Jos

Autor Subiect: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola  (Citit de 31749 ori)

Offline cristian87

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 638
  • medias +1972
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #30 : Martie 10, 2012, 11:03:03 p.m. »
"Ma tem ca nu inteleg cateva lucruri, probabil lipsa de expereinta.
In primul rand nu pot raporta infloritul fanaetei (nici macar definita ei in zona mea) la cel al rapitei si salcamului. 
In al doilea rand, cele doua culturi sunt foarte importante si cred nu numai in planurile mele de productie deci daca aceste plante sunt prin zona si eu indeplinesc (si) cu ajutorul lor la culesul anual acel minim 12/13 kg atunci mila lui Dumnezeu este ok pentru mine la stationar si ea pare a fi suficienta pentru multi dintre cei care practica se pare cu success acest tip de exploatare.
In final, exploatata traditional albina romaneasca desigur inplineste un potential de dezvoltare suficient de mare sa-mi ridice mie parul in cap cand aud recordurile apicultorilor la salcam si chiar la rapita. "

Nu prea ai facut mare branza daca te bazezi pe rapita in stationar. Rotatia culturilor cere sa schimbi destul de des utilitatea terenului. Deci anul asta ai si doi- trei nu . Plus ca trebuie sa ai familii puternice ca sa extragi la rapita , caci vad ca asta te preocupa in primul rand- sa scoti miere.
Pe urma salcamul tine doua- trei saptamani in zonele colinare unde cei de fata infloresc mai repede iar cei de dos mai tarziu. La campie nu stiu cat dureaza culesul.
De la salcam la floarea soarelui e cale lunga si ce ai extras trebuie sa dai in mare parte inapoi ca sa ai cu ce culege o eventuala floarea soarelui, care iarasi depinde daca a semanat cineva in raza de zbor economic a albinelor tale si nu e soi autofertil ..Da si recordurile sunt ale unor profesionist care traiesc din apicultura si pentru apicultura .Pentru amatori imparte cam la trei  sau la patru cifrele care te-au incitat.
Nu prea vad cum poate cineva face stationar intr-o zona de campie cu agricultura intensiva pentru ca are foarte mari perioade fara cules de intretinere..
Dar mult succes.
Daca vrei sa te apuci de apicultura incepand cu calcule de rentabilitate  cu exploatare traditionala sau nu ,   cu potential de devoltare nu iti dau multe sanse. Si nu numai cu albinele , cu orice alta fiinta vie .La zootehnie nu e ca la fabrici si uzine .Nu poti face grafice cu rentabilitatea si cresterea productivitatii, cu design si marketing, ca vine un prieten cu o draguta de loca ,sau o seceta sau un insecticid sau un furtisag sau  o iarna ca aceasta si ca cea de anul trecut peste tine si iti rastoarna tot planul cincinal si se duce pe apa sambetei investitia ta.
« Ultima Modificare: Martie 10, 2012, 11:23:19 p.m. de cristian87 »
zâmbeşte-mîine poate fi mai rău

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #31 : Martie 10, 2012, 11:56:09 p.m. »
, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.
Foarte adevarat si foarte frumos spus.

Deci suntem cu totii de acord ca atunci cand vedem afara albinele din stupul observator sa ridicam similar temperatura in hala stupilor invitand si celelalte familii la zbor in caldura si in ce altceva le mai da soarele.  Bineinteles facem acest lucru intrucat zborul de curatire este esential dezvoltarii familiilor inainte de culesul de rapita si salcam.   
Datelor unor simpli senzori de caldura plasati in stupii de afara coroborate cu comportamentului albinelor din perioada zborurilor de curatire ne furnizeaza in numai cativa ani toate informatiile necesare managementului mediului de pastrare a stupilor in viitor. 
(Putem atunci renunta si la stupii observatori care foarte probabil se vor fi degradat oricum din cauza ploilor, zapezilor si soarelui.  Nu stiu cum sunteti voi insa eu oricum nu m-as uita cu ochi buni la o cutie care imi condamna la moarte un 5-10% din familii in fiecare an.) 
Iata o provocare pentru tinerii cu inclinatii technice (care presupun sunt destui pe acest forum): pentru a nu ne intrerupe propriile bai de soare primavara (esentiala vitamina D, etc.) bagand si scotand stecherul din priza automatizam totul controland temperatura prin intermediul unui termostat plasat intr-o imitatie de stup classic (ajustat bineinteles cu variabile precum caldura generata de o familie medie, etc.) conectat sursa de c aldura din mediul in care sunt adapostiti stupii.  La cat de ieftine au ajuns toate in ziua de astazi probabil le poti face cu pretul unei familii bine dezvoltate. 
Multumesc pentru contributie.

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #32 : Martie 11, 2012, 02:02:44 a.m. »
Nu prea ai facut mare branza daca te bazezi pe rapita in stationar. Rotatia culturilor cere sa schimbi destul de des utilitatea terenului. Deci anul asta ai si doi- trei nu . Plus ca trebuie sa ai familii puternice ca sa extragi la rapita , caci vad ca asta te preocupa in primul rand- sa scoti miere.
Pe urma salcamul tine doua- trei saptamani in zonele colinare unde cei de fata infloresc mai repede iar cei de dos mai tarziu. La campie nu stiu cat dureaza culesul.
De la salcam la floarea soarelui e cale lunga si ce ai extras trebuie sa dai in mare parte inapoi ca sa ai cu ce culege o eventuala floarea soarelui, care iarasi depinde daca a semanat cineva in raza de zbor economic a albinelor tale si nu e soi autofertil ..Da si recordurile sunt ale unor profesionist care traiesc din apicultura si pentru apicultura .Pentru amatori imparte cam la trei  sau la patru cifrele care te-au incitat.
Nu prea vad cum poate cineva face stationar intr-o zona de campie cu agricultura intensiva pentru ca are foarte mari perioade fara cules de intretinere..
Dar mult succes.
Daca vrei sa te apuci de apicultura incepand cu calcule de rentabilitate  cu exploatare traditionala sau nu ,   cu potential de devoltare nu iti dau multe sanse. Si nu numai cu albinele , cu orice alta fiinta vie .La zootehnie nu e ca la fabrici si uzine .Nu poti face grafice cu rentabilitatea si cresterea productivitatii, cu design si marketing, ca vine un prieten cu o draguta de loca ,sau o seceta sau un insecticid sau un furtisag sau  o iarna ca aceasta si ca cea de anul trecut peste tine si iti rastoarna tot planul cincinal si se duce pe apa sambetei investitia ta.

Am incercat sa nu dau impresia ca ma bazez numai pe rapita in stationar si cred ca am reusit sa fac acest lucru.   O descriere a zonei am facut-o in primul paragraf din topic insa cu atata ‚pololghie’ in acest topic nu te condman ca esti confuz. 
Am specificat la un moment dat ca ca sper sa am cateodata surprize foarte placute la rapita (deci cules peste medie) gandind-ma ca din cand in cand se va nimerii (cum a fost anul trecut ) sa am practic peste drum undeva la 10/15 hectare.  Ca au sa mute agronomii nostri rapita prin jur este logic si nu ma deranjeaza caci satul nostru este dezvoltat mai mult de-a lungul drumului deci intr-un fel sau altul daca ei planteaza in perimetru ajunge ea albina si la rapita.  Asteptari relativ modeste la rapita ar fi mai degraba legate de instabilitatea conditiilor meteo generale primavara care par a fi o problema demna de considerat.  Atunci insa cand rapita va fi in zona de zbor si vremea o va permite o sa obtin si eu miere si inca cu familii puternice caci nu stiu sa fi sugerat ca as vrea sa lucrez cu altfel de familii.
Contextul in care am mentionat performantele profesionistilor nu are nici o legatura cu asteptarile mele si in afara unei obraznice vecine ochelariste nimic altceva nu ma incitat recent.  Pretentiile minime am mentionat sunt in jur de 12/13kg pe familie la capacitate maxima (deci cu un extra 25% stupi ajutatori) si cred ca sunt realiste cifrele.  Cel putin unul dintre apicultorii din zona obtine se pare o medie de 18-2o kg pe stup si cred ca este media sa pe toti stupii.   In plus, chiar astazi am vorbit (aranjandu-mi sezonul de practica  :D ) cu un amic apicultor are a petrecut niscai timp pe la mine facand schimb de experienta in pomicultura care deasemenea mi-a confirmat ca zona are potential deci... mergem mai departe caci se pare albinele isi fac culesul de intretinere din celelelate plante/parcele mentionate initial.     
Te rog sa ma ierti insa ultimul si naivul tau paragraf nu am sa-l onorez decat atat cat sa-ti spun ce cele mentionate de tine se numesc variabile si sunt luate toate in considerare in orice plan de afaceri fie el asternut pe hartie folosind cuvinte sofisticate si grafice impresionante sau doar gandit ori cel mult mazgalit cu creionul chimic de laptareasa din coltul pietei.
Multumesc pentru contributii si incurajari!

Offline johnysibiu

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 490
  • Albinele - cel mai frumos dar oferit de Dumnezeu
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #33 : Martie 11, 2012, 09:05:21 a.m. »
La inceput de drum....Sa ai in minte tot timpul faptul ca hazardul are o pondere foarte mare in apicultura. Trebuie sa ai credinta in Dumnezeusi in faptul ca planurile tale coincid cu ale Lui.Succes!

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #34 : Martie 11, 2012, 12:23:42 p.m. »
Daca vrei sa prinzi rapita si salcamul trebuie sa ai zboruri de curatire in februarie ca sa poti sa te apuci sa stimulezi familiile.

 Fara curatire matca nu  va incepe ponta si nici nu vei putea face stimulare astfel incat familia sa atinga dezvoltare satisfacatoare la sfarsitul lui aprilie (rapita si inceputul salcamului).

Am experimentat iernarea in adapost in mai multe variante, iernarea sub cerul liber este suverana, albina este dependenta de soare si de tot ce vine din el.

Daca si alti apicultori cu experienta/e similara sunt de acord ca familiile ce nu au avut zbor de curatare ( :P ) in februarie (vs. prima ocazie in martie) nu pot incepe a ponta si ca acest lucru semnificativ afecteaza culesul de rapita si salcam atunci se pare ca la ses iernarea si pe intrega luna februarie in beci trebuie reevaluata . 
Pana cand insa primim macar inca o confirmare doua poate va pronuntati vizavi de posibilitatea iernarii stupilor in beciuri in zonele cu altitudine ridicata unde presupun dezvoltarea florei implicit activitatea albinei este intarziata.  In aceste zone credeti ca este posibil sa iernam albinele intr-un beci de unde sa le scoatem dupa ziua martisorului sa spunem?  Depindem si acolo de astfel de culturi timpurii sau alte elemente care fac imperativ zborul de curatire undeva in februarie in loc de inceputul lunii martie?
Deasemenea, in cazul altor solutii de depozitare a stupilor (magazii/hale, adaposturi cu stupii incorporati) credeti ca daca problema stimularii iesiri la zbor cand afara sunt peste opt/zece grade este rezolvata mai raman alti factori care impiedica astfel de iernari? 

In fine, iernarea sub cerul liber este suverana pentru ca: ati experimentat iernarea in adaposturi in mai multe variante si... nu a mers la dumneavoastra?!

Poate recicland rezultate din experimentele dumneavoastra reusim sa ajungem mai repede la o solutie ce ar duce la micsorarea consumul de hrana iarna si al pericolului infometarii la famiilile slabe si nu numai, la simplificara operatiunilor de intretinere si iernare, etc.  Impartasiti-ne va rog ce anume a contribuit la descurajarea dumneavoastra:
-   Nu ati reusit sa stimulati iesirea la zbor cand afara au fost peste zece grade?
-   Nu ati reusit sa aigurati media de 5 grade cheltuind fie prea mult incalzind sau nu ati reusit sa coborati suficient temperatura uzand astfel albina
-   Au fost albinele afectatea de concentratii mari de dioxid de carbon datorate unei sistem de ventilatie imperfect?
-   Daunatorii, zgomotul sau inabilitatea de a asigura un intuneric total au stresat coloniile?
-   Umiditatea necontrolata (combinata cu o temperatura peste media citata) a dus la dezvoltarea prematura sau/si necontrolata a puietului?
Poate ne ajutati deci si cu alte raspunsuri sau argumente caci eu personal nu sunt inca convins de suveranitatea iernarii sub cerul liber si de dependenta albinei de soarele de iarna & Co. indiferent cat de foarte adevarat si foarte frumos spuneti aceste lucruri. 

Inca nu sunt sigur ca sunt avantajat de faptul ca (netrecand  inca prin etapele de formare ca apicultor care se pare  accepta fara echivoc adevarauri "stabilite" precum iernarea sub cerul liber) am libertatea sa consider alte alternative decat cele classice.   Dupa cat de putin putin interes – tradus printr-o participare constructiva – prezinta conceptul acesta ma simt mai degraba ca un ciudat in mijlocul multimii insa nu cred ca pot fi infirmate cu usurinta avantajele iernatului in incaperi cu clima controlata.  Nu cred ca fara eficientizare maxima producatorii mici si mijlocii vor mai reusi multa vreme sa impiedice degenerarea incasarilor ce va transforma pasiunea lor dintr-un hobby generator de venituri  in unul care va consuma resurse materiale.
Jucatorii de talie mare precum cei care aruncau in viteza cu turte pe miile de stupi strivind albinute (care insa exploatau insa foarte eficient stupina) si importuri din tarile cu mana de lucru ieftina precum China vor sufoca si piata noastra eventual degradand preturile, demontand in cele din urma sistemele de productie classice.
Am vazut cu totii acest lucru cred intamplandu-se peste tot in jurul nostru in multe alte domenii de activitate.  Mai recent, in industria producatorilor de material saditor profesionisti care nu au adoptat concepte si technici noi precum irigarea prin picurare, fertirigare, productia la container, programe IPM (Integrated Pest Management) si orice alta technologie ce mareste productivitatea sunt in agonie si vor fi coplesiti in curand de importuri.  Sigur, mierea organica/romaneasca bla, bla bla, va ramane intodeuna o nisa dar ea va fi din ce in ce mai mica, insuficienta pentru noi toti. 
Nu va lasati intimidati de scala la care propun (ar fi desigur mai profitabila) implementarea iernari in medii controlate si nici de aparenta complexitate a technologiei implicate in acest proces.  Pentru multi dintre noi sistemul de ventilatie poate inseamna ciobitura din geamul beciului, cel de incalzire... pamantul de pe fundul beciului, iar termostatul desigur poate fi inlocuit de un termometru de doi lei sau,  pentru cei ce si-au trait viata in natura si printre albine, o simpla privire prin fereastra deschisa.  Si-apoi om putea si noi deschide o usa sau fereastra, baga in priza o aeroterma ca doar nu-i bai daca facem ceeace mosu nostru nu a gandit sau nu a putut face.  Cat lasam usa deschisa sau aeroterma pornita?  Cate grade, cate minute, cate multe altele sunt sigur multi sau intrebat independent cand au gandit sau chiar implementat asa ceva.  Eu va propuneam sa facem acest lucru colectiv; contopind experienta tuturor si socratic investigand am ajunge fara doar si poate la formule care vor pemite macar unora dintre noi sa culeaga cateva dintre roadele iernarii stupilor in adaposturi. 
Sanatate si albina,
Gerula       

Offline antiopa din ardeal

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 572
  • Mures
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #35 : Martie 11, 2012, 01:16:15 p.m. »
  Nu rezist sa nu-mi bag putin "nasucul" in discutie. De parerile mele sa tineti cont in masura in care recunosc si nu ascund ca pierderile peste iarna din stupina mea depasesc limita pierderilor considerate normale (10%). Si eu practic stuparitul stationar.
 Pasiunea pentru albine merge in general impreuna cu pasiunile pentru vanatoare si pescuit. Dar asta in principal pentru ca si multi pasionati de pomicultura imbratiseaza aceasta frumoasa indeletnicire de crestere a albinelor. Desi nu am reusit sa citesc cu atentie tot ce ati scris (volum mare de informatie pentru mine) sunt convins ca o sa fiti prins de microbul apiculturii. Parerea mea este ca pozitia la inaltime este OK, dispunerea spre E-SE a urdiniselor este de asemenea OK si de asemenea folosirea lazilor orizontale in pat cald o alegere buna. Va recomand ca aceste lazi sa fie prevazute pentru 20 rame. Fiind confectionate din OSB nu este nici o problema daca in ele incap pana in 23 rame. Nu cunosc dimensiunile placilor de OSB dar lazile cred ca e bine sa le "taiati" in asa fel incat sa nu ramana fasii (rebuturi). De ce lazi orizontale? Pentru ca este cea mai comoda lada. Ma refer la lucrul cu albinele. Pentru incepatori cred ca este indicat sa foloseasca acest tip de lada. Eu am atat lazi orizontale cat si verticale. Avantajul lazilor orizontale (poate va plictisesc cu lucruri arhicunoscute) este ca ridicand capacul stuparul are acces la oricare dintre ramele stupului putand astfel rapid verifica atat cuibul cat si mierea marfa adunata de albine. La stupul vertical pentru a verifica cuibul este necesara indepartarea magaziei de miere, adica o manevra in plus. Cand stuparul acumuleaza o anumita experienta nu mai deranjeaza cuibul decat atunci cand stupul are probleme. Dezavantajul cel mai mare la stupul orizontal este ca se realizeaza mai greu o miere monoflora. Mai sunt multe de spus va place sau nu o sa incerc sa spun in urmatoarele postari.

PS: Cred ca nu are loc cuvantul "aberatii" in titlul topicului dv. Daca e sa vorbim de aberatii cele mai multe se gasesc acolo unde te astepti mai putin adica la "profu online si lada minune" prin urmare parerea mea este sa aveti grija la folosirea informatiilor de pe topicul mai sus mentionat.

 Noroc in aceasta activitate!

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #36 : Martie 11, 2012, 04:24:14 p.m. »
  Nu rezist sa nu-mi bag putin "nasucul" in discutie. De parerile mele sa tineti cont in masura in care recunosc si nu ascund ca pierderile peste iarna din stupina mea depasesc limita pierderilor considerate normale (10%). Si eu practic stuparitul stationar.
 Pasiunea pentru albine merge in general impreuna cu pasiunile pentru vanatoare si pescuit. Dar asta in principal pentru ca si multi pasionati de pomicultura imbratiseaza aceasta frumoasa indeletnicire de crestere a albinelor. Desi nu am reusit sa citesc cu atentie tot ce ati scris (volum mare de informatie pentru mine) sunt convins ca o sa fiti prins de microbul apiculturii. Parerea mea este ca pozitia la inaltime este OK, dispunerea spre E-SE a urdiniselor este de asemenea OK si de asemenea folosirea lazilor orizontale in pat cald o alegere buna. Va recomand ca aceste lazi sa fie prevazute pentru 20 rame. Fiind confectionate din OSB nu este nici o problema daca in ele incap pana in 23 rame. Nu cunosc dimensiunile placilor de OSB dar lazile cred ca e bine sa le "taiati" in asa fel incat sa nu ramana fasii (rebuturi). De ce lazi orizontale? Pentru ca este cea mai comoda lada. Ma refer la lucrul cu albinele. Pentru incepatori cred ca este indicat sa foloseasca acest tip de lada. Eu am atat lazi orizontale cat si verticale. Avantajul lazilor orizontale (poate va plictisesc cu lucruri arhicunoscute) este ca ridicand capacul stuparul are acces la oricare dintre ramele stupului putand astfel rapid verifica atat cuibul cat si mierea marfa adunata de albine. La stupul vertical pentru a verifica cuibul este necesara indepartarea magaziei de miere, adica o manevra in plus. Cand stuparul acumuleaza o anumita experienta nu mai deranjeaza cuibul decat atunci cand stupul are probleme. Dezavantajul cel mai mare la stupul orizontal este ca se realizeaza mai greu o miere monoflora. Mai sunt multe de spus va place sau nu o sa incerc sa spun in urmatoarele postari.

PS: Cred ca nu are loc cuvantul "aberatii" in titlul topicului dv. Daca e sa vorbim de aberatii cele mai multe se gasesc acolo unde te astepti mai putin adica la "profu online si lada minune" prin urmare parerea mea este sa aveti grija la folosirea informatiilor de pe topicul mai sus mentionat.

 Noroc in aceasta activitate!

In conditiile in care incep sa cred din ce in ce mai mult intr-un astfel de sistem de exploatare cuvantul „aberatii” isi joaca acum predominant cel de-al doilea rol al sau, acela de a incita apicultorul forumist sa intre pe topic si eventual sa-si impartaseasca experientele si ideile legate de sistemele de exploatare si iernare neconventionale.

In absenta recomadarilor demne de incredere eu de obicei fac presupuneri educate legate de calitatea sursele de informatii in care investesc timp insa de domnul profesor Ursu m-am indpartat mai mult instinctiv decat posedant un nivel de expertiza care mi-ar permite sa infirm viabilitatea sau unicitatea sistemului propus de domnia sa.  As fi ipocrit (eu sau oricare alt incepator care a frunzarit acele  materialele disponibile online) sa nu admit ca sunt utile cel putin unele dintre informatiile legate de exploatarea uzuala a stupinei.  Sursele de informatii (in limba romana) in orice format sunt putine si cu atat mai putine sunt acelea care fac un efort sa sintetizeze si  sa distribuie in format didactic (deasemenea gratuit in mare parte) materialul apicultorilor aspiranti.  Informatiile trunchiate de multe ori sarace in detalii sunt asimilate cu succes de incepatori de-abia dupa ce isi cultiva intr-o oarecare masura nivelul de cunostinte deci sa nu fie surprinsi apicultori cu experienta care mai posteaza/incarca pe net de faptul ca incepatorii sunt sedusi de oferta domnului profesor Ursu.  Argumentele slab fundamentate sau (tragic) uneori inexistente ale adversarilor declarati ai metodei Ursu fac prea putina lumina in controversa legata de viabilitatea acelui sistem de exploatare.   

La o (desigur) nestiintifica si foarte sumara evaluare Dom’ profesor se pare divagheaza adesea, exagereaza semnificativ peste medie si asta nu numai despre lucruri minore lasandu-ti impresia uneori ca ii place mult sa se auda vorbind (o boala dealtfel comuna).  Facand abstractie insa de calificarea profesionala in apicultura, eforturile profesorului Ursu sunt bine intentionate si demne de lauda.  Ramane ca cei cu experienta sa-si asume responsabilitatea de a educa in mod constructiv si civilizat pe cei neinitiatii si de a marginaliza pe merit in acest proces pe geniul apiculturii romanesti.   Aceelasi lucru ramane valabil si in cazul oricarui alt pretins mai mult sau mai putin specialist de pe forum – o controversa a avut loc parca nu cu mult timp in urma undeva pe aici.  Argumentati constructiv si incercati sa va tineti in frau pasiunile caci atacurile personale nu fac decat sa contamineze si sa compromita calitatea argumentelor voastre.  Cum naiba ne-am intins atat caci nu despre asta voiam sa scriu  :sad:

Multumesc, si probabil cu asta trebuia sa incep, pentru informatiile legate de pozitionarea stupinei dar si mai mult as dori daca timpul va permite sa zgariem subiectul legat de acele cutii de OSB (ale caror dimensiuni/foi apropo’ sunt de 2500x1250).  Tot la 20 de rame m-am gandit si eu insa ma intrebam daca cineva a experimentat cu cutii orizontale ce folosesc rame de 3/4.  In anumite situatii (desigur in cea descrisa de mine) este posibil sa preferam dezvoltarea stupului orizontal in lungime versus inaltime.  Prefer spre exemplu sa íntind stupul pe 24/25 de rame daca economiile de inaltime inregistrate prin migrarea la rame mai scurte permit sa spunem adaugarea unui al patrulea rand de stupi pe rastel, cu fata la pretioasa sursa E/ES de lumina. 

La prima vedere mult ravnita eficienta pare a fi afectata caci se pare vom manipula cu 25% mai multe rame insa ma intrebam daca existe alte avantaje care ar putea neutraliza macar partial aceasta aparenta ineficienta.  Beneficiaza albina de de o mai buna dezvoltare  pe un numar mai mare de rame care insa vor fi mai mici – sa nu uitam asta se petrece in pat cald, foarte probabil cu un singur urdinish.  Utilizarea ramelor de 3 / 4 amelioreaza semnificativ neajunsul amestecului sorturilor de miere caracteristic stupului orizontal?  O firava consolare pentru apicultor pare a fi faptul ca am lucra cu rame mai rezistente si inteleg mai usor cel putin de descapcit daca nu si de extras. 
In final, imbecila probabil intrebarea insa nu ma pot abtine, posibilitatea migrarii puietului de intarire dezvoltat in facilul stup orizontal catre stupi Langstroth/ME (corpuri 3/4) se poate realiza numai daca avem rame identice?   

Inteleg la cateva dintre cele de mai sus as gasi probabil raspunsul in carti insa, in spiritul cultivat pe forumuri, apelez si pentru aceste raspunsuri la bunavointa apicultorilor cu experienta.     

Multumesc pentru urari si pentru intentia de a continua dialogul si astept cu nerabdare urmatoarele comentarii.
Gerula

Offline johnysibiu

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 490
  • Albinele - cel mai frumos dar oferit de Dumnezeu
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #37 : Martie 11, 2012, 06:35:12 p.m. »
Este imperios necesar sa ingrijiti un numar minim de stupi macar un an, in caz contrar discutiile noastre o sa degenereze in "aberatii".

Pe scurt:1) nu poti sa-ti permiti sa misti stupi pana nu s-a efectuat zborul de curatire
             2) o data scosi afara in martie au un mare handicap, prin faptul ca au pierdut doua generatii de puiet, deci scoti din calcul  recolta de rapita si salcam

Cu respect

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6219
  • Sibiu - 1953
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #38 : Martie 12, 2012, 02:38:44 a.m. »
  Iernarea in spatiu inchis este realizabila si chiar se intalneste. Canadienii sunt specialisti in asta. Parca si la francezi s-a postat ceva videoclipuri chiar pe forum (probabil tot de la canadienii de limba franceza).
  Unul din marile dezavantaje ale acestui iernat este ca albinele nu pot folosi zilele bune, adica 'ferestrele' de timp bun din lunile de iarna, cand un zbor de o ora poate avea un efect foarte bun pentru eliminarea posibila a diareei in stupi. Solutia propusa de gerula, cu urdinisele afara din cladire, elimina acest dezavantaj. Tata a avut o asemenea stupina, din lemn, bineinteles fara reglaje de temperatura, dupa Razboi, dar cineva i-a dat foc (era la 4-5 km de casa) si a renuntat la o asemenea stupina.
  Cu o reglare a temperaturii interioare din hala, se poate usor forta iesirea la zbor tocmai atunci cand familiile-martor iernate afara ies la zbor. Mai cu seama pentru ca au fund de plasa, caldura din incapere se simte rapid in lazi.
  Si scoaterea lazilor afara se poate face inainte de zborul de curatire, daca lazile nu se cara cu zdruncinaturi, ci carate pe brate, mai cu seama ca la iernarea aceasta incarcarea intestinului e mai redusa, daca se respecta cateva reguli amintite. Insa nu cred ca isi are rostul in configuratia conceputa de Gerula.
  Sunt de acord ca trebuiesc unul-doi ani de iernare asa, ca sa-ti reglezi anumite 'fineturi', dar lucrul e fezabil.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6219
  • Sibiu - 1953
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #39 : Martie 12, 2012, 07:26:02 a.m. »
  Intre timp am citit ultimele tale postari la tema datelor personale.
  Imi pare nespus de rau ca am pierdut timp sa raspund cu ce m-am priceput la acest topic. Acum sunt sigur ca nu esti ceea ce ai spus ca esti si ai o placere bolnava sa spui: "Uite, am dus de nas pe fraierii astia!" Nu stiu ce castigi cu asta. Ce satisfactie poate sa iti dea sa jignesti pe moderatorii acestui forum, care au cautat sa fie cat mai conciliabili si cand erai luat-o destul de serios pe aratura? Nu era asa de greu sa pricepi ca cererea de a ne identifica a fost facut nu pentru a te spiona, ci pentru ca fiecare din cei care posteaza sa fie putin mai responsabil. Nu toti care nu isi dau datele sunt rauvoitori, dar aproape toti rauvoitorii, care vin pe forumuri cu ganduri ascunse, isi mistifica identitatea.
  Nu ca ai pierde cine stie ce, dar eu, si cred ca si alti useri, iti voi ignora postarile.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline tassevasi

  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 2643
  • Pitesti-AG 62 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #40 : Martie 12, 2012, 11:14:00 p.m. »
  Domnule Gerula , Vad ca atunci cind te apuci sa scri ceva ,nu te mai opresti .
  Pai cine-ti citeste  un km de pagina , cu cit esti mai concis si la obiect cu atit  ceilalti  vor fi multumiti .
    Eu unul nici nu ma apuc sa citesc un km de postare , de aceia va ocolesc .
  Numai bine .

Offline antiopa din ardeal

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 572
  • Mures
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #41 : Martie 14, 2012, 12:07:26 a.m. »
  Am ajuns sa nu mai inteleg nimic. Totusi poate explica cineva pe romaneste (si fara rautati) ce se intampla.

Offline johnysibiu

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 490
  • Albinele - cel mai frumos dar oferit de Dumnezeu
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #42 : Martie 14, 2012, 12:35:23 a.m. »
"Nu cerceta aceste legi
Ca esti nebun de le-ntelegi"

Offline pharaonu75

  • Administrator
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 12307
  • Slobozia - IL, 42 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #43 : Martie 14, 2012, 09:31:41 a.m. »
Gerula a vrut sa se amuze putin si a considerat ca Apiardealul este locul perfect de punere in aplicare a acestei dorinte.
A facut si el putin "mishto" de oamenii bine intentionati, care au dorit sa ii acorde sprijin/consiliere intr-un mod dezinteresat.
Cel putin asta reiese din ce a scis el aici:
Domnule gerula, de ce nu se altoieste ciresul in mar? Pentru ca nu sunt compatibile.
De ce lucrarile de altoire nu se fac simultan in Dobrogea si in Fagaras sau Radauti? Si de ce prunii de la munte  nu rezista la campie? Pentru ca sunt diferente semnificative de clima, de evolutie a vremii, temperaturi, relief.
Cu siguranta stiati raspunsurile...

Insa v-am dat acest exemplu ca sa intelegeti de ce este necesar ca cel care va da un sfat sa cunoasca zona unde aveti stupina, pentru a-si face o imagine despre flora melifera din zona, despre clima, etc.
Si asta stiati, din moment ce in topicul deschis de dvs, despre exploatatia apicola pe care intentionati sa o infiintati, ati furnizat toate aceste informatii, pentru a primi sfaturi cat mai complete si documentate.

Dar peste 3-5-10 luni, colegii de pe forum nu isi vor mai aminti din ce zona ati spus ca sunteti, iar ca sa va dea un raspuns pertinent vor arunca un ochi la profil si vor vedea localitatea/zona.
Si sunt sigur ca asta ii va ajuta.
...
... Nu ajuta pe nimeni datele false ale unui forumist care a inceput discutia despre stupina aflata intr-o falsa zona de origine X, a continuat-o discutand despre problemele de iernare ale stupinei pe care si-ar dori sa o cumpere in zona Y, si a incheiat-o vorbind despre profitabilitatea stupinei aflata in zona Z dar pe care a vandut-o inca de anul trecut si pe care noul proprietar a relocat-o la o altitudine cu 800 de metrii mai mare...   
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)
Sun Photo     YouTube

Offline johnysibiu

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 490
  • Albinele - cel mai frumos dar oferit de Dumnezeu
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #44 : Martie 14, 2012, 10:59:57 p.m. »
So! End of story?

 

Sus