albine moarte la urdinis.

[stefan1]

  Am spus ce am spus pe baza datelor pe care le-ai furnizat. Ai spus ca mai avea 200 g de turta si 100 g de miere. Daca este asa, imi mentin parerea ca a murit de foame. Aia nu-i rezerva de miere. 100 g de miere (daca informatia este exacta) inseamna ca ceva miere a ramas mai la o margine unde nu a ajuns bine ghemul. Asta inseamna ca pe unul sau mai multe intervale nu mai era deloc miere si ghemul a putut sa se divizeze prin moartea albinelor de pe un interval. Informatia daca a avut sau nu puiet, iarasi era importanta. Daca avea puiet, putea muri si cu multa miere in el, daca aceasta era la marginea ramelor, departe de puiet. Si faptul ca urdinisul a fost infundat poate fi cauza mortii. Albinele se streseaza in special cand temperatura de afara este de zbor. Dar in cazuri de acestea apare diaree in stup, ceea ce zici ca nu a fost. Daca stupul e cu fund fix aparea asfixia, dar aici nu e cazul. Daca consumul de miere a fost evident mai mare decat la alte familii, e posibil sa nu fi fost bine etansat sus. Mai pot fi si alte cauze cum ar fi paduchii, caz in care albinele nu formeaza ghemul normal si mor de frig.

[Vasile Rob]

Buna ziua,
       Va multumesc pentru straduinta de a-mi dezlega misterul. Ma gandesc ca, totusi, d-l Stefan 1 are dreptate cand spune ca or fi murit stresate. La ,,experienta" mea nu stiam ca se streseaza daca au mancare putina. Eu credeam ca trebuie sa fi mancat tot ce aveau ca apoi sa moara de foame. Iar ma gandesc ca stresul putea sa vina de la faptul ca urdinisul era blocat si ele nu aveau posibilitatea sa iasa sa se curete...
      D-lui Gheghe ii spun ca nu am asimilat sistemul nervos al unei insecte cu cel al unui om ! Din nestiinta, bineinteles. Si asa dupa cum se vede din ceea ce am postat nu am emis nici un verdict si aceasta pentru ca nu am experienta, eu doar am facut apel pentru a ma lamuri si a invata pentru viitor cum trebuie sa procedez.
     Am raspuns la o intrebare mai sus si am spus ca toate albinele erau pe funcdul stupului. Iar acum va spun ca nu au avut puiet si ca au iernat pe 5 rame.
     Cum aratau albinele moarte ?! Erau intregi nu aveau abdomenul umflat, nu erau urme de diaree, dupa cum am mai spus. Nu stiu ce altceva ati dori sa stiti.

[Carciog Eugen]

                           Pentru Stefan 1. Acea diferenta de temperatura nu este de la mine ci din literatura de specialitate, a citat cineva un site cu un studiu pentru termopane.  Punctul de roua este o concentratie, nu temperatura, si este concentratia la care atmosfera, intr-un fel, nu mai suporta vapori si acestia condenseaza. Ca ei depind de umiditatea de afara, si temperatura asta-i altceva. Atit timp cit nu patrunde in stup un curent de aer rece, evacuarea vaporilor de apa (deci nu a condensului) se va face pe urdinis, la sistemul clopot. Cu timpul in clopot se formeaza un microclimat cu mentinerea unei temperaturi la pereti. La sistemul cu ventilatie tot timpul albinele vor consuma mai mult pentru a suplini caldura cu care aerul cald iese pe sus, (aerul evacuat contine o cantitate de caldura).

[pistol28]

PUNCTUL DE ROUA  (temperatura punctului de roua)
= reprezintă temperatura la care trebuie răcit amestecul pentru ca vaporii să devină saturanți și deci să înceapă să se condenseze,

= Temperatura peretilor stupului pentru a se produce condens.


Temperatura punctului de roua arata cantitatea de vapori din aer,
cand Temperatura punctului de roua este egala cu temperatura aerului rezulta umiditate 100%, (cand este ceata , ploaie, burnita.........).

[gheghe]

    Din examinarea resturilor de pe fundul stupului puteti trage diverse concluzii care va apropie de cauza mortii familiei:cristale de miere 'zaharisita' pe fundul stupului poate presupune in cazul stupului cu fund 'gol'o ventilatie prea mare -mai ales daca sunteti intr-o zona de curenti de aer.Mierea cristalizata in procent mare in lipsa apei nu poate fi valorificata.Albina moarta cu trompa scoasa si cu abdomenul tras-supt-presupune lipsa hranei.Matca ati gasit-o printre albine?,daca nu este un motiv de consum exagerat de miere.Depinde si ce albina a intrat in iarna ,cat de uzata a fost.Daca sunt excremente de soareci ,albine decapitate , faguri rosi ,normal ca au fost soareci si este un motiv...In alta ordine ,am sesizat ironia.Este adevarat ca am fost putin iritat de ideea ca ati tratat cu nonsalanta lipsa evidenta a rezervelor desi cred ca sunteti un bun apicultor.Daca v-am suparat imi cer scuze.

[stefan1]

                           Pentru Stefan 1. Acea diferenta de temperatura nu este de la mine ci din literatura de specialitate, a citat cineva un site cu un studiu pentru termopane.  Punctul de roua este o concentratie, nu temperatura, si este concentratia la care atmosfera, intr-un fel, nu mai suporta vapori si acestia condenseaza. Ca ei depind de umiditatea de afara, si temperatura asta-i altceva. Atit timp cit nu patrunde in stup un curent de aer rece, evacuarea vaporilor de apa (deci nu a condensului) se va face pe urdinis, la sistemul clopot. Cu timpul in clopot se formeaza un microclimat cu mentinerea unei temperaturi la pereti. La sistemul cu ventilatie tot timpul albinele vor consuma mai mult pentru a suplini caldura cu care aerul cald iese pe sus, (aerul evacuat contine o cantitate de caldura).

  Din pacate trebuie sa te contrazic: punctul de roua este o temperatura si anume temperatura la care un amestec de aer si vapori (sa zic un metru cub de aer care contine 10 grame de apa sub forma de vapori) devine saturat, sau la care concentratia relativa ajunge la 100% (ca sa-l legam si de concentratie).
  S-a mai dat aici un tabel cu punctul de roua pentru amestecuri de aer si vapori la diferite temperaturi:
  http://sincom.ro/informatii-utile/despre-condens/
 
  Acele 10 grade diferenta intre temperatura ambientala si cea a peretilor la care apare condens la care faci mereu referire), este de fapt o constatare empirica, valabila in buna parte pentru conditiile obijnuite din apartamente, dar nu pentru un stup.
  Sa ma explic:
  Umiditatea relativa optima a aerului in camere se considera cea de 40-60%, admitindu-se si plaja de 30-60%. Sa definesc si umiditatea relativa: este raportul dintre cantitatea de apa continuta de un volum de aer (la temperatura si presiune date) si cantitatea maxima de apa (sub forma de vapori) pe care acel volum o poate inmagazina, la respectiva temperatura si presiune. Din tabelul din link-ul de mai sus, putem lua un caz concret: Sa spunem ca in apartament avem 20 grade si o umiditate a aerului de 50%. In acest caz, punctul de condens este 9,3 grade (marcat si in tabel), deci 20-9,3=10,7 grade (diferenta dintre temperatura aerului si cea a peretilor pentru a aparea condens).  Daca in apartament ar fi 18 grde si umiditate optima de 50%, din tabel rezulta un punct de condens de 7,4 grade. 18-7,4=10,6 grade. La 16 grade in apartament, punctul de roua este de 5,6 (la aceeasi umiditate relativa de 50%). 16-5,6=10,4 grade.
  Aceste aproximativ 10 grade diferenta, la care faci referinta nu se mai respecta daca umiditatea relativa a aerului din apartament este de exemplu 80% (am pus un vas cu apa pe calorifer sau suntem in bucatarie). Tot din tabel, la 20 grade temperatura aerului si o umiditate relativa de 80%, punctul de roua (sau de condens) este 16,4 grade. 20-16,4=3,6grade, mult mai mic decat 10 grade la care faceai referinta.
  In stup umezeala aerului este mult mai mare decat in apartament (ghemul elimina cam 5 l de apa pe parcursul iernii, din procesarea mierii. De vazut ca la zero grade, un mertu cub de aer poate contine maxim 4,8 grame de apa sub forma de vapori). Si aerul introdus in stup are o umiditate relativa mai mare (intre 60 si 90% sau chiar mai mult (vezi dintr-un buletin meteo)).De aici rezulta ca in stup trebuie introdus mult aer ca sa poata prelua acea umezeala eliminata de ghem, si nu cat mai putin, cum ai spus in multe randuri. E adevarat ca prin aceast aer ghemul se raceste si de aceea trebuie sa bagam aer cat trebuie dar nu exagerat de mult. Acest echilibru dintre prea mult si prea putin se gaseste prin practica.
  De aceea ma feresc sa dau multe recomandari despre modul de iernare, caci conditiile concrete difera foarte mult de la locatie la locatie. In unele locuri umiditatea aerului este mai mare, in altele bat vanturi mai puternice care face ca in stupi sa intre mai mult aer, in unele stupine bate soarele in lazi, incalzind si aerul interior, situatie in care il face sa poata absorbi mai multa umezeala din stup etc.

[Carciog Eugen]

                       Stefan 1. M-ai contrazis in anumite circumstante si ai aprobat altele. Discutia cred ca este constructiva per ansamblu, si nu vreau sa intru in nici o polemica, vreau ca din ce spune fiecare sa invat si eu cite ceva. Totusi cred ca si eu spun in ansamblu cam acelasi lucru dar neavind experienta apicola le explic la modul general. Bineinteles ca punctul de roua depinde de temperatura dar si de presiunea atmosferica, dar in esenta este vorba de presiunea partiala la care un surplus de vapori se va depune ca lichid. Aerul nu poate suporta o concentratie de vapori peste presiunea partiala corespunzatoare temperaturii ambiante, raportata la nivelul presiunii ( depresiunii atmosferice in cazul unui front de depresiune atmosferica). Am avut intentia sa avertizez ca mediul din stup trebuie sa fie judecat din mai multe puncte de vedere, raportat la conditiile climaterice specifice fiecarei ierni, pentru ca din ce am citit, se judeca problema fara sa se inteleaga notiuni elementare, pentu unii,dar fiecare avem o meserie, si nici o meserie nu poate supravietui fara celelalte. Fiecare avem de invatat de la ceilalti, cum imi place sa imi spun mie, orice nebun are din cind in cind o sclipire de geniu. De aceea iau in seama si cea mai puerila idee, caci nu stiu niciodata ce se ascunde in spatele ei. Oricum discutia cred ca a atins aspectele principale necesare unei judecati pertinente pentru fiecare apicultor in parte functie de zona, an, dotare, si capacitate de intelegere a fiecaruia. Ma bucur ca discutia a fost destul de urmarita si poate a fost de ajutor. Cred ca e deajuns. Daca se considera ca merita dicutat subiectul voi incerca sa mai intervin, altfel voi incerca sa imi fac o cit de mica experienta apicola si apoi sa imi dau cu parerea, desi si eu am o virsta si cum adie moartea printre crini nu stim ce va fi. Oricum imi este tare drag de roiul meu si stau ca un copil mic si ma uit la ele.
                                                                                                                                             Doamne ajuta!

[stefan1]

  Si eu zic ca discutiile au fost constructive si contrazicerile nu trebuie sa fie motive de suparare, ca asa mai incercam sa ne lamurim aceste fenomene complicate ce se intampla iarna in stup. Pacat ca timpul de discutii este limitat si va fi si mai scurt, ca primavara bate la usa.

[pistol28]

http://www.agnet.org/library.php?func=view&id=20110913145638&type_id=5

Foarte interesanta "Figure 4 Temperature in and Out of the Hive Box"


si Figure 3

[pistol28]

http://www.apiservices.com/articles/us/solar_heating.htm

Interesant

[Carciog Eugen]

                             Domnule Stefan 1 am incercat sa explic fenomenul pe cit posibil pe intelesul tuturor, mai ales pentru cei fara studii de specialitate, lucru foarte greu, iar termenii de specialitate am incercat sa fie cit mai la general si sa poata fi aprofundati din referate de pe net de catre oricine. Interesul este ca pentru cei mai multi intelegerea fenomenului sa fie cit mai facila. As fi multumit ca pentru o parte din cei cu nelamuriri discutia sa fie de ajutor. Daca sint intrebari, nu va sfiiti, oricit de puerile credeti ca sint, vom incerca sa  le lamurim, dar mai ales sa consemneze fiecare schimbarile produse dupa modificarea conditiilor de iernat. De fapt acesta ar fi cel mai mare cistig! Si ce cistig!
                                                                                                                         Dumnezeu sa ne lumineze mintile!