric de deasupra pietului si nu din peretele median). Albinele inlatura matasea lasata de aceste larve si puietul ramane descoperit. Albinele uneori ridica marginile celulelor afectate, dar nu mai recapacesc niciodata. Se pare ca puietul totusi iese din aceste celule. Dupa disparitia fatorilor generatori, dispare si puietul chel. S-a mai discutat pe tema asta pe forum. Concluzia: fara familii slabe si fara faguri vechi.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1430 : August 08, 2018, 08:09:25 p.m. »
Deci nu e un motiv de panica  :D. Din ce tin minte fagurele nu era vechi de loc - problema era acoperirea mica cu albine.
O sa mai vine albine si de pe rama scoasa si o sa se dezvolte mai bine.
Marginile erau ridicate - nu am facut o poza din profil sa se vada bine. Dar de remarcat am remarcat ca erau ridicate.

Si din nimfele descapacite iese ceva? Vor trai?

Online Closcutz

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 353
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1431 : August 08, 2018, 08:32:25 p.m. »
Eu ajut o manastire al carei preot apicultor a murit. Am vazut pe o rama dintr-o familie acelasi fenomen. Nu prea cred ca este provocat de gaselnita ci mai probabil din cauza faptului ca este o familie slaba care nu detine albine acoperitoare, claditoare, sunt probleme cu resursele si repartitia sarcinilor in stup...mai suspectez si varroa.

Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1432 : August 08, 2018, 08:43:00 p.m. »
Slaba este, lipsa de acoperire pe rama aia cel putin are - Varroa tocmai ce intru in ele cu 3 tratamente (de obicei au infestare mica cu varroa marea majoritate - dar am mai avut roi in anii trecuti pe 5 rame cu infestare varroa mare - peste stupi pe 20 de rame).
Adica raportat la numarul de albine - enorma (stiu sigur ca asa am avut unul anul trecut).

Offline bmdna

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 723
  • Piatra Neamt
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1433 : August 08, 2018, 09:24:17 p.m. »
Se pare ca totusi, chiar daca aceste albine nu sint acoperite, ele eclozioneaza intr-un final, dar nu stiu cat de viguroase vor fi si cat vor trai. Cum spuneam, daca se elimina cauzele, vor disparea si aceste albine necapacite. Nu am gasit nicaieri ca varroa ar putea avea legatura cu puietul necapacit si nu cred ca exista o legatura intre gradul de infestare a familiei cu varroa si acest fenomen. A nu se confunda cu VSH, ca aia e alta poveste. Oricum, aceasta este inca o dovada ca familiile slabe nu trebuie tinute in stupina.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6139
  • Sibiu - 1953
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1434 : August 09, 2018, 09:56:24 a.m. »
  Este un subiect tare controversat. Unii sustin ca este vorba de un instinct igienic al albinelor (VSH), dar eu ma indoiesc ca este vorba despre asa ceva, desi - am mai scris - ca practicarea unei perforatii in capacelele celulelor infestate cu Varroa este modul in care albinele asiatice Apis cerana se apara de parazit.
  Chiar anul asta un roi dat unui nepot s-a bazmeticit. Cu greu si cu mare intarziere a reusit sa isi faca o regina, dar intre timp s-a depopulat si avea multisor puiet de trantori si albine trantoritze care au mai ouat o perioada in paralel cu noua regina. Acuma am remarcat insa un numar foarte mare de celule cu pupele partial descoperite, deci necapacite complet. Nu cred nici ca este vorba despre larve de molii, ca celulele atacate de molii arata altfel. Eu zic ca este vorba de o lipsa de forta de munca, pentru ca familia este depopulata. Paduchi iar nu cred sa aiba, deoarece a fost un roi natural si nepotul i-a facut si un tratament cu Varachet in lipsa puietului (sper ca l-a facut corect).

  Un articol interesant in care se vorbeste si de VSH dar si de celule mici este aici:

   https://resistantbees.com/falle_e.html

  Nu pot lua de bun tot ce se spune acolo, dar unele idei sunt noi pentru mine. De ex sa spune ca hormonul juvenil care este mare in larve in momentul capacirii, ar fi factorul pe care Varroa il sesizeaza si asa intra in celule. La Apis cerana hormonul juvenil creste in perioada capacirii dar la puietul de trantori si la aceasta specie Varroa paraziteaza numai celulele de trantori. Se mai sustine ca acelasi hormon declanseaza la Varroa depunerea de oua. Varietati de alvine rezistente la Varroa ar avea o concentratie mai scazuta a acestui hormon in hemolimfa si femela de varroa, desi paraziteaza prepupa si apoi pupa, nu depune nici un ou in celula. De asemenea se incearca astfel sa se explice de ce in celule cu mai multe femele de Varroa nu se gasesc pui de Varroa sau se gasesc putini. Se presupune ca hormonul juvenil isi scade concentratia in hemolimfa larvei capacite, in conditiile in care mai multi paraziti sug din aceasta si de aceea la Varroa nu se mai declanseaza ovulatia.

  Uite un fragment din concluziile articolului (in traducerea Google):
 "Sa scris mai devreme în anii 1980 că cercetătorii au reușit să demonstreze că reproducerea acarianului se bazează pe starea fiziologică a larvelor infectate cu albine de albine din interiorul unei celule de albine.
  Astfel, titrul hormonului juvenil din sângele prepupa de albine dictează dacă acarianul feminin inițiază ouarea după prima masă de sânge. În melcul vestic de vest, A. mellifera, sângele larvelor de drone și lucrător are un titru de hormon juvenil relativ ridicat în momentul în care celula larvei în curs de dezvoltare este acoperită. În albina de albine Esern, A. cerana, larva lucrătorului are un titru de hormon relativ scăzut în sânge la perioada de acoperire a celulelor, care este, de asemenea, perioada pentru intrarea acarianului în celulă. Din moment ce prepupa drone a A. cerana, cu toate acestea, are cel mai mare nivel de hormon de sânge în această perioadă, acarianul o selectează ca gazdă.
  Acum, deoarece albinele noastre europene sunt în cea mai mare parte fundamentate artificial, reducând fundația la echivalentul de mărime pentru A. cerana și, de asemenea, dimensiunea originală a raselor ferice europene de albine, acest pas reduce drastic pe acarieni de la intrarea și reproducerea în domesticirea noastră celulele muncitoare europene de albine, la fel ca și celulele lucrătorilor A. cerana.
  Și mai presus de toate, nivelul de JGH la bebelușii de albine va fi redus prin sugerea de sânge a atâtor acarieni, astfel încât acarienii Varroa nu mai sunt stimulați să depună ouă.
  Întrebarea care rămâne:
De ce mai mulți acarieni Varroa intră în aceeași celulă cu pene, deși este clar că nu se pot multiplica acolo?
Așa că trebuie să cercetăm mai departe."
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1435 : August 09, 2018, 04:01:41 p.m. »
Interesant articolul. Traducerea google  :offtopic:
Intelegi ceva - dar e praf la fraze lungi.

Multi varroa - eu de obicei tin varroa din scurt . Chiar si 400 de paraziti cazuti (maximul la mine in stupina)  la 30.000 albine nu inseamna asa mult (~ 1%). Acolo in studiu din 6 celule analizate au foat 11 acarieni adulti si 9 pui.

La mine nu au gasit nimic la analize desi am dus preponderent puiet de trantor in speranta ca vor gasi varroa. Doctorul de acolo spunea ca varroa devine o problema cand afecteaza 30% din populatie.

In studiul de mai sus e mult peste 100%. (peste 200% chiar).

Offline bmdna

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 723
  • Piatra Neamt
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1436 : August 09, 2018, 04:15:48 p.m. »
Daca traducerea google ar fi buna, nu ar mai exista traducatori si interpreti umani. De fapt nici traducatorii umani nu sint mereu buni. Apicultura este un exemplu. Am vazut niste carti traduse din limbi straine in romana din care cu greu intelegi despre ce e vorba. Traducatorul nu trebuie sa stie numai limba, el trebuie sa stapaneasca si domeniul in care traduce, altfel... cel ce citeste traducerea intelege ce poate.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

Offline un OM

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 164
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1437 : August 10, 2018, 04:49:37 p.m. »
Problema lipsei de loc pentru uluc as rezolva-o prin adaugarea a 2 magazii 1/2 sau a unui cat intreg peste unul din stupii mai buni, as lua rame capacite din stupii blocati si as monta ulucele. Nu este nici cea mai mica problema daca stupul cu magazii are ulucul sus.

Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1438 : August 13, 2018, 03:22:11 p.m. »
Stupul cu albine negre la care am schimbat matca, cutia, ramele nu mai are albine negre (are deja 3-4 saptamani de cand am facut modificarile). In plus, am dat protofil si apivirol de vreo 3 ori.

Merge mai bine ca stupii care nu aveau nicio problema (in astea 3 saptamani a mai crescut cu 2 rame).
Cei facuti de putin timp (1 saptamana) inca mai au albine negre (mai putine dar mai sunt). Cel in care am lasat si matca veche are cele mai multe albine negre. Oua f. bine si nu m-am indurat sa o inlocuiesc - o sa ii dau protofil si apicomplex, rame noi - sa vedem daca isi revine. (din 4 stupi 3 sunt matci noi - unu a ramas cu matca veche).


Offline MOTANUL

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1434
Re: Stupina din Cernica
« Răspuns #1439 : August 22, 2018, 11:08:37 p.m. »
Am ramas surprins inca odata de eficienta matcilor obtinute prin transvazare. De obicei roii pe 2-3 rame abia pridideau cu puietul si de obicei erau ramele fara rezerve de miere.

Una din matcile din care am tras fiice culegea multa miere. Am ramas surprins sa vad ca si roii (indiferent ca aveau 2 sau 3 rame) au deja cuiburile blocate cu miere. Cel putin 2/3 din partea de sus sunt miere capacita.

Poza nu are legatura cu roii (e dintr-o familie mare) - am scos o rama cu puiet sa ajut sa creasca roii.

 

Sus