Jos

Autor Subiect: Acarapis woodi  (Citit de 11491 ori)

Offline francisc

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 54
  • Albina e cuminte cât ai minte.
Acarapis woodi
« : Ianuarie 21, 2013, 04:57:58 p.m. »
          Salutaretuturor!                                                                                                                                                                   Despre  Acarapis woodi am auzit prima data de la Dan Margarit . As vrea sa deschid  subiectul  despre acarianul traheal al albinei, deoarece am cautat informati despre el dar nu am gasit decat pe site-uri straine si pe Wikipedia  . Chiar nu exista la noi in tara sau nu reprezinta o importanta majora?               
Daca albina ar sti pentru cine face mierea, poate nu ar mai face-o asa de dulce.( Mihai Codreanu)

Offline padre

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 6
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #1 : Ianuarie 21, 2013, 07:58:28 p.m. »
Salut! Sunt Marius din Dambovita, in tangentele cu apicultorii mai in varsta nu am auzit asa ceva. sa dea d-zeu sa nu fie nimik.
 :D

Offline francisc

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 54
  • Albina e cuminte cât ai minte.
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #2 : Ianuarie 25, 2013, 04:01:41 p.m. »
 Dupa raspunsurile pe care le-am primit am inteles!  Nu exista la noi in tara si nu reprezinta o importanta majora.   :hippo: :nudie:             
« Ultima Modificare: Ianuarie 25, 2013, 04:08:56 p.m. de francisc »
Daca albina ar sti pentru cine face mierea, poate nu ar mai face-o asa de dulce.( Mihai Codreanu)

Offline Bătrânul

  • Veteran
  • ******
  • Mesaje postate: 2473
  • Sf. Gheorghe - CV, vesnic tinar
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #3 : Ianuarie 25, 2013, 04:12:04 p.m. »
Pentru noii nascuti toate bancurile sint noi .  :rotfl: :rotfl: BRAULOSA este cunoscuta si pentru acest lucru este bagat TAUFLUAVINATUL in tratamente!  :welcome:

Offline francisc

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 54
  • Albina e cuminte cât ai minte.
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #4 : Ianuarie 25, 2013, 04:59:02 p.m. »
Cu tot respectul  dar BRAULOSA si ACARAPIS WOODI nu-i acelasi lucru. ^:)^
Daca albina ar sti pentru cine face mierea, poate nu ar mai face-o asa de dulce.( Mihai Codreanu)

Offline Bătrânul

  • Veteran
  • ******
  • Mesaje postate: 2473
  • Sf. Gheorghe - CV, vesnic tinar
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #5 : Ianuarie 25, 2013, 06:12:31 p.m. »
vorbeai de acarianul traheii.... :uimit:

Offline francisc

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 54
  • Albina e cuminte cât ai minte.
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #6 : Ianuarie 25, 2013, 06:36:44 p.m. »
             Acarapis woodi este un acarian parazit intern al albinelor. Acarapis woodi trăiește și se reproduce în traheile albinelor. Larva, de asemenea se dzvoltă în trahei, timp de 2 – 3 săptămâni. Acarianul străpunge pereții cu ajutorul gnatosomei traheilor și se hrănește cu hemofila albinei. Acarienul este foarte mic, aproximativ 175 microni. Și pot fi văzut numai la un microscop, de aceea indentificarea acestuia e foarte dificilă.
            BRAULOSA(Braula caeca) are dimensiuni mici 1,5x0,9 mm. Paduchii adulti se fixeaza pe albine intre torace si abdomen, preferand matca dar se gasesc si pe trantori si pe albinele doici.Parazitul se hraneste cu hrana albinelor fara sa le produca leziuni.
Daca albina ar sti pentru cine face mierea, poate nu ar mai face-o asa de dulce.( Mihai Codreanu)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6033
  • Sibiu - 1953
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #7 : Ianuarie 26, 2013, 01:27:27 a.m. »
  E drept ca pe forum s-a discutat foarte putin despre acest parazit traheal. In literatura noastra de specialitate, mai veche, se spunea de o rezistenta a rasei noastre la acest parazit, incat nu erau semnalate imbolnaviri, desi la vecinii nostri se intalnesc. Eu ma indoiesc ca este chiar asa, si oricum mai cu seama in ultimii ani s-a adus in tara mult material biologic strain, cu sensibilitate dovedita fata de aceasta boala sau poate si cu o astfel de infestare. Stie cineva astfel de cazuri, de Acarapis woodi la noi?
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline sas angelica

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 150
  • Ocna Mures (vama seaca) - AB, 45 ani
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #8 : Ianuarie 26, 2013, 03:36:51 p.m. »
am descarcat-o de e scribd. mie mi s-a parut interesanta. :hi:
Carpe diem!

Offline comi

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 13
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #9 : Martie 11, 2013, 05:45:26 p.m. »
Tratamente folosite pt combaterea acarapis woodi sau tracheal mites(paduchele traheal)
-acid formic(toamna)
-apiguard(thymol)
-camfor
-menthol cristale(primavara si toamna -50gr de cristale tinute in stup sus pe rame intre 14-28 de zile cu reducerea urdinisului)
-folbex v a
-oil of wintergreen(methil salicicat cu formula chimica C8H8O5)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6033
  • Sibiu - 1953
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #10 : Ianuarie 05, 2014, 10:29:53 p.m. »
Repet ce am mai spus aici: desi se spune ca la noi nu exista aceasta boala, prin circulatia actuala de material biologic, eu nu cred ca suntem chiar asa imuni fata de acest parazit. De aceea ar fi bine sa il cunoastem mai bine.
  Acarapis Woodi este un acarian din familia Tarsonemidae si e un parazit specific albinei melifere.
 Are dimensiuni foarte mici, motiv pentru care este destul de greu de detectat. De fapt a fost descoperit doar in anul 1919 de Miss E. Harvay si a fost studiat de Dr J. Rennie, finantat de Mr. Wood, in cinstea caruia i s-a si dat particula de nume Woodi.
  La aceasta specie este un dimorfism sexual destul de pronuntat (diferenta anatomica dintre sexe). Femela este mai mare, cu dimensiuni medii de (80x120) microni, fata de mascul care are dimensiunile (85-116 µm x 57-85 µm). Masculul are picioare mai lungi si partea dorsala in 3 segmente, pe cand femela are 5 segmente. Ca adult la femela partea bucala are organe de intepat si de ros, de asemenea capacitatea de a suge pe cand la mascul acestea lipsesc. Si perisorii olfactivi aflati la extremitatile unor perechi de picioare difera la femele fata de masculi. Femelele au un ovar si un oviduct. Pentru deplasare utilizeaza in special perechile 2 si 3 de picioare. Culoarea la maturitate este galbui-maronie
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6033
  • Sibiu - 1953
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #11 : Ianuarie 06, 2014, 10:31:46 p.m. »
Ciclul evolutiv al parazitului
 Femela fecundata patrunde in traheia unei albine. Acolo, in 4-5 zile isi depune ponta care nu este mare, 5-6 (10) oua. Din acestea, dupa 4 zile ies larvele care la inceput au doar prima pereche de picioare si aparatul bucal cu care suge hemilimfa din peretele traheal, la fel ca si adultii. Dupa alte 6-7 zile intra in al doilea stadiu de larva cu 4 perechi de picioare. Durata de evolutie de la eclozare la adult este de 11-12 zile la masculi si 13-16 zile pentru femele. Fecundarea are loc tot in trahee iar in scurt timp femela fecundata poate iesi prin orificiul traheal si caut alta gazda, ciclul reluiandu-se. Durata de viata a unui acarian ca adult este de 15-20 de zile. O albina infestata poate avea in trahee pana la 100 de acarieni. Daca albina moare, acarienii mai pot trai in interiorul traheei 12-15 ore, dar apoi ies sa isi caute alta gazda, pentru a se hrani cu hemolimfa.
  Aceasta parazitoza este dependenta de foarte multi factori, astfel incat sunt zone cu infestare puternica si altele cu cazuri doar sporadice. Clima are un rol important. Deoarece parazitul se transmite prin contactul intre albine, perioadele ploioase in care albinele stau mult in stup, favorizeaza proliferarea bolii. Din contra, culesurile puternice, cand familiile sunt in extindere iar albinele au o durata de viata mai scurta, face ca boala sa se diminueze. Albinele afectate mor de regula in afara stupului si odata cu ele si parazitii pe care ii contin. Perioada de iarna este in schimb o perioada in care boala se intensifica. Atunci albinele traiesc o viata lunga, parazitii isi pot duce in stup ciclul pana la sfarsit iar efectele asupra albinelor se cumuleaza.  Si temperatura influenteaza evolutia parazitului. La o temperatura de 15 grade acesta este semiamortit, se misca incet, in timp ce 30-34 grade este o temperatura optima pentru el (adica perioadele in care familia creste puiet sunt favorabile inmultirii parazitului. De asemenea umezeala scazuta este neconvenabila pentru acarian iar o umiditate mare in stup ii este favorabila. Tinand cont de tot ce am spus deducem ca primavara este perioada cand boala se manifesta cel mai mult, familiile puternic infestate avand mortalitati mari, refacerea fiind greoaie sau imposibila.
  Din desenul urmator putem vedea si sistemul respirator la albine.
 
A- Cap; B- Torace; C- Abdomen.

1. Antene;
2, 3. Ocelli ochi simpli;
4. Ochi compuși;
5. Creier;
6, 9, 10. Cele trei segmente toracice.;
7. Artera dorsală;
8. Trahee (sistemul respirator);
11, 12. Aripi;
13. Stomac;
14. Inimă;
15. Ovare (sistemul reproducător);
16. intestine;
17. anus;
18. vagin;    19. Ganglionul abdominal;
20. Sistemul excretor (tuburile lui Malpighi);
21. pillow;
22. Gheare;
23. Tarsus;
24. Tibia;
25. Femur;
26. Trochanter;
27. fore-gut (crop, gizzard);
28. ganglionul toracic;
29. Coxa;
30. Glanda salivară;
31. Ganglion subesofagial;
32. Aparatul bucal
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6033
  • Sibiu - 1953
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #12 : Ianuarie 08, 2014, 02:17:42 a.m. »
 Despre sistemul respirator la albine
 Spre deosebire de animalele cu sange, albinele nu au un lichid care sa transporte oxigenul spre celule cum nu au nici plamani care sa transfere oxigenul la sange. Ele au un sistem de tuburi de diferite marimi care conduc aerul preluat din atmosfera pana la fiecare celula.
  Partile componente ale acestui sistem sunt: stigme, trahei scurte, trahei longitudinale, trahei transversale, ramificati traheale de diferite calibre si celule traheale terminale.
 - Stigmele sunt orificiile externe ale aparatului respirator. Sunt 10 perechi  asezate lateral simetric, 3 pe torace si 7 pe abdomen. Acul (aparatul vulnerant) are o pereche de stigme si alimentare proprie cu oxigen. Orificiul stigmei este (cum se vede in schita) inconjurat de o igrosare chitinoasa prevazuta cu peri cu rol de a filtra aerul si a impiedica intrarea de corpuri straina in trahee. Pentru boala provocata de parazitul traheal, aceasta portiune anatomica are mare importanta. Parazitul traheal are dificultati de a patrunde in trahee din cauza perisorilor si a intariturii chitinoase. De aceea el alege albinele foarte tinere, de 1-2 zile, la care partea chitinoasa este inca slaba si poate fi roasa de parazit. De asemenea firisoarele de par la albiele mai batrane devin mai rigide si impiedica intrarea. Inca nu s-a stabilit exact, dar se sugereaza ca precum Samson avea puterea in par, albina Carpatina are puterea in acesti perisori care probabil sunt mai asprii sau se ridigizeaza mai repede, astfel incat aceasta rasa este mai rezistenta la Acarapis Woodi. Altii spun ca este posibil ca si intaritura chitinoasa sa fie mai puternica sau chiar ca albinele tinere sa nu emita un miros care le face cunoscute pentru parazit. De fapt un mijloc de protectie contra acarianului este administrarea unor turte cu zahar si grasime de porc (!) care ar emite un miros care deruteaza acarianul si il impiedica sa gaseasca albinele-pui in perioada cand sunt vulnerabile. Daca nu pot intra in trahee, parazitii nu se pot hrani si nici sa se inmulteasca.
 La stigmele abdominale, ca in schita, atriumul este prevazut cu o supapa actionata de un muschi, incat poate sa se inchida. Stigmele toracice se deschid direct in exterior. Prima pereche de stigme se deschide intr-o excavatie a cuticulei, care permite parazitului sa se ascunda aici si sa nu poata fi indepartat de miscarile de curatire ale albinei. Se apreciaza ca femela fecundata petrece cam 24 de ore in exterior, pe albina, pana reuseste sa intre in trahee si acest detaliu anatomic al primelor orificii traheale toracice o ajuta sa se fereasca de incercarile de curatire ale albinei. Astfel doar aceasta prima pereche de trahee este parazitata de acarian, desi sporadic s-au gasit paraziti si in sacii aerieni sau chiar in abdomen.
  - Traheile sunt de mai multe feluri:
          - traheile scurte fac legatura dintre stigme si traheile longitudinale. Spre stigme au un sistem de inchidere care poate sa regleze patrunderea aerului. In aceste trahei se dezvolta parazitul.
          - traheile longitudinale preiau aerul de la traheile scurte. Spre deosebire de acestea care sunt 'ramforsate' cu o spirala chitinoasa care sa le mentina sectiunea de trecere, cele lobgitudinale nu au pe anumite portiuni aceste intarituri, astfel incat acolo se pot dilata mult, formand asanumitii saci aerieni. Sunt 15 saci aerieni dintre care 5 in cap, 7 in torace si 3 in abdomen. Este legatura intre sacii longitudinali inclusiv prin traheile transversale. Respiratia se realizeaza prin muschii abdominali care la dilatare absorb aer, apoi orificiile de intrare abdominale se inchid si la contractie aerul este presat prin sistemul de trahei in ceilalti saci aerieni si in tot corpul. Sacii aerieni au multiple roluri fiind si o rezerva de aer pentru cazul de eforturi mari cand aerul venit din exterior nu ajunge. De asemenea la zbor sacii sunt umpluti de aer marind forta portanta, altfel albina nu ar putea zbura. Iarna rezerva de aer din saci este folosita treptat reducand astfel miscarile de respiratie. De fapt la albine, in functie de efort, temperatura, umiditate, frecventa miscarilor de respiratie variaza de la 12 la 150/minut. In zbor stigmele sunt deschise si aerul patrunde liber. In repaus valvele stigmelor sunt aproape inchise si regleaza, comandate de sistemul nervos, schimbul de aer.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6033
  • Sibiu - 1953
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #13 : Ianuarie 09, 2014, 02:00:20 a.m. »
  Raspandirea bolii.
 Cum am spus, de la albina la albina parazitul se transmite prin contact si acesta este favorizat in perioadele de timp rau din sezonul activ sau in perioada de toamna tarzie- iarna.
 De la familie la famile parazitul se raspandeste prin albine ratacite, prin furtisag, prin manevre ale apicultorului de ajutorare a unor familii cu albina straina.
 Intre stupine se poate raspandi prin aceeasi ratacire a albinelor in special in pastoral, prin roi, prin cumparare de familii de albine sau roi la pachet. Nu stiu daca se poate raspandi si prin trantori.
 
   Semne clinice ale bolii
  Din pacate nu are simptome exacte si nici caracteristice doar acestei boli, adica fiecare simpton se poate intalni si la alte boli. De asemenea in functie de stadiul de infestare si simptomele se pot modifica.
  Dintre simptome amintim: albinele au un zbor mai lent iar in stadiu mai avansat nu mai pot zbura. Se vad albine tarandu-se in fata stupilor, unele se tarasc sau se deplaseaza prin sarituri, incearca sa se urce pe fire de iarba sau se strang in grupuri mici. Un alt simptom ar fi aripile in K, de care vorbea si Dan Margarit. Parazitul elimina toxine care pot paraliza muschii aripilor si acestea pot lua pozitii nefiresti, cu aripa mica perpendiculara pe corp sau cu aripile cazute, ca dizlocate. Pe timp de iarna, parazitarea mare poate determina dificultati in strangerea albinelor in ghem. Dificultatile de respirat le face sa consume mai repede rezervele biologice si cele de hrana. Albinele au abdomenul umflat si uneori fac diaree in stup. De asemenea dificultatile de respirat le pot determina sa paraseasca fagurii si sa se stranga intr-un colt al lazii, unde probabil curentii de aer sunt mai mari.

  Diagnosticarea
  Din cauza dimensiunilor mici, diagnosticarea nu este foarte simpla, mai cu seama daca infestarea nu este in stadiu avansat. Trebuie folosita o lupa mai puternica sau un microscop cu marirea de 10-60 de ori, dar cea mai favorabila marire este de 15-20 de ori. Trebuie sa ajungem la prima pereche de trahei. Pentru aceasta se poate lua o albina cu simptome de boala, eventual din cele care se tarasc in fata stupului. Este bine sa fie vie, caci am spus ca albinele moarte sunt parasite de acarian in urmatoarele ore. Cu mijloace speciale se poate si la albinele moarte sa se vada parazitii inca nematuri, ouale, excrementele sau afectiunile produse peretelui traheal. Albina aleasa o omoram, apoi ii inlaturam capul, iar cu o penseta si partea chitinoasa din capul toracelui, sa vedem traheile. In mod normal acestea sunt albe, translucide sau galbui. La o infestare mai slaba apar pe o trahee sau pe ambele portiuni cafenii, iar la infestare puternica traheea devine cafenie, portocalie sau chiar neagra. Cu cat infestarea este mai puternica se pot gasi paraziti mai departe de prima pereche de trahei, chiar in sacii aerieni toracici, aabdominali sau chiar din cap.
  Paraziti se pot gasi si pe corpul albinei, dar in acest caz sunt unele dificultati de identificare. Aceasta pentru ca albinele mai pot fi parazitate si de Acarapis dorsalis si Acarapis externus (acar -de la acarian si apis - albina). Sunt paduchi care traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduchii traheali (Acarapis woodi) sau se deosebesc foarte greu, incat unii spun ca sunt acelasi parazit dar care nu a putut intra in trahei. Acarapis externus se poate gasi pe portiunea membranoasa dintre cap si torace sau dintre torace si abdomen, iar Acarapis dorsalisse intalneste la baza aripilor sau intr-un canal dorsal.
  In poza linia rosie arata cum se poate sectiona toracele albinei pentru a verifica infestarea traheilor.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6033
  • Sibiu - 1953
Re: Acarapis woodi
« Răspuns #14 : Ianuarie 11, 2014, 02:54:05 a.m. »
  Tratamente
 Acaparioza sau 'boala insulei Wight' (unde a fost descoperita inainte de a se stabili cauza ei) nu este nici astazi raspandita uniform si este influentata cum am spus de clima, culesuri, rasele de albine etc. De ex in America s-a descoperit pentru prima data doar in 1984. Ba nemtii spun ca boala nu mai este chiar asa agresiva cum a fost cu ani in urma. de multe ori ea exista dar la o limita incat nu numai ca nu se vad simptome dar chiar este greu de detectat la analize. Totusi in legea lor despre bolile albinelor, la paragraful 14 se prevede ca daca se constata parazitul traheal la o familie sa se administreze tratament la toata stupina, iar daca autoritatea veterinara decide, sa se aplice obligatoriu la toate stupinile dintr-o anumita zona.
  Ca tratament Folbex VA si-a dovedit eficienta, dar din motive de posibila infestare a produselor stupului nemtii nu-l prea recomanda. El se prezinta ca benzi fumigene de Bromopropilat care se administreaza una pe familie la 7 zile si se repeta de 7-8 ori. Fumigatiile nu trebuie facute la temperaturi scazute cand albinele sunt in ghemm ca produc dezintegrarea ghemului.
  Tratamentele fumigene contra paduchelui Varroa au efecte si asupra parazitului traheal, insa, dupa cum ati vazut in cazul Folbex, un tratament complet se face cu repetare de 7-8 ori si se extinde pe aproape doua luni, astfel ca cel cu Varachet chiar aplicat de 3 ori nu este complet pentru boala traheala. Durata mare a tratamentului este pentru ca el ataca numai parazitii adulti. Larvele, datorita imobilitatii lor, nu prea sunt afectate iar ouale nici atat.
  Salicilatul de metil se poate administra in 3 tratamente la 10 zile distanta dar intr-un sistem de evaporare lenta. O temperatura externa optima pentru tratament este de 18-20 grade
  In general uleiurile aromatice au efect si contra acestui parazit.
  Mentolul cristale se da mai mult preventiv. Se administreaza 50 g pe un stup de doua corpuri, pus deasupra ramelor si se repeta de 3 ori la 3 saptamani. Temperatura sa fie de minim 18 grade si cea mai indicata sa fie de 27-29.
  Acidul formic se poate si el administra ca tratament, cum se foloseste si contra la Varroa si la Braula. Acesta - ca au fost recent pe forum discutii despre toxicitatea lui - era recomandat de Hristea sa se administreze in sirop 5-6 picaturi/litrul de sirop, in vederea revigorarii albinelor expuse bolilor. Tot el recomanda administrarea acidului formic la hranirile de completare, la 100 kg zahar 120 g acid formic 100% sau 140 g acid formic 85%.
  Uleiul mineral vaporizat se mentioneaza uneori ca tratament.

  Ca prevenire am mai vorbit de turtite ce contin grasime. Aici fac o corectura, se foloseste grasime vegatala (margarina) nu animala. Aceasta se amesteca cu zahar granulat. Se administraza o turtita de 100 grame deasupra ramelor cu puiet si are rolul de a deruta femelele de acarian, care nu mai recunosc albinele tinere si astfel nu mai reusesc sa patrunda in traheile lor. Turtitele se aplica toamna si primavara devreme si fara alte tratamente se spune ca reuseste sa mentina infestarea sub 10%.

  Ale masuri de prevenire a bolii ar fi dupa unii folosirea fagurilor cu celule mici. Se presupune ca albinele mici au si orificiul traheal mai mic si paduchele nu mai reuseste sa intre in el.  De asemenea importul de material genetic, rase noi, roi la pachet, matci cu albine insotitoare pot fi cauze ale raspandirii bolii. Am gasit ca parazitul se poate intalni si in traheile trantorilor si chiar ale matcii.

  In poza parazitii in trahee
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

 

Sus